Page 21 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 21
Preocupări responsabile pentru
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
.#»%■
finalizarea la termen a obiectivelor
ffer — Antrepriza de construc ne va permite — bazîn- nouă. Aici, în mod auto
ţii montaj şi reparaţii De clu-ne pe ritmurile de critic recunoaştem că re
va execută, prin cele şase muncă din prezent — ca zultatele noastre puteau fi
brigăzi ale sale, o serie de la mijlocul lunii noiem mai bune, dacă se insista
lucrări de investiţii im brie să putem raporta în cu mai multă fermitate în
portante în judeţele Hune deplinirea planului anual direcţia valorificării supe
doara, Alba, Arad şi Bihor, la acest important indica rioare a timpului de mun
Vă rugăm, tovarăşe ing. tor, la producţia indus că şi a forţelor disponibile,
Alexandru Boşorogan, în trială de C -|- M ne-am a utilajelor şi instalaţiilor
calitate de director al an depăşit sarcinile cu 600 000 din dotare, dacă reuşeam
treprizei, să vă referiţi la lei, iar la productivitatea să ne aprovizionăm la timp
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA rezultatele obţinute de muncii cu 3,6 la sută. în cu unele materiale şi
colectivele pe care le con
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U I A R J U P E T E A N duceţi în cele nouă luni
trecute din acest prim an Ritm ţi calitate In realizarea
al celui de-al optulea cin INVESTIŢIILOR
cinal ?
Anul XXXVIII, nr. 8 986 MARJI, 7 OCTOMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani Misii
— în ansamblu, rezulta
tele înregistrate de la înce ce priveşte punerile în combustibil. Dintre in
putul anului sînt bune. funcţiune, situaţia este ur vestiţiile predate în ul
Wmm® Printr-o temeinică organi mătoarea : din 110 km dru tima vreme, amintesc cen
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ zare a producţiei şi o preo muri forestiere planificaţi trele de sortare şi prelu
MS» W0& cupare sporită din partea pentru 1986, pînă la aceas crare a lemnului din Uri-
Wmk. tuturor cadrelor tehnico- tă dată, s-au recepţionat cani şi Baru (ultimul par
inginereşti în vederea asi 72,4 km. în judeţul Hu ţial), secţia de recondiţio
S-a muncit din plin la pregătirea gurării desfăşurării nor nedoara, dintr-un plan a- nat piese de schimb din
Sebeş,
unele
de
nual de 38 km drumuri,
lucrări
male a activităţii la punc
centralele
tele de lucru, o mobilizare s-au predat 24,5, diferenţa modernizare la Cîmpeni şt
fiind în stadii avansate de
termice
din
terenului şi semănatul griului susţinută a forţelor de care execuţie, urmînd a se re Brad, un drum contur lao
dispunem am reuşit să ne
depăşim ritmic, lună de cepţiona pînă la sfîrşitul (partea întîi) la Rîu Şes,
în majoritatea unităţilor tivei, ţinea să precizeze cît mai bun, pregătit gră- lună, sarcinile de plan la lunii noiembrie. de la Rîu Mare Retezat,
din C.U.A.S.C. Deva se că în zilele următoare vor dinăreşte — sublinia Ser- majoritatea indicatorilor. — Să vă referiţi, succint, un drum industrial la
acţionează cu toate forţele fi organizate schimburi giu Zbuchea, inginerul şef Astfel, la producţia de şi la situaţia realizării o- Bolcana—Băiţa şi altele.
la eliberarea terenului de prelungite la arat şi pre al cooperativei, care, îm construcţii-montaj am rea biectivelor industriale. — Ce lucrări mai sînt
coceni, pregătirea patului gătitul terenului asigurîn- preună cu inginera Maria lizat suplimentar prevede — Din 11 obiective pre LIVIU BRAICA
germinativ şi semănatul du-se, astfel, front de Aldea, şefa fermei vege rilor, pe nouă luni, peste văzute a se pune în func
cerealelor păioase. Dumi lucru semănătorilor. tale, coordona activitatea 15 milioane lei, avans care ţiune am finalizat „la zi" (Continuore in dqq o 2-a)
nică, la C.A.P. Cristur s-a în tarlaua „Luncă" se în cîmp — trecem cu
muncit în flux la fertili aflau cooperatorii cu ate tăvălugul inelar după dis
zat, arat, discuit şi însă- lajele proprii la recolta curi şi cu cel neted după
mînţarea griului. în tar tul şi transportul sfeclei ce sămînţa este încorpo
laua „Zăpode" era antre furajere. Duminică, de rată în sol. In acest mod
nată la lucru o forma pildă, au fost duse în baza asigurăm o lucrare de ca
ţie de opt tractoare. Me furajeră 5 000 kg de sfe litate, avînd certitudinea
canizatorul Gheorghe Doru clă, cantitatea însilozată unor producţii sporite în
administra îngrăşăminte pînă acum fiind de 220 vara viitoare".
