Page 15 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 15
R. 8 984 * SÎMBĂTĂ, 4 OCTOMBRIE 1986 Pag. 3
în prag de iarnă
ZIUNE
1 octombrie : 820 MW; ranţei circulaţiei trenurilor xul de alimentare cu căr
2 octombrie : 927 MW. uzinale şi cele de îmbună bune a morilor, reprezintă
Puterea Centralei termo tăţire a ritmului de apro un „punct slab", existînd
de
electrice Mintia este în vizionare cu cărbune ne chiar pericolul întreruperii
de toamnă creştere. Odată încheiată stau mereu în atenţie. Mai acestui flux vital pentru
itului, floa- reparaţia de modernizare a deunăzi am terminat lucră funcţionarea întregii termo
melo- grupului nr. • 2 (la finele rile de înălţare şi conso centrale. La aceste benzi
are
lunii trecute), termocen lidare a liniei de introdu trebuie înlocuite actualele
înului ani-
trala „merge" in plin, cu cere a vagoanelor în tu acţionări cu altele, de fa
de încînta- toate agregatele de bază nelul de dezgheţ. Mai a- bricaţie românească, dar
e speranţe în funcţiune. Aceasta pre vem însă multe de făcut. Uzina de transformatoare
» priorii — supune, desigur, o sporire La intrarea pe culbutor şi motoare electrice Filiaşi
prezent : a cantităţilor de cărbune linia este insuficient con- întîrzie mult livrarea ma
necesor funcţionării cazo terialelor solicitate.
lui Soare.
nelor, un ritm optim de Cea mai acută problemă
o mente ale lucru al instalaţiilor, utila REPORTER pentru secţia combustibil
jelor şi benzilor transpor ÎN POST FIX şi pentru întreaga termo
oa clasică toare din dotarea secţiei centrală rămîne totuşi asi
•â combustibil. gurarea materiei prime ne
valsului solidată, iar despre tra cesare producerii energiei
iiin Galeria împreună cu şeful aces versele care trebuie înlo electrice.
. Peisaje şi tei secţii, ing. loan Boda,
am trecut pe la mai multe cuite ce să mai vorbim. — Care este situaţia în
puncte de lucru cu impli Am reuşit, cu sprijinul ce depozitul de cărbune, to
muzical caţii majore în onorarea lor do la „Energoconstruc- varăşe ing. loan Boda.
î politică sarcinilor.de producţie ce ţia", să completăm o parte — Avem la această dată
i progra- revin colectivului de aici. din necesarul de materia un stoc care reprezintă a-
La remiza de locomotive, le pentru întreţinerea li proape 50 la sută din cel
niilor de cale ferată, dar prevăzut pentru funcţiona
Alexandru Rozotti — un mecanizator harnic şi priceput, este foarte atent la buna maistrul Constantin Flo-
opcdia (co- funcţionare a semănătorii pe ogoarele C.A.P. Boşorod. rea şi muncitorii din e- ne lipsesc încă schimbă rea Mintiei în perioada
toarele de cale, traversele vîrfului de iarnă. în ce ne
chipa lui Eugen Păcuraru
I muzicii din lemn, şuruburile, ba priveşte, noi asigurăm des
lecţiuni din se aflau în plină activitate.
iţilor Con- „Am revizuit şi pregătit chiar şina de cale ferată". cărcarea operativă a tutu
de creaţie pentru iarnă toate cele - La culbutor, la cele ror navetelor, culbutorul şi
(Mare de Strădanii responsabile dar şi dereglări instalaţiile de preluat —
oară romă- cinci locomotive din dota două tuneluri de dezgheţ
Mamaia re, iar acum înlocuim şi şi în gospodăria de căr transport - depozitat de
funcţionînd
estacadă
la
ştie „Rar* în activitatea de pe ogoare nele din remiză — ne-a bune toate utilajele au fost ireproşabil. Se impune însă
revizuite şi — ne asigura
pus în temă maistrul Con
limbat" o precizare : calitatea căr
stantin Florea. Nu este maistrul Francisc Kiss —
ţi (Urmare din pag. 1) realizată de mecanizatorul tori — Aron Inel şi Cră prima dată cînd aducem vor funcţiona corespunză bunelui livrat poate fi îm
Minerii
bunătăţită.
