Page 17 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 17
ÎN ZIARUL DE AZI :
® Pe urmele mate
rialelor publicate
® Mircea cel Mare
în izvoare de ar
hivă
® Intre uz şi abuz
de medicamente
® Ecran
@ Rubrica tineretu
lui
Eforturi susţinute pentru încheierea recoltării
porumbului şi la însămînţarea griului l
Recoltatul porumbului s-a lozului îl făcea mecani lui de lucru si însămînţa fost însilozatc 200 . tone
încheiat în opt unităţi din zatorul Ştefan Creţu, a- rea cerealelor păioase. în de suculente.
Consiliul unic agroindus jutat de un grup de coo tarlaua „Dealul hainilor", Bine organizată era
trial Orăştie, în celelalte peratori. întreaga activita mecanizatorul Ioan Dănilă, munca la pregătitul tere
lucrarea aflindu-se în sta te era coordonată de Ion cu C.S.U. tăia cocenii pe nului şi semănat. Vineri,
diu de finalizare. Acum se Barb, preşedintele unităţii, caro Aurel Pitorodescu îl în „Drumul Prieazului", o
acţionează cu tonte forţele formaţie de şase tractoare
la eliberarea terenului de executa arăturile şi pre
coceni, pregătirea patului C.U.A.S. . Orăştie gătea patul germinativ. E vremea culesului.
germinativ şi însămînţarea Cu plugurile în brazdă se Foto NICOLAE GHEORGHIU
griului. aflau Aurel Vcrcş, Ioan
La C.A.IL Pricaz, de dc la care aflăm că au transporta la celulele de Petrouş şi Vasile Amă-
pildă, unde recolta de po fost însilozatc 250 tone însilozarc. Cocenii erau riucăi. Ei au făcut arătu
rumb a fost de peste 4 (100 dc suculente .şi au fost operativ însilozaţi, la lu rile pe 140 ha din cele Depăşiri la toţi indicatorii
puse la adăpost, pînă acum crare fiind antrenaţi meca
lcg/ha, vineri se muncea 1!10 ha planificate. La rân
la eliberarea terenului dc 120 tone de coceni. nizatorul Vasile Dumitru, dul lor, Gheorghe Tăt şi Harnicul colectiv dc producţia marfă, 39 000
coceni, lucrare care este Recoltarea porumbului la tasat, şi o echipă de Aurel A dam, cu discurile, muncă de la Cooperativa Ici la export, 247 000 lei
încheiată pe 40 de ha. in s-a încheiat şi la C'.A.P. cooperatori.. Avram Ignat, dc artă populară şi meş la livrări de mărfuri că
tarlaua „Linţă“ se ara si Orăştie. în aceste zile se preşedintele unităţii, care MIRCEA LEPĂDATU teşuguri artistice „I-Iaţe- tre fondul pieţei, 14 692
se pregătea solul. Mecani acţionează cu toate for coordona această lucrare, gana", din oraşul Iîaţcg. metri pătraţi de ţesături
zatorii Vasile Boţa, Nicolae ţele la asigurarea frontu preciza că pînă la zi au (Continuare în pag. o 2-a) se prezintă cu toţi indi din lină, alte produse
Georgcscu, Ioan Mureşan catorii planului de pro pentru populaţie.
şi Nicolae Mihăilă, coor ducţie îndepliniţi şi de Cu cele mai hune re
donaţi dc Lucian Samoi- păşiţi. în cifre, aceasta zultate se prezintă secţii
le ţesători o şi confecţii
lescu, inginerul şef al coo-. înseamnă un plus de artizanale.
peste 1.2 milioane lei la
perativei, se străduiau să
execute o lucrare de cali
tate. Aflăm că din cele
2to lin planificate a fi
însămînţate în această
toamnă, arăturile au fost CţamiLia
executate pe 160 ha şi
patul germinativ a fost
pregătit pe 120 ha. Orzul
a fost semănat pe întrea străbat!nd urcuşul s
ga suprafaţă prevăzută, de \
asemenea, secara pentru —, Provenim, şi eu şi soita daugă cu nostalgie mama, 1
masă verde, iar griul a fost mea, de pe meleaguri clu Elena Han. Cînd a plecat }
încorporat în sol pe 60 jene, mai exact de pe cele l-am condus la gară im- 1
dc ha.
ale Huedinului. Acolo am preună cu Ielele. A lost un ţ
Concomitent se acţiona început munca, acolo moment deosebit în viaţa i
la recoltarea şi însiloza- nc-am cunoscut, ne-am luat noastră, mai cu seamă in 1
rea porumbului din cul de mină şi am pornit viaţa fetelor care n-au mai \
tură dublă. în tarlaua laolaltă să străbatem ur- lost despărţite de fratele t
„Făiug" muncea cu com cuşul vieţii - amintssle lor timp îndelungat. ?
bina de recoltat mecani 'Şi ...îşi ascunde o lacrimă, )
Miron Han. Cînd om ve-
zatorul Ilie Mogosan, trans nit in Deva, copiii erau continuind să croşeteze ţ
portul cocenilor în baza de-o şchioape i. Nu i era nici bluza pentru fiica cea mai /
furajeră nsigurîndu-1 cu mare, Felicia, elevă in a
unul şcolar.
cute două cupluri de re Ioan Vasiescu, inginerul şer al C.A.P. Romoşel, împreună eu meeani/.alorul Ioan — lată, a venit vre- ESTERA SÎNA
morci, Vasile Ursu şi Con Tirănescu, urmăresc îndeaproape calitatea semănatului. mea cînd Sc trin isi face _____________________________ \
stantin Zgîrde. Tasatul si datoria lată de ţară - a- (Continuare în pag. a 3-a) \
Transporturile auto — operative, Şcoala într-un permanent efort de înnoire
7
rapide, eficiente Actualul an de învâţă- relevat şi în acest an, cînd noile cerinţe calitative ale
mînt a fost învestit cu ce 42 dintre absolvenţii cla instrucţiei şi educaţiei.
