Page 19 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 19
NR. 8 985 • DUMINICĂ, 5 OCTOMBRIE 1986 Pag. 3
j J 1
.'VIZIUNE 1 Colectivul minei Pa-
' Mircea cel Mare în izvoare de arhivă j împreună, străbătind urcuşul vieţii roşeni, cea mai mecani
zată unitate de extracţie
IMINICA a cărbunelui din bazinul
| S i g i l i u ! (Urmare din pag. 1) păstrează încă păpuşile mul, pentru că o intim- Văii Jiului, abordează
;a copiilor şi ursuleţii, Daniela iese plare nefericită i-a curmat sarcinile de producţie a-
ilmo ca do grăbită să ridice recepto de timpuriu zilele. Cu toa
dan: „Premiul** mea de cultură latină şi j nul W la Liceul sanitar din te acestea, am avut cura ferente trimestrului IV al
dul X (color) Hunedoara. rul. anului în curs de pe o *
cununa cîntecu- lumea de cultură slavă. Discuţia e scurtă. După jul să nădăjduim... Şi n-o platformă solidă de rea- j
jmânesc. Cînte- O altă caracteristică este I ...Am aflat aceste amă fost in zadar.
munţilor (color) că sigiliile cu legendă sla- J nunte din viaţa Elenei şi a ce pune receptorul in turcă, lizări : 32 000 tone de căr
n duminical lui Miron Han într-una din revine : - Acum, cînd Sorin este bune în plus faţă de
vă din vremea lui Mircea | la răscrucea dintre virste
ine ale unul Voievod conţin numai nu- » zilele acestei toamne — a — M-a sunat Liana, co iar Felicia la un pas de prevederile pe nouă luni
eroic. Tradiţie mele şi titlul domnului, nu- I 20-a de cînd şi-au unit lega mea din clasa a X-a D. şi depăşirea cu aproape
mtemporanelta- destinele - cind am po Ne înţelesesem să mergem aceeaşi răspîntie, urmată 2 000 kg de cărbune pe i
leportaj (color) mele ţării nemaifigurlnd. ’ vestit îndelung într-una apoi de Daniela . — reia post a randamentelor în
arnal in sfîrşit, după formă şi | la spectacol la Casa de tatăl - ni se umplu sufle abataje. Un colectiv de
mea azi. Jude- mărime, sigiliile din pe- J din camerele apartamentu cultură - spune veselă Da- tele de bucurie văzindu-i
lîmboviţa în a- rioada evului mediu romă- | lui confortabil de la eta elită ştie să-şi respecte
15 al partidului jul I al unuia dintre cele cum se ajută şi se-nţeleg, renumele... • Timp de
Intensa activitate politică, nesc se împărţeau în sigi- I cum cel mare îşi ocroteşte două zile, la Deva, s-a
rea României, , militară, diplomatică şi e- iiul cel mare, sigiliul cel J mai minunate perle ale surorile. Planorismul — spor
e marea scenă mic şi sigiliul ineiar. Din | bulevardului „Decebal". Qzamiiia desfăşurat „Atestarea spe
ii pe micul e- I conomică a lui Mircea cel tul pe care-l practică — îi cialiştilor cu probleme de
Kmislune rea. J Bătrîn (1386-1418) desfă- timpul Iui Mircea cel Mare * ...Emană prospeţime şi dă curaj şi siguranţă, pu invenţii şi inovaţii din u-
în colaborare I şurată mai bine de 30 de s-au păstrat sigilii din pri- I bunătate chipul frumos ol tere şi bărbăţie.