-omplexe. El a fertilizat tone. Sub coordonarea Elenei
t urai ni că o suprafaţă de Gros, preşedinta C.A.P.
20 Ae ha. In urma lui, cu Deva, s-a muncit la trans
plugVile, Dani Marton, C.U.A.S.C. Deva portul din cîmp şi depo
Irimic Gal I, Irimie Gal II zitatul sfeclei furajere,
şi Marcel Gal (tată şi fii) care a fost recoltată pînă
au executat arăturile, ri- duminică de pe o suprafaţă
0 dicînd la 165 ha supra în tarlaua „Lunca" a de 7 hectare.
faţa arată. Cu discurile, C.A.P. Deva o formaţie de La C.A.P. Bîrcea Mică
pregăteau patul germina 4 tractoare cu pluguri se s-a muncit duminică la
tiv Mihai Boacă şi Vasile afla la arat. Mecanizato eliberatul terenului de
Şi-mon. Lucrarea este în rii Gavrilă Sălvan, Vasile coceni. în tarlaua „Pe
cheiată pe 110 ha. După Bob, Gavrilă Mititeanu şi coastă" au muncit la tăia
ce a finalizat însămînţa- Ion Vladimir au rotunjit tul cocenilor, încărcat în
rea orzului pe toate cele la 180 ha suprafaţa arată, remorci şi transportat, Combinatul siderurgic „-Victoria** din Câlan. Şofai do formaţie Dumitru Ciobanu şl
75 de ha planificate, în „Noadeş" se muncea cooperatorii Dumitru Lu- oamenii din subordincâ sa pregătesc formele pentru turnarea unui lot de cilindri*
Gheorghe Beteag a încor în flux la pregătitul patu pău, Simion Stoica, Roman
porat în sol sămînţa de lui germinativ şi însămîn- Rădac, Sigismund Stoica,
grîu. ţarea griului. Cu discurile Francisc Stănescu ş.a. Ei Cu privire la şedinţa Comitetului miniştrilor afacerilor externe
Prezent în cîmp, alături munceau Ion Asimionesei au eliberat o suprafaţă de ai statelor participante !a Tratatul de la Varşovia
de mecanizatori, pentru a şi Ion Rezeanu. în urma 5 ha, transportînd în de
coordona activitatea şi a discurilor veneau cu tă pozitul furajer 20 tone de în conformitate cu înţe- tombrie 1986 va avea loc lor externe ai statelor par-
supraveghea la calitatea vălugul inelar Ion Stanciu coceni. legerea intervenită,'» în a la Bucureşti şedinţa Corni- ticipante la Tratatul de la
lucrului, Mihai Lăpugean, şi Ion Nodiş. „Pentru a doua jumătate a lunii oc- tetului miniştrilor afaceri- Varşovia.
inginerul şef al coopera asigura un pat germinativ MIRCEA tEPĂDATU
Eforturi stăruitoare pentru strîngerea Argumente ale prezenţei creatoare
în viaţa spirituală a minerilor
recoltei si urgentarea însămintărilor Activitatea politieo-edu- meritoriu. în această pe
Casa de cultură a sindi
» W 1 catelor din Petroşani se cativă desfăşurată în ca rioadă ce premerge sărbă
Cooperativele agricole de Radu, preşedinta C.A.P. şi Maria Breteanu, faţă dc află în pragul unei presti drul universităţii cultural toarea aniversară, lăcaşul!
producţie din Băcia, Tîm- Bobîlna. care am aplicat prevederile gioase aniversări : două de ştiinţifice, simpozioanele, de cultură a devenit un.
pa, Sîntandrei, Siiheria şi — în această toamnă — legale în vigoare. cenii de existenţă, de pre dezbaterile, dialogurile pe adevărat şantier al pri
Bobîlna au terminat în sublinia Florian Silvăşan — A mai rămas de strîns zenţă creatoare în viaţa teme care vizează creşte menirii şi modernizării.