din
\C0l loan Tirănescu, se făcea ciun Damian. loan Rob, imbunătâţiri lucrărilor exe tor pe timpul iernii. To Valea Jiului trebuie să ne
i progra- tuau arături. Primul din într-un teren pregătit gră- inginerul şef al C.U.A-S.C. cutate după proiectul ini tuşi, probleme se ridică şi
tre ei ne spune că se lu dinăreşte de Emil Casandri Geoagiu. le zice : ţial. Nevoile dictate de aici. Benzile transportoare ajute în acest-sens.
crează în fiecare zi. pînă şi Aurel Ştefan. — Cam devreme mîncaţi continua sporire a sigu nr. 16 şi 16 A, de pe flu MIRCEA DIACONU
noaptea tîrziu, la lumina Mergem spre tarlaua un de prînz 1
farurilor. Cu o seară îna de se semăna grîu la C.A.P. — Ne-a fost foame şi...
inte au ieşit din brazdă, Geoagiu. Pe drum îl întîl-
după orele 23. Intr-o tar nim pe inginerul Vaier O- Semănatul se reia. în Toate obiectivele energetice —
la alăturată, Avram Dan- prean, care nc-a spus : trebăm dc foan Lascu, in
i băieţi şi ginerul şef al cooperativei.
(Patria) ; de semăna grîu sub îndru — N-are rost să mergem predate la termen
•ta); IIU- marea lui Vi o rol Popescu, la tarlaua „Scurtele", că Ni sc spune că în ziua a-
unul meu acolo semănatul s-a înche ecea n-a fost pe acolo. Te
ţerillc jl-li inginerul şef al coopera renul era bine pregătit, în (Urmare din pag. 1) / — Aici, lucrările de cap îndeplinim ritmic sarcini
Vară' sen- tivei. Terenul era foarte iat. Aşteptăm să vină se
prn — B); bine pregătit, iar inginerul măn ătorile aici. la Gel.mar. general, doar la capetele tare, bazinul, compensator le, pe fiecare formaţie în
riile l-II urmărea îndeaproape cali Am aşteptat o- vreme, dar tarlalei erau bulgări mari nu fost îndeplinite în pro şi aducţiunea sînt termi parte, să executăm numai
storul si cum cei aşteptaţi nu so şi mulţi. Ţinînd seama de porţie de 83,8 la sută, iar nate. Clădirea centralei lucrări dc calitate. De alt
riile J-Ii tatea semănatului. La aspectele constatate, se im este, de asemenea, aproa fel. la total activitate (in
ANI: Can- C.A.P. Aurel Vlaicu, me seau ne-am dus mai de la activitatea de construc-
. (Parînpr); canizatorii Mircea Manciu, parte. Insămînţarea tarla pune ca la C.A.P. Geoagiu ţii-montaj — 86,6 la sută. pe gata. Trebuie urgentate vestiţii, R.K., prestaţii),
âembrie) ; lei respective nu se înche ritmul însămînţării cerea Restanţele se datoresc ne- lucrările la acoperiş, pen sarcinile de plan au fost
(Unirea); loan Putuca si Alexandru tru a se putea ataca mon îndeplinite pe nouă luni
;ero (Cul- Macrişan pregăteau tere iase, iar cele două cupluri lelor păioase să fie grăbit, reaiizării volumelor fizice
îr Intun°- nul, realizînd un pat ger de agregate stăteau pără aici urmînd să se semene prevăzute la obiectivele cu tajul utilajelor şi instala în proporţie de 106,1 1»
ul) ; r,o- minativ de bună calitate, site la marginea tarlalei cu grîu o suprafaţă însem termene apropiate de pre ţiilor. Punerea în funcţiu sută. Pînă la sfîrşitul lunii
în Paci- ne este prevăzută pentru octombrie sin tem mobili
• ANI NO A- iar Nicolae Săndeseu lu Era ora 11. nată — 320 ha, acţiune că dare.