insiliul Culturii mele două categorii, , acestei femei care, după nităţile M.T.Tc." Au par- Ş
lincaţiei Socia- I ani conturează ideea exis- ce şi-a socotit împlinită în niela, pregătind florile des Şi mai au soţii Han o ticipat reprezentanţi din
ţl cu Comlte- ' tenţei unei cancelarii dom- Sigiliile cele mici sînt de t tinate celei mai îndrăgite mulţumire. Mulţumirea de întreaga ţară, de la di
e cultură şi e- I neşti bine organizate. A- formă ovală, unul de tip I - mare parte datoria de
ie socialistă al heraldic cu forma ovală | mamă, a avut cutezanţa şi soliste - şi cum temele a fi respectaţi şi stimaţi recţiile de poştă şi tele
ului Dîmboviţa » ceasta se poate deduce din pentru miine mi le-am pre- pentru munca pe care o comunicaţii, întreprinderi
analiza sigiliilor şi monede- dreaptă, celelalte trei de t ambiţia să înveţe meseria lac în aceeaşi echipă de le de transport auto, re
artistic : „Pi- î lor rămase din vremea tip iconografic, cu forma J soţului ei, aceea de lăcă .gălît, iar pe mama am lăcătuşi, care execută în
‘. Producţie a domniei marelui voievod, ovală culcată. Deşi au | tuş, şi acum muncesc ală ajutat-o la gospodărie... gionale C.F. etc. După
jurilor din H.D. I legendă latinească, numele >. turi in aceeaşi secţie, e- Mulţumită de mulţumirea cadrul secţiei cele mai aprecierile comisiei, for
ană (color) sigilii şi. monede care se pretenţioase lucrări. Mul mată din specialişti ai
urnal. I disting atît prin importan ţării nu apare, ceea ce | mană tinereţe, dar şi dir- propriei fiice, mama încu ţumirea dc a colabora M.T.Tc. şi O.S.I.M., cerce
LUNI ţa lor ca izvoare istorice denotă o anumită incon- J zenie şi fermitate chipul viinţează din ochi, lără bine cu colegi cum sînt tarea din acest domeniu
aceluia care şi-a început
urnal * cit şi prin valoarea lor ca stanţă în folosirea tipare- I prea multe cuvinte, pleca Dionisie Urs sau lovifă O- are coordonate sigure
rea fetei, semn că înţe
nt tehnico-şti- obiecte de artă. Atît si- lor sigilare. lucrul la forestieri, trăind şi nescu, de la care au în spre viitor ! • 30 de ani,
c : Automatiza- «. giliile cit şi monedele aveau Un astfel de sigiliu mic, | acum, după o despărţire de legerea exista mai demult. văţat multe dintre tainele
obotizare aproape 15 ani de locurile - Bucuria fiecăruia în indiferent de starea vre
ir folcloric (co I un caracter de oficialitate, de formă ovală şi cu tip * natale, nostalgia pădurii... meseriei, cu toţi cei 36 de mii, factorul poştal Şte
J de garanţie, fapt ce le con- iconografic este cel din j parte este şi bucuria noas muncitori, ca intr-o adevă fan Tăgârţa, din Simerio,
rn foileton : t feră astăzi o valoare cx- imaginea alăturată. Cu el | Încăperile elegantei lo tră - continuă mama, în- rată familie. O familie care,
ul succesului", cuinţe, toate cele de care chizînd uşa apartamentului,
dul 5 (color) , cepţională ca izvoare is- a fost întărit privilegiul va- t prin membrii ei, împreună
urnal ) torice. De asemenea, si mal acordat de Mircea cel l s-au înconjurat de cind după ce şi-a condus fe cu oamenii celorlalte secţii,
derea progra- giliile folosite în evul me- Mare negustorilor din Bra- î s-au stabilit aici, poartă tiţa. Am trei copii buni şi a pus bazele creării uneia ECRAN
* diu românesc, implicit în şov la 6 august 1413. Are | amprenta hărniciei, a bu fiecare îmi aduce în felul lui dintre ceie mai noi între
Ţara Românească, în vre- legendă latinească MIRCHA ' nului gust şi respectului mulţumiri. Ni i-am dorit şi prinderi din municipiul De a adus locuitorilor mii de
DSO s mea lui Mircea cel Mare, VOVODA între două elipse | pentru ordine şi chibzuinţă. nu putem face intre ei nici va — Întreprinderea de pie scrisori şi telegrame, de
I prezintă o serie de carac perlate. în cîmp apar , ... Telefonul sună prelung. o diferenţiere. N-am avut se de schimb şi reparaţii
teristici sub aspectul evo- două busturi de bărbaţi ti- | Din camera în care îşi parte să-l creştem pa pri utilaj minier. 1 ziare şi reviste. Acum, cu
•:ŞTI I: 7,00 Ac- luţiei lor. De pildă, ele neri încoronate şi afrontate. J prilejul pensionării, oa
în 00 ile minu- I menii care-l cunosc, în
liojurnal * Ke- erau întrebuinţate, fie cu între ele un pom desră- t numele cărora ne scrie
ci; 8,00 Radio- ) legendă în limba latină, dăcinat, avind în vîrf cite- I
l satelor; 9,30 { fie cu legendă în limba sla- va crenguţe scurte. Forma ) N O T E * N O T E e N O T E Vasile Petricescu, îi aduc
duminical; 13,35 ' vă, consecinţă firească ovală culcată. Mărimea | sincere mulţumiri • La
azinul fcmci- Centrala termoelectrică
00 Unda vc- | dacă ne gîndim că Ţara 20 x 25 mm. * OPRIŢI ÎN STAŢII ! 'ţia nr. 3, din oraşul Haţeg, „BILETELE LA CONTROL, Mintia a fost montat, in
l) Fotbal minut . Românească se afla aşe- Autobuzul pleacă din ' au sînt harnici şi conştiincioşi, VĂ RUGAM !”
