Page 14 - Drumul_socialismului_1986_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI I

împlinire Să fii om T ELE'

autumnală \minteste-ţi că eşti om
Şi om să fii în orice clipă j:i,oo Telex
iar ne inundă toamna cu galben-arămiu 13,05^f-a sfi
dînd buzna în natură, prin munţi şi Rodeşte cum rodeşlc-un pom . ană
prin cîmpii Şi să nu faci nimic în pripă. • Acord u
se pierd pe zări cocorii în semn că q Floarea
e lîrziu Culege rod din al tău pom rea . do
şi bucuria vieţii se coace în copii dii po
Plantcază-1 dacă vrei să-l ai 9 Gala (
prin vii, livezi şi holde e forfota în toi Nu trîndăvi în luna mai mat
sînt prinşi în hora muncii şi tineri e O clip
) strins mina ori i-au cinstit şi bătrîni Şi aminteşte-ţi că eşti om. re. Tii
\ Omul şi locul casa, dar el nu s-a simţit \ ne dăruim acestui nestăvilit şuvoi o Trecut
trăluci
\ nicicind ispitit să se dea \ pe rodul muncii noastre sîntem cu Să zboare eine-i cu aripă Ostrov
concluzii,
Cind un om işi îndepli­
înspre
aceleaşi
\ neşte ireproşabil datoria cărora el le-a dat expre­ drept altceva decit era. Nu i 1 toţi stăpini Căci a zbura nu e uşor. © Făcu iu
Report
s-a socotit niciodată alt­
\ de-a lungul unui şir de ani sie prin exemplaritatea pro­ ceva decît un ţăran. Nici­ \ iar ne peţeşte toamna cu lungul ei alai Dar ai sperariţă-n viitor o Marile
de împliniri măreţe ca într-un legămînt
baletul
\ - să zicem de-a lungul u- priei sale vieţi. Citind in odată, fie că era vorba de \ iluminînd destinul piciorului de plai Şi om să fii în orice clipă. • Din
solemne prilejuri festive, fie
\ nei vieţi ? - o parte din cartea Firii şi in aceea a că însoţea un trecător sin­ \ din 'fara Mioriţei şi-al Doinei scump pămînt... MILIONOR MOLDOVAN, © Farmei
români
Istoriei neamului său, el a
iiinja lui râmine risipită in
locul unde a slujit : in dat noţiunii de datorie ace­ guratic, nu l-am văzut alt­ \ 9 Tablou
frunza arborilor, in şoapta laşi temei moral pe care i-l fel decit in straiele stră­ \ IOAN VASIU poet popular Naţion
\ vîntului prin rămuriş, în dădeau şi marii filozofi. vechi şi simple, dar de un statice
\ lumina îngăduitoare a Probabil n-ar fi ştiut s-o suprem bun-gust, ale ţăra­ \ © Telesp
© Au togi
\ toamnelor sau in ierburile spună, dar a arătat-o cu nilor zărândeni : dădea şi \ în slujba formării conştiinţei unităţii 14,45 Săptăn
tăcute dar vii lecţii de
\ tinere ale noilor primăveri. prisosinţă. demnitate şi respect al tra­ \ 15.00 închid
Omul piere, locul pe care
mului
l-a vegheat râmine, dar cit diţiei baci Toader. Copiii \ naţionale a tuturor românilor 19.00 Tclcju
de greu e să-ţi imaginezi il ascultau cu răsuflările \
\ acum locul fără om ! Mi-e oprite, oameni in toată fi­ 19,20 Telecu
lor)
Un
o
\ teamă de prima reintilnire rea se simţeau încercaţi de ) bită semnificaţie în dc viaţa deose­ laborat de George Bariţ, pri­ de despărţire între fraţii de 19,50 Anotin
eveniment
s cu Ţebea, pentru că, de un straniu freamăt de min- laţiei române din Transilva­ mul el pentru ridicare prevedea ; ceeaşi cultură, se dezbracă de gala la
popu­
secretar,
a-
de
şi
acelaşi
neam,
selo.şi
uşoare,
măsuri
spiri-
drie şi solidaritate, iar cei
Născut o dată cu veacul,
l-a
constituit
romani­
întemeierea
economică
cursuli
\ aici, din depărtare, mi-e stind de faţă la 1 Decem­ vîrstnici lăcrimau desluşind nia anul 1861 a „AsoclaţiuiiiJ tuală în şi primul deceniu a de ac­ caracterul ei provincial, se şi Int>
lor.