săptămîna trecută recolta vicepreşedinte al biroului recolta de porumb de pe spirituală a minerilor Văii rea producţiei de cărbune — Este necesară o - ase
rea porumbului. în unită executiv al consiliului o mică suprafaţă la C.A.P. Jiului. Creaţie a timpului — productivitatea muncii, menea primenire, iar lu
ţile amintite s-a terminat nou deschis de Congresul calitatea, economisirea dc crările sînt avansate — a-
sau se apropie de" sfîrşit Rapoltu Mare. Duminică al IX-lea al partidului — energie şi combustibili, preciază tovarăşul Petru
şi eliberarea terenului de C.U.A.S.C. Simeria am întîlnit la cules, în moment cu profunde rever mecanizarea, automatiza Barb, preşedintele Consi
coceni, ca şi transportul lunca Mureşului un mare beraţii în cotidian şi în rea proceselor tehnologice, liului municipal al sindi
acestora la locurile de de număr de cooperatori. Ac destinul ţării — aşezămîn- calificarea şi perfecţiona catelor Petroşani. S-a lu
pozitare. tivitatea era bine organi tul de cultură din Petro rea forţei dc muncă etc. — crat cu bune rezultate
— Printre cei mai har popular comunal Rapoltu zată şi coordonată, produc şani şi-a argumentat, an s-au întîlnit fericit cu ma la izolarea acoperişului, la
nici cooperatori, atît la Mare, ce răspunde de uni ţia obţinută era încărcată de an, statutul, răspunzînd nifestările. cu cartea şi canalizarea pluvială, la pla
-ules cît şi la eliberarea tatea agricolă respectivă — direct din cîmp în mij imperativelor educaţionale filmul, cu cele artistice. carea în marmură a foa
terenului se situează Vic toţi locuitorii satelor Bo loacele de transport şi cu adinei implicaţii în Colectivul artistic de aici ierului de la subsol şi a
toria şi Petru Romoşan, bîlna şi Foit au muncit cu nobila misiune de forma a găsit un mod fertil de treptelor de la intrarea
Emilia Matiş, Dorica Şu- hărnicie la strîngerea roa TRAIAN BONDOR re şi modelare a conştiin angajare în ampla între principală. S-au reparat
teu, Olivia Ţîrlea şi mulţi delor toamnei. Doar două ţei noi, socialiste. cere a muncii şi creaţiei instalaţiile sanitară şi e-
alţii — sublinia' Irina excepţii — Anuţa Prodan (Continuare In pag. a 2-a) — Festivalul naţional „Cîn- lectrică, iar în aceste zile
tarea României" — fiecare se va trece la înlocuirea
ediţie a sa înscriind for podelei scenei şi la raş-
maţii cu prezenţă de cali chetarca holului mare. în
tate în etapele ei. Şi, din tregul aşezămînt va primi
fiecare etapă republicană, o înfăţişare nouă, spre a
la Casa de cultură a sin întîmpina în ambianţa cu
dicatelor din Petroşani for venită sărbătoarea aniver
maţiile artistice s-au re sară din această toamnă.
întors cu diplome şi ti De altfel, se fac intense
tluri de laureat I Stator pregătiri şi în ce priveşte
nica prezenţă a spectaco programul care va onora,
lelor folclorice, dramatice, pe parcursul unei săptămîni,
sau dc muzică uşoară în aniversarea a două dece
viaţa spirituală a aşezări nii dc existenţă a casei
lor miniere din Valea Jiu de cultură. Manifestările
lui, interesul cu care sînt politico-educative şi cultu-
aşteptate reprezentaţiile ral-artistice se vor desfă
teatrului pentru copii sînt şura sub genericul „Trepte
de asemenea argumente alo dc împliniri în epoca de
calităţ'i actului artistic, aur". Un generic în mă
ale mesajului său patrio sură să răspundă, prin
tic, educativ. repertoriu şi mesaj, ce
Interesul pentru cadrul rinţelor de frumos ale
ambiant în care se cuvine oamenilor acestor locuri.
să se desfăşoare activita
Elevi al Şcolii generale nr. 1 din Brad şi-au adus o contribU|le însemnată la strîngerca recoltei de porumb.
tea cu tu r a 1 -’ed u ca t i v ă e LUCIA LICIU