; îî^o; publici- | zată la frontiera dintre lu- Prof. VIOREL VÂNÂTORU ! togara Deva. Mergem spre premieră pentru unită
0 Stttrt melodii ) corecţi şi punctuali cînd este Zilnic, omul in uniformă ţile producătoare de e-
Atlas cultural; Brad. O primă oprire la vorba să-şi achite sumele C.F.R. işi face prezenţa in nergie electrică pe bază
10 jurnal; 20,15 Şoimuş. Următoarea la Be- datorate cheltuielilor comu compartimentele trenurilor de combustibil solid din
s; 20,20 Solişti jan. Apoi la Căinelu de Jos,
11 folclorice pc ne. luliana Răzvan, Iţa pentru controlul biletelor sau ţară, un simulator de
itivalului naţio- Fornădie, Săliştioara, Văli- Ciunda, Ana Cavaler, Marfa legitimaţiilor de călătorie. manevre, cu ajutorul că
îrea României"; şoara, Dealu Mare, Luncoiu ruia sînt instruiţi şi tes
io jurnal; 22, i o de Jos... Dar omul de la Berghian, Maria Salmen, Ma Obişnuita lormulă ,,biletele
cr sportiv ; 22,30 no Jurca, Aglaia Klein, la control, vă rugăm !" este taţi toţi cei ce mun
* ; 23,00 Moment volan nu trage mult dreapta, cesc în atelierele de ex
23,10 Nocturna în staţii, aşa cum s-ar cu Magdalena indrecan se nu primită de către majoritatea ploatare a agregatelor de
23,55—21,00 Hu veni, cum cer regulile cir mără lună de lună printre călătorilor ca o datorie pro
liri. bază şi instalaţiilor afe
culaţiei şi ale servirii civi aceştia. Dar există şi răi fesională a conductorului, rente din termocentrală
lizate a călătorilor, platnici, locatari care deşi prezentarea biletelor, procu • Reprezentînd judeţul
— Nu am cum s-o fac - realizează venituri băneşti rate din vreme, fiind un nostru la recunoscuta Bie
EMA ne expljcă. In toate staţii bune, nu-şi achită obliga gest firesc, obişnuit. Mai nală de umor „Constantin
WWk.'i MTOHHB le, după cum bine se vede, sînt, din păcate, şi călători Tănase", de la Vaslui,
este plin de gropi. Staţiile ţiile cetăţeneşti pe care le
; hâleţL şi care se urcă in trenuri fără grupul „Satiricon" al C.S»
ii, (Patria) ; de autobuz au ajuns să lie au. Aşa a lost posibil să se nici un iei de legitimaţie de Hunedoara a obţinut lo
e (Arta); HU- ale nimănui. Consiliile popu adune datorii de 19 126 lei cul al 111-lea şi medalia
î: Bunul meu lare, care le au in raza lor călătorie, încâlcind o regulă
n — seriile 1 -1J de activitate, nu se mai o- in dreptul numelui locata elementară, o obligaţie le de bronz, iar la interpreţi
— A): Varo sen- rului Ştefan Szekely, 16 234 giferată. individuali - locul al II-
(Modern — II); cupă ds ele. Nu mai au lea şi medalia de argint,
— seriile I-1I nici acoperăminte, dar au pentru loan Vinars, 14 257 Prin strădania conducto prin Călin Tiba şi Leo-
Actorul şi in schimb gropi. lui Minus Păran, 9 355 in rilor de trenuri, in acest an
— seriile I-Il seama lui Ştefan Sută, 9 355 au lost depistaţi numeroşi nard Severin. De remar
ITROŞANI: Can- N-am avut cum să nu-i cat că în concurs au fost
iîsit (Parîng); dăm dreptate şoferului. in bugetul-debit al lui Mir călători irauduloşi, cărora prezente 42 de grupuri
(7 Noiembrie) ; Pentru că aceasta este reali cea Mureşan. Şi exemple mai le-au fost întocmite procese
urs (Unirea) : şi brigăzi satirice şi a-
Ora zero (Cul- tatea. Noi o supunem aten sînt. Deşi au lost somaţi verbale, fiind amendaţi con proape 1 200 de interpreţi
JLCAN: Tntune- ţiei consiliilor populare de în repetate rinduri, deşi au travenţional. S-au remarcat din întreaga ţară ®
ceafărul) ; LO- pe raza respectivă a arterei promis că vor achita, nu