în
tare greu să-mi închipui
proclamă
solidarită­
principiul
literatura
pătruns
\ acel legendar loc fără brie 1918 la Marea Adu­ in cuvintele sale mesajul t transilvane şi pentru poporului tivitate, în Astra a maselor, mai tural". naţionale pe terenul cul­ muzicii
ţii
rlndul
cultura
iar
greu
română
baci Toader Dragoşa. nare de la Alba-lulia, baci tainic al unei lumi care a român" (Astra). Născută po unele manifestări au făcut ncască
*86 (a
I fost. De o vreme încoace l pămîntul românesc al Transil­ exces de ţinută academică I.a 11 decembrie 1897, re­
Leibniz spunea că dato­ Toader a devenit cu timpul vaniei, din necesităţi obiective prezentanţi ai Partidului Na­ 20,40 Film
greoi
I ria este o necesitate mo­ un vestigiu al eroicei noas­ se ivea rezemat in baston. l proprii fiinţei şi spiritualită­ îmbrăcând aspectul vizînd per­ al ţional Român Sibiu, ai protestau desiul:
Astrei,
şi
prelegerilor
şi
întruniţi
la
I rală, iar Kant o considera tre istorii. S-a socotit lega­ Glasul, ca şi pasul, ii de­ l ţii neamului nostru, în desfăşu- soane cu preocupări ştiinţi­ împotriva proiectului dc lege-, 22,05 Tclejuj
venise mai şovăielnic. Pe
condi­
rîndu-şi
activitatea
fice.
necesitatea de a indeplini
\ o acţiune din respectul legii tarul spiritual al lui Horia neaşteptate se mai Jnllă- ţionale oprimării românilor, şi mişcarea 1867, cînd politica de fie Ia despre stabilirea a numelor păs­ de 22i
na­
dualist
ţiile
sociale
După
Actul
ne
„Ilotărîţl
localităţi.
şi al lui lancu şi, fără ca
maghia­
a
\ morale". Poate vreun ci­ nimeni să i-o fi impus, căra şi dobîndea vibraţii i culturală „Astra" a înscris rizare a guvernelor statului tra întotdeauna caracterul na­ 22,30 închid'
străbună
ţional
şi
ro­
limba
inului.
patetice doar cind se a-
ameninţa
austro-ungar
din
culturii
\ titor se va simţi îndemnat fără a rivni in taină la vinla să cinte — cu ochii t în istoria pagină originală Româ­ existenţa fiinţei naţionale a însăşi mânească, toate respingem cu de in­ a
nia
o
prin
dignare
tendinţele
să zimbească văzind că mă
vreo răsplată, a vegheat
naţională
pe
\ refer la numele unor mari pină la capătul zilelor sale pierduţi undeva in nemăr­ zestrea a specific Societatea As­ ne-o răpi şi prigoni. Protes­
care
avut-o.