ln Taiga cra la semănat. Acţiunea — IJnde-s mecanizatorii ? reia se cere să i se acorde — Cîteva exemple. luna noiembrie a.c. Ea zaţi cu forţe sporite la
URICANT: o coordona şi supraveghea întrebăm pe un cooperator. toată atenţia de către fac — De pildă, A.C.II. Rîu este realizabilă. finalizarea unei impor
ird lîngfi torii de conducere din uni 45,8 la sută din volu tante lucrări : alimentarea
Retezat) ; Antonie Pera, inginerul şef — Colo, la umbră. Mă- Marc, pe opt luni, a rea
m 'tea- al cooperativei. Şi la Ro- nîncă, parcă de prînz. tate şi de la consiliul popu lizat din lucrările stabilite mul total al investiţiilor cu energie electrică a noii
X IR: mo.şe! însă.mînţarea griului. Apar cei doi meeaniza- lar comunal. numai 26 la sută, T.A.G.C.M. I.R.E. Deva sînt executa preparaţii de cărbune din
r3 (Pa* te de către brigada pro Uricani şi. în continuare,
irin mi • Deva — 63 la sută, terminarea racordului de
ra) : GF- A.C.M.R. Deva — 77 la prie de construcţii-montaj,
rsa (Casa sută. I.A.C.M.M. Petro condusă de ing. Ionel alimentare cu energie elec
TTATKC. * trică (dublă alimentare)
ia în 1 Ti — şani — 89 la sută. Deci, Gîdea. .Şeful acestei brigăzi a minei Paroşeni. în lunile
(Dacia) : contribuţii sub cele preco nc-a relatat:
li Si doi nizate. care, la nivelul nos care au mai clmas vom
ori: o A - tru, au influenţat negativ — Pe lingă investiţii, strînge mai mult rîndu-
(\r> Tio- Cooperatorii din brigada noi realizăm şi reparaţii rile, ne vom intensifica
cultură) : realizarea planului la in capitale la reţelele cu me eforturile în muncă pentru
nntrulon condusă de Cornelia Barb vestiţii. Constructorii tre die şi joasă tensiune, alte
cbarcarler culeg porumb la C.A.P. buie să sc organizeze mai ca, alături de ceilalţi con
i : Punul Baţi/. prestaţii pentru diferiţi structori de obiective c-
n — se bine, să-şi întărească rîn- beneficiari din judeţ. în nergetice, să contribuim
rai mi na) : durile si să-şi asigure ma
înln fMt terialele necesare în şan perioada trecută din acest la îndeplinirea exemplară
tiere pentru a putea mări an ne-am străduit să ne a sarcinilor pe anul 1986.
ritmurile de execuţie, a
preda toate obiectivele c-
nergcticc cuprinse în pla
nul pe 1986. Ocrotiţi cu dragoste de mamă
Pe lista priorităţilor a-
trase Ia cestui an figurează şi exe /
octombrie cuţia microhidroccntralei (Urmare din pag. 1) la rindul nostru, din fami
devii Şcolii generale din lii cu cite patru şi respec
Densuş participă la recol de la Zeicani, cu o putere au trecut intîi pe la creşă. tiv zece copii. Copiii sînt
Acum, cînd mai este timp bun, tarea merelor din livezile de 536 KW. Referitor la Părinţii lor, majoritatea oa florile vieţii fiecărei fami
fermei pomicole a coope acest obiectiv, subingine-
rativei agricole clin loca rul Vasile Iancu, dirigin meni ai muncii la Între lii. Mi-au fost dragi întot
se pregăteşte iernatul animalelor! litate. tele de şantier, a pre prinderea chimică, ne dau deauna copiii şi de aceea
cizat : un real ajutor în gospo mi-am şi dorit să lucrez
sîştiguri : dărirea şi înfrumuseţarea cu ei.