irtunâ în raci- Deva-Brad. Cu atenţiona prin strădanie şi conştiin „Jurnalul cumpărătorului"
rul); PKTRir.A : şi-au respectat cuvintul. Le ciozitate in activitatea pro trebuie să se afle in per
6-a (Muncitor rea că se apropie iarna. reamintim că rea-voinţa în a- manenţă la îndemîna ce
NI NO AS A : Po- fesională conductorii Flo- lui care doreşte să vină
Tuiga (Muu- LOCATARI Şl... LOCATARI chitarea obligaţiilor de lo rian Costeo, Ion Ion, Savel
UHICANi: (care ar putea fi evacuaţi!) catari ar putea să-i coste Burlacu, loan Boldea, Gheor- cu propuneri, sugestii sao
lea gard lingă Magazinul „Palia", clin Or âştle, raionul confecţii pentru reclamaţii în sprijinul ac
r (Retezat) ; femei. Abundenţă de articole, bună servire — caracteristici- Cei mai mulţi dintre lo mult mai scump... (NICU ghe Cirdei, Cornel Filimon, tivităţii comerciale. L«
i■ ri filme (Sten- Ie fiecărei zile de muncă. Foto : AU. CAZAN catarii ce formează asocia- SBUCHEA, corespondent). Vasile Bodea.
; GURABARZA: magazinul alimentar a-
rle iubiri (Ml- parţinînd Complexului
OKA.ŞT1E: comercial nr. 39 al
le scară (Pa- I.C.S.M.A. Deva insă,
ea Mârln ml- între uz si abuz de medicamente Şcoala intr-un permanent
(llacăra); CE după cum sesizează citi
AI : Cursa (Casa toarea lldiko Bodea, lu
ă); IIAŢEG: In concepţia terapiei mo peutic, reacţii adverse, feno zentării sale la medic, să în efort de înnoire
lin linia întîi — derne „nu există boală, ci bol mene secundare, eliminarea ţeleagă pentru ce farmacistul crătoarele refuză să dea
I-II (Dacia) ; nav", aceasta însemnînd că din organism etc. Insistăm ii cere prescripţie medicală jurnalul celor ce-l soli
Bunicul şi doi fiecare afecţiune se manifesta asupra acestor aspecte deoa pc care uneori chiar o reţine sub conducerea nemijlocită cită. Facem loc atitu
i minori; CA- diferit, funcţie de organismul rece majoritatea medieamen- la farmacie. (Urmare din pag. 1) dinii lor în... jurnalul nos
eparte de Tip- afectat, de unde şi necesita tcîlor sînt substanţe puternic Concluzia acestor rinduri a organizaţiei de partid, cu
asa ric cultură): tea individualizării tratamen active, care pot declanşa în este că In primul rînd în In realizării unui comporta participarea activă a or tru • Un spectacol
Al patrulea tului. Cu alte cuvinte, nu organism reacţii nedorite. Un teresul propriei sănătăţi să ganizaţiei de tineret avem sportiv de aleasă ţi
gă debarcader toţi bolnavii care suferă de medicament administrat pen folosim medicamentele numai ment civilizat în şcoală, nută - astfel poa
: Ti,IA : Bunul aceeaşi boală se tratează exact tru o singură acţiune tera cînd este necesar, la Indica familie şi societate — pre datoria să instaurăm un
i Sa ni -r-, * se- cu aceleaşi medicamente şi du peutică poate declanşa mai ţia medicului şi după sfatul cizează prof. Romulus Neag autentic spirit revoluţio te fi caracterizat meciul
I (l.umîna) : pă aceeaşi schemă terapeuti farmacistului; să nu folosim nai- în şcoală, care să ri de handbal masculin des
: Albinuta (MI- că. Pe dc altă parte, trebuie nici reţeta nici medicamente — iar din punct de ve făşurat vineri seara, în
combătută părerea unor bol le vecinului, iar din cind în dere pedagogic vom pune dice pe o nouă treaptă de
navi care cred că luînd mai SFATUL cînd să facem ordine în ser perfecţionare procesul de sala de sport a Liceului
multe medicamente se însă tarul sau dulăpiorul eu me accent pe perfecţionarea nr. 1 din Hunedoara. Cu