în
energia
cu
reprezentat
una
\ filozofi ai lumii pentru a îndelungate şi demne asu­ ginirea pe care o presim­ tra a cele mai reuşite din cul­ 125 dc ani de la tăm deci întregului toată sistem de
for­
contra
ţea cuprinzîndu-l încet şi
mele
de
de
ac­
\ evoca un bătrin ţăran din pra Pantheonului de la pe dinsul — acel imn al i tivare a îii idealului naţional, dc înfiinţarea maghiarizare inaugurat terenul şco­
guvern
pe
tualul
Jebea. Aceasta era dato­
Zarand. Nu, baci Toader
poporului
sădire
rîndurile
\ pe Kant. Vreau să spun ria sa morală. Aşa gindea locului căruia i-a slujit : \ a conştiinţei dc pentru a conser­ ASTREI lar, un bisericesc, pe şi administrativ, o DEVA : $
sine,
nu i-a citit pe Leibniz şi
lup­
cultural
politic,
judiciar,
’„Colo-n Munţii Jebei,
tei
permanente
\
ştrengări
el cu mintea sa limpede şi
cu
cuvânt
tere­
toate
con­
\ doar că intuiţia şi bunul cinstită şi bine gindea. Sub falnic gorun..." \ varea şi a dezvoltarea şi limbii românilor, Astra a devenit nurile vieţii politice, un şi-l sistem Septembrie
româneşti,
literaturii
artei
NEDOARA:
ca
damnăm
pe
legăturilor
\ său simţ ţărănesc l-au dus Oameni de seamă i-au RADU CIOBANU străbune, cu a poporul, izvor perma­ principala politice conducătoare na­ a periculos" — se sublinia în vecin Sam
luptei
de
ne­
eliberare
nente
—
moţiunea de protest.
(Motto/n
secat de inspiraţie şi de crea­ ţională a românilor prin cul­ tlmentală <}
ţie a celor mai alese comori tură, orientînclu-şi întreaga Apărută în complexul eve­ Vandana i
de valori materiale şi spiri­ activitate în vederea transpu­ nimentelor care au succedat (Flacăra);
ştefan Mitroi „Nimic despre singurătate" tuale româneşti. nerii în viaţă a acestui pro­ revoluţia cadrul la oficial Astra a sălbaticii -
de
1848,
creat
necesar
în cadrul ei au acţionat mii gram în rîndul maselor. Astra (Arta); PET
de
desfăşurării
operei
de intelectuali — savanţi, scrii­ va milita pentru realizarea teptare naţională, pentru redeş­ tonul pără
des­
pa­
revoluţionarilor
plastici,
tori,
Străbătînd această carte, timism şi vitalitate crea­ rului de la Sulina, învăţă­ oameni muzicieni, artişti slujitori ai idealului cuprins în testamen­ făşurarea luptei pentru liber­ Preerla (:
şoptişti
de
cultură,
pentru că orice lectură este toare ale zilelor noastre. toarea Florica Buşe din şcolii, preoţi, medici, jurişti, tul lui Avram lancu „de a tate şi progres social. „Prin Ochi de C i
LUPENIS
o călătorie printr-un ţinut Chiar şi acolo unde vremel­ Bucureşci şi alţii sînt ziarişti, luptători pentru, drep­ cîştiga prin cultură ceea ce generaţii succesive dc cărtu­ tural); VUI
militat
libertăţile
şi
necunoscut, mi-am dat nic i-a lipsit interlocuto­ mîndri că şi-au găsit rostu­ turile numeroase femei muncito­ nu s-a putut cîştiga prin luptă rari Iluştri care în au mase a care (Luc<
armată".
reşti,
care
răspîndirea
pentru
scama că ficţiunea nu este rul direct, scriitorul şi-a rile profesionale adevărate, au activat pe tărîin social şi O primă măsură pentru in­ ideilor de libertate naţională NEA : Fur
obligatorie în literatură sau dat seama că nu poate nota vorbind deopotrivă aceeaşi cultural etc., români şi de alte tensificarea activităţii în rîndul şi socială — sublinia tova­ fie (Mineri
SA : Povcs
că ea este compatibilă doar „nimic despre singurătate", limbă a demnităţii descătu­ naţionalităţi, ce au deschis un maselor largi a fost înfiinţa­ răşul Nicolac Ceauşescu — (Muncitore?
îna­
„despărţăminte",
fapt
front
o
cu anumite genuri ori pe­ pentru că i se apropiau şi şate, a spiritului eliberat adevărat culturale împotriva maselor, rea a de constituit subiectul adu­ Astra preţ a' la adus formarea contribuţie Al patrule,
ce
a
poierii
conştiin­
dc
rioade ale artei cuvîn- de prejudecăţi şi îndoieli. angajîndu-se în lupţa pentru nării generale din anul 1869, ţei naţionale a poporului nos­ debarcader
RHAi:
spi­
tului. Cum este cazul atît Dar ceea ce, mai presus deşteptarea a culturală şi nostru de la Şomcuţa Mare, când anul tru şi la dezvoltarea culturii ua ro
s-a
lor.