lin care (Urmare din pag. 1) cu grijă şi dragoste pentru incintei, a încăperilor, iar ...Aspectul curat, ordonat
•t Ia ca- animalele lor. personalul administrativ - al fiecărei încăperi, glas
— Aş vrea să subliniez intre care Maria Dobra şi trele cu Hori ornamentale,
Ultimele geamuri sparte — ne spunea la încheierea llina Popa, îngrijitoarele lucrurile de mină ce împo
erau înlocuite. Uşile repa Eva Drejman şi Silvia Iri- dobesc măsuţele şi pereţii,
rate. Asemenea şi la C.A.P. raidului nostru, tovarăşul mie — pun mult suflet in lenjeria imaculată a pătu-
Gînţaga. Dar la unităţile Romulus Crişan — că în tot ceea ce înseamnă un ţurilor sînt mărturii ale
din Bretea Strei şi Ruşi toate unităţile consiliului meniu bogat, o igienă ire strădaniei personalului cre-
mai este de lucru la pre nostru unic s-au depus şi
remea sc proşabilă a încăperilor, o şei şi grădiniţei pentru
a li va- gătirea adăposturilor pen se depun eforturi în -conti cămară plină pentru se crearea unor condiţii op
va sufla nuare pentru a asigura o
derat cu tru iernatul animalelor. bună iernare întregului zonul rece. time de îngrijire a mi
împorare Vălaie pentru apă — la — Fiecare dintre noi — cilor vlăstare. Troian şi
i km/oră brigăzile din Măccu şi efectiv de animale. Atît în continuă educatoarea Mir- Marioara Simboan, Ştefan
lic. Tem- Plopi, evacuarea dejecţii ceea ce priveşte asigura
e vor fi ginia Balaş - are copii şi şi Elena Pir joi, Liviu şi
şi 7 gra- lor la Ruşi — iată doar rea necesarului de furaje, consider că intr-o aseme Georgeta Buna, Petru şi
scăzute, două probleme asupra fi c.ît şi a condiţiilor de adă- nea meserie, de modelare Paraschiv.a Zeluingcr, Petru
uco bru- postire. După cum bine aţi a sufletului celor mici, este şi Rafila Costea, toate ce
xime în- nalizării cărora se cere în
rade, lo- dreptată toată grija, toată văzut, mai sînt de făcut important să fii la rindu-ţi lelalte familii care-si lasă
atenţia şi răspunderea. unele retuşuri. Se vor mamă. Eu ii am pe Alexan copiii in grija colectivelor
eme ro Seara am ajuns la C.A.P. face la timp. Acţionăm drina şi pe Alexandru. Ca celor două unităţi ale
bii. Vîn- Vîlcele. Ne-am bucurat să zilnic în acest sens, con virstă ii desparte doar un I.C.O. au mulţumirea şi li
in ten si ştienţi că producţiile ani an. Sînt amindoi elevi la niştea de a-i şti ocrotiţi
la 40—70 constatăm că pregătirile Şcoala generală nr. 2. şi educaţi. Pentru că mi
irul nor- pentru buna ier nare a a- maliere vor fi bune dacă lor sint înconjuraţi
de ser- nimalelor erau încheiate. vom asigura animalelor Ni i-am dorit şi eu şi soţul cuţii V \
uţuriga). meu, pentru că provenim, aici cu dragoste de mamă a. 1
Aşa procedează bunii gos- condiţii corespunzătoare de
_ podari, oa meii ii harnici, iernare.