Una dintre unităţile cu anvelope .şi acumulatori) tezat, G.I.G.C.L. Deva, Ca rinţa dc a înfăptui o ade selor a Xil-lea au intrat — Răspunzînd mobiliza
i mare pondere în activita- — ne-am străduit şi am riera minieră Vcţel-Mintia, vărată revoluţie în modul eu succes în învăţămîntul toarelor chemări ale se
! tea de transport auto a ju reuşit să Ie îndeplinim în Direcţia judeţeană de dru de pregătire a elevilor superior. Iar apropierea cretarului general al parti
deţului — de mărfuri, clar cea mai mare parte — muri si poduri, precum şi pentru muncă şi viaţă. Pro procesului instructiv-edu- dului ce ne-au fost adre
.şi de călători — şi cu rea sublinia ing. Gheorghe Bol- cu toate întreprinderile co cesul dc înnoire a proce cativ de viaţă, de cerinţele sate la acest nou început
lizări deosebite este Auto cu, şeful A.T.A. Deva. A- merciale. sului instructiv-educativ — economico-sociale alo ju de an şcolar, colectivul
baza Deva. Fiecare dintre ceasta — prin priceperea, Avînd în vedere că A.T.A. strălucit jalonat în cuvîn- deţului şi ale ţării, inte liceului nostru se anga
cei peste 80 de beneficiari hărnicia şi dăruirea în Deva cuprinde şase coloa tarea rostită de secretarul resul pentru cultivarea la jează cu întreaga capn-^
ai unităţii poate spune că muncă ale majorităţii lu ne de transport marfă şi general al partidului, tova elevi a dragostei pentru tatc şi putere dc munca
două de transport călători, răşul Nicolae Ceau.şescu, muncă au încununat olim să-şi sporească eforturile
din
CINCINALUL VIII DEZVOLTARE INTENSIVA precum şi puncte dc lu la adunarea populară des piadele .şi concursurile pe pentru ca spiritul revolu
consacrată
Capitală
ţionar să caracterizeze fie
cru dispersate în mai mul
meserii
cu
fruntaşe
locuri
te localităţi din vecinăta chiderii .noului an dc în- pc ţară. care disciplină de învăţă
tea municipiului, este ne văţămînt — este relevant mînt, pentru ca, prin
A.T.A. Deva efectuează crătorilor noştri, printr-o cesară, într-adevăr, o ju şi la Liceul industrial Acum, după o muncă întreaga activitate, şcoala
prestaţii operative si de temeinică organizare şi dicioasă planificare, organi „Avram Iancu" Brad, uni rodnică la recoltarea şi în- să răspundă cerinţelor de
calitate, iar din punctul de coordonare a activităţii de zare şi coordonare a în tate cu lăudabile tradiţii silozarea cartofilor, la ac înnoire pe care le presu
vedere al acesteia din ur transport şi a celei de re tregii activităţi. Autobaza în formarea tinerei gene ţiuni de gospodărire şi de pune pregătirea temeinică
mă — şi deosebit de efi vizii şi reparaţii — din dispune de mijloacele de pregătire a cămării iernii a generaţiei de mîine, a-
ciente. partea factorilor cu res transport necesare, de o raţii. Viguroasele înnoiri (pentru cantina liceului au preciazu prof. Constantin
— Intr-adevăr, sarcinile ponsabilităţi în aceste com puternică bază materială pe care şcoala brădeană fost preparate 500 kg bu Rusu, directorul liceului.
noastre sînt sporite de la partimente — şi, nu în ul (hală modernă şi ateliere Ic-a cunoscut în ultimile lion, 280 kg vinete, şi de — In această înnoire
un an la altul şi. în pofi timul rînd, printr-o strîn- de reparaţii), do oameni decenii se repercutează po pozitate 13 tone cartofi, vom include şi acţiunile
da unor greutăţi obiecti să şi fructuoasă colabora cu o temeinică pregătire zitiv în modul de pregătire iar prin gospodăria anexă educative pe care le vom
ve — îndeosebi neacope- re cu majoritatea benefi profesională. teoretică .şi practică a ele sînt asigurate importante întreprinde în vederea
rh’ca întotdeauna a nece ciarilor noştri. Şi an-aş re vilor, în felul în care ca cantităţi dc produse pentru
sarului de carburanţi şi lu feri, cu deosebire, la DUMITRU GHEONEA, drele didactice, prin dis hrana zilnică), elevii şi ca LUCIA LICIU,
brifiant!, precum şi lipsa, T.A.G.C.M. Deva, „Ener- IOAN JURA, ciplinele de învăţămînt, drele didactice din liceu MIRCEA M1HEŢ,
în anumite perioade, a u- goconstrucţia” Mintia, An corespondent reuşesc, să insufle fiecărui păşesc într-o nouă etapă corespondent
nor piese de schimb de trepriza de construcţii hi tînăr pasiunea învăţării ■de muneă avînd certitu
N
strictă necesitate (mai ales droenergetice Rîu Mnre-Re- {Continuare în pag. a 2-a) temeinice.. Roadele ei s-au dinea răspunderii faţă de (Continuare în pag. a 3-a)