în
rituală
hotărît
înfiinţarea
poporului
de convingător al cărţii lui CRONICA LITERARĂ dc faptele propriu-zise, si­ cu un elan şi credinţă ce le 1870 au fost înfiinţate nouă sale progresiste". Oaspeţi de
Bucurîndu-se
de
Ştefan Mitroi, carte trudită tuează reportajele lui Şte­ cinsteşte pe veci memoria. despărţăminte din cele 22 cîte totală a maselor, adeziunea tria): No.
stimulînd
care surprinde starea de fan Mitroi la înălţimea Inlâturînd discriminările de erau posibile prin arondarea sentimente patriotice, „Astra" llardar (1
OAGITJ-BA
religioase
naţionalitate,
pre­
spirit a oamenilor zilelor îi vorbeau locurile, stînci- actului artistic autentic, judecăţile privind rolul şi femeii teritorială, dar numărul lor a a reuşit să se extindă repede de cultură
ajuns la 87 în anul 1918. Prin
cuprindă
sub
Influenţa
a oastre. le, arborii, muzeele, sta­ este forţa neobişnuită a în societate, Astra şi-a cîşti- ele, Astra şi-a extins terito­ şi să populaţia românească de No!, roi di
srrillo
sa
T-
Pretutindeni unde s-a tuile, casele. mormintele, intuiţiei autorului, înţe­ gat repede aderenţi, reuşind rial activitatea, pătrunzînd în pe întreg întinsul Transilva­ BR AZI: R
membrii
săi
printre
tflat în călătoriile sale prin fînlînilc, drumurile, griul, leasă aici în sensul larg să numere şi „corespondenţi", toate regiunile în locuite de niei,. din Carpaţi în Bihor şi doi in ovonti
Banat
şi
români,
inclusiv
„onorari"
în
ţară, scriitorul nu a avut porumbul, firul ierbii şi de seînteie a originalităţii personalităţi de seamă româ­ regiunile nord-vestice ale ţării, din Banat valoroase Maramureş, T,AN • Do
idei
ce
vehiculînd
răgazul să încerce nici cîtc alte lucruri păstrătoa­ şi inventivităţii imagistice. neşti si străine ca Aaron Flo- încadrarea Banatului în raza au contribuit Ia înfăptuirea norarv (ca
STMERTA:
Astrei
a
con­
măcar fiorul trecător al re de amintiri şi mărturii. „Am avut nu o dată sur­ rian, Simion Bărnuţiu, August de activitate eveniment de a impor­ Unirii Transilvaniei cu Româ­ nard I în f
stituit
un
Laurian,
sentimentului dc singură­ Oameni ca Ion Duţă, priza — mărturiseşte el — Treboniu Constantin loan Maio- tanţă majoră în viaţa aceste­ nia la 1 decembrie 1918. (Mureşul):
ITurmuzaki,
rescu.