nătoşesc mai repede. Tot dău SPECIALISTULUI dicamente din casă şl să le tehnologiilor didactice con formare multilaterală a ti
nătoare este şi părerea unora înlăturăm pe cele vechi. In form cerinţelor actuale. neretului. Spiritul revo Măricel Voinea, Doru
că antibioticele, fiind medica orice caz, să nu luăm exem luţionar — arată prof. Porumb, losif Boroş în te
mente moderne, cu ele se multe fenomene secundare şi plul aşa-zlsului „om modern" Prin schimburi de expe Stela Stănescu, secretarul ren, echipa H.C. Minaur
azi : Vremea se poate trata orice boală. reacţii adverse. Aceste reacţii care fără a suferi de vreo rienţă, dezbateri şi alte Baia Mare, cîstigătoare
Ierul va fl mai Instituirea unor tratamente sînt urmărite prin sistemul boală, dimineaţa înghite dout forme vom stimula acti organizaţiei de partid, îl
in. Vîntul va necorespunzătoare, de către de farmacovigllenţă, care au reconfortante, la ora 10 un vitatea politico-ideologică, vom promova şi prin cul a „Cupei I.H.F.", condu
> pînâ la mo- nişte oameni incompetenţi, nu la bază sesizările bolnavilor tranchilizant şi minor, la prîivz tivarea unor înalte idealuri, să de antrenorul emerit
seara
colagoge,
fermenţi
efectul
nu
intenslficărl 1- numai dar că poate are profund scon şi observaţiile medicilor pri ştiinţifică-m otodică şi de Lascăr Pană, a deţinut
fi
dău
tat,
sedative,
(lupă
sup-
la pînă la 10 nătoare. vind reacţiile nedorite de tămînl se Iar Internează două spital educare materialist-ştiin- şi prin scăderea mediocri
în
sectorul nor- Cînd în mod obişnuit vor clanşate de medicamente. Do cu diagnosticul „Intoxicaţie ţifică, intensifi-eîndu-ne e- tăţii, şi prin înlăturarea rolul principal, ceea ce
eratura în scă- bim despre medicament, a- aici şi concluzia că singurul medicamentoasă**. Să nu uitam comodităţii din gîndire şi nu a însemnat că hand-
i ni mele vor Ii vem în faţă imaginea unei specialist care stabileşte sche nici o clipă că medicamen forturile pentru a reflecta baliştii de la Metalul
Intre zero şi 5 tablete care trebuie înghiţită ma unui tratament este me tul este o armă eu două tăi în sistemul de cunoştinţe faptă, şi prin educarea
lat pe văi pînă cu puţină apă. Privit insă de dicul, iar specialistul in cu şuri. Să nu abuzăm de ele transmise elevilor tot ceea patriotică a elevilor, pa s ; au mulţumit cu postura
d, Iar niaximc- specialist, această tabletă re noaşterea medicamentelor din în detrimentul propriei sănă ce este nou, spre a con triotism care aici, în Za- d-e^.. spectatori, replica
3 şi 20 dc gra- prezintă mijlocul terapeutic, toate punctele de vedere este tăţi. lor întrecind aşteptările
raţa, pe alocuri, compoziţia chimică, forma farmacistul. Prin colaborarea tribui la formarea unei rand, este probat de res
ferite de vînt farmaceutică, modul de admi acestor doi specialişti, bolna Farm. SIMION CÂMPEANU, gîndiri logice, creatoare a pectul purtat pentru îna divizionarilor A. Au cîş-
mala brumă, nistrare, interacţiunea cu or vul va profita de binetacerllo director adjunct tinere?' generaţii. intaşi şi de mîndria pen tiqat ln limită : 27—26,
.g de serviciu : ganismul uman, procesele unul tratament corect. Aceas oaspeţii.
di). biochimice declanşate la ni ta pu condiţia ca şi bolnavul al Oficiului farmaceutic — Aşa-cum ne cere to tru pilduitoarele împliniri
velul celular, răspunsul tera să înţeleagă necesitatea pre Deva varăşul Nicolae Ceăuşescu, ale prezentului.