tate, necum să poată a- constructorul de case din să descopăr o altă aranjare Cieorge Bariţ şi alţii. ia, după cum spunea Alexan­ m^u vecin
minti un cuvînt despre ea Schitu Goleşti, Gheorghe a lucrurilor în spaţiu". Programul Astrei a fost e- dru Mocioni „dărîma un zid Prof. IOACHIM LAZĂR riiîe T-U
OH EU AHT r
ori să-i simtă mîngîicrea Itu, primarul de la Poia­ Aşa se face că noi, mai lVMBll
blîndă şi binefăcătoare pe na Mărului. Dogaru Aron, familiarii ţinuturilor zărăn-
care o căutăm înadins pădurarul din Bran, Pavel dene, nu am simţit în tre­ Gînduri pentru noua stagiune
uneori. Peste tot, pe cărări Precup, constructorul de cerile noastre de atîtca ori llij
discrete,, pe înălţimi încă viori de la Reghin, Elena ceea ce reporterului i s-a Teatrul de estradă din intenţionăm să evoluăm în momentelor scenice. După
neumblate sau prin aşezări Radu, secretara Comitetu­ revelat la întîia privire a Deva, una dintre institu­ Festivalul naţional „Cîn- cum ne preciza in conti­
aglomerate, i-au ieşit în lui U.T.C. al întreprinde­ oraşului Brad sau a loca­ ţiile profesioniste de spec­ tarea României". nuare directorul teatrului, Numcrelt
cale cunoscuţi şi prieteni, rii „Porţelan-mcnaj" din lităţii Bucureşci. tacol îndrăgită de publicul tablourile spectacolului, tragerea d
oameni cu feţele transfi­ Curtea de Argeş, Costică spectator hunedorean şi am Aşadar, în prim-plan scenetele, scheciurile aduc 1986 :
gurate sub peceţile de op­ Radu, administratorul Fa­ Prof. SABIN SELAGEA „Mitică şi muzica uşoară",
spune, fără teama de a un text generos ce stă la în prim-plan probleme de Extr. I :
greşi, de publicul din în­ baza unui spectacol-con- actualitate care urmăresc, 24. 2, 65, 6
treaga ţară (a se vedea cert, gen artistic atractiv, pe fondul evidenţierii dez­ Extr. a I
cartea lui dc vizită, pe accesibil tuturor virste-lor voltării deosebite a jude­ 70, 10, 21,
care sînt consemnate mai şi cu posibilităţi de mon- ţului în toate domeniile de Fond tot:
multe titluri de laureat ale activitate în anii socialis­ 1 164 899 1
Festivalului naţional „Cîn- mului, îndreptarea unor 428 341 Ici,
tarea României" — n.n.) şi-a La Teatrul deficienţe de comporta­ tegoria l.
conturat deja repertoriul de estradă Deva ment în familie, societate,
noii stagiuni. „Pe lingă crearea unei atitudini pline
„Succesele revistei", în de dăruire faţă de muncă,
reluare, ne informa directo­ tare operativă, în care să creşterea participării fie­
rul instituţiei, tovarăşul se poată încadra momen­ căruia la afirmarea pa­
Octavian Bogdan, se lu­ tele unor invitaţi, nume triei, a contribuţiei ei în renlru a
crează în această lună la de prestigiu ale scenei lupta pentru pace şi dez­ va răci. C
un spectacol concert mu- româneşti actuale, condu­ armare. riabil. V
zical-umoristic în premieră cerea teatrului avînd deja Sîntem siguri că specta­ slab pînă
intitulat „Mitică şi muzica în vedere cîţiva actori torii vor aprecia muzica intensifică)
dc pînă k
uşoară" scris de George şi interpreţi de mu­ spectacolului alcătuită în din scctori
Mihalache şi regizat de zică uşoară de marcă clin majoritate din piese lansa­ peraturilc
cuprinse I
Eugen Aron. Acesta ur­ Bucureşti. Spectacolul este te la ediţia din acest an de, izolai
mează a fi prezentat în în măsură să pună deo­ a Fcstivaiului-concurs na­ unde sc v
ultima decadă a lui octom­ potrivă în valoare calită­ ţional de la Mamaia, pre­ mă, iar ci
tre 16 şi 5
brie a.c. Tot în repertoriul ţile interpretative şi de cum şi creaţiile compozi­ cal mai r
actualei stagiuni mai figu­ creaţie ale colectivului torilor locali, momentele
rează un spectacol pentru teatrului, calităţi probate dc coregrafie, inedite, pline La mun
copii — „S-a pierdut un nu o dată în spectacolele dc dinamism şi expresivi­ ce cu ceri
tul va pi
elefant" de H. Nicolaide prezentate în ţară şi străi­ tate, cu care ne-a obiş­ ficărl dc
şi George Mihalache şi în nătate. nuit în ultimii ani insti­ Icm/orâ di
perspectivă revista „Astă S-a urmărit deopotrivă tuţia deveană. dic. (Met<
seară e cu cîntec" de creşterea valorii educative viciu : T.l
Desen de : ION BARBU
Alexandru Stark cu care a textelor, în 'general a MINEL BODEA