Page 22 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 22
DRUMUL SOCIALISMULUI
Paq. 2
! C.T.E. Mintia in prag de
Nevoii
de
con-
creştere
Duminică s-a lucrat cu spor s tinuâ a gradului de sigu- nizare a a instalaţiilor de du-se de colo-colo şi reu- 20,1)0 Telej
mare
greu
şindu-se
cu
prafului
de
preparare
| ranţâ în funcţionare a ter- cărbune. Concret, este vor tate alimentarea morilor 20,20 Iimifii
Germ
Răspunzînd comanda şi Cornel Stănămirescu au la semănat, şi pe ingi * mocentralei de la Mintia ba de pregătirea punerii cu cărbune la nivelul ne tar (
mentelor majore ale acestei fost prezenţi la însiloza- nera Lenuţa Băbuţ, mai 1 şi, prin aceasta, asigurării în funcţiune a încă două cesarului. 20,:}5 Seară
campanii, mecanizatorii de tul furajelor la C.A.P. ales că alături era o altă * unor cantităţi mereu mai mori cu discuri şi sfere, - Cum caracterizează rea“ i
lan (
la C.A.P. Ruşi, sub coor Sarmizegetusa şi Ostrov. tarla destinată a fi culti | mari de energie electrică care vor echipa complet beneficiarul lucrările de 21,50 Teleji
donarea inginerului Benone Merită consemnate şi vată cu grîu unde calita * şi termică îi este subordo- cazanul 6 B, permiţînd ast investiţii executate pînă
de I
lonescu, au lucrat dumi acţiunile ce s-au organizat tea lucrării de pregătire a ' nat volumul însemnat de fel utilizarea drept com acum de f o r m a ţ i i l e
nică la pregătirea terenu duminică la C.A.P. Haţeg. patului germinativ lasă investiţii acordate în ulti- bustibil a unui cărbune A.C.M.R.U.E., „Energocon-
lui (Grigore Coza şi Dorcl Dovedind răspundere deo dorit. Discuiitoarclc lăsate J mii ani. După cum pre- cu putere calorică mai re strucţia", şi T.A.G.E.M. ? iîCAC
Vesa), semănat grîu (Chi- sebită faţă de soarta re aici de mecanizatori nu I cîza ing. Mircea Bădărău, dusă. Se aşteaptă prima Ne-a răspuns ec. Zeno
pren Mimi) şi tăvălugii (Ion coltei, tractoriştii Andrei erau în stare corespunză > directorul comercial al I.E. revizie tehnică pentru co Poşiar, şeful . biroului in
BUCUKE
loja), iar ceilalţi au fost Bora, Alexandru Brejan toare de funcţionare, avînd I Deva, lucrările de investi- nectarea noilor mori, dar vestiţii : „Pentru a fi mai dioprogran
comasaţi în formaţia de 10 (tatăl şi fiul), Ion Taşcu, discuri rupte sau lipsă. J ţii au început în 1984, pînă atunci oamenii din bine înţeles am să apelez 0. 15 Sfatul
tractoare care a efectuat Skninic lonescu, Mihai Do- Datele înscrise în ordinul | unele fiind deja finalizate, echipele conduse de Liviu la un exemplu concret, pe 1. a ordine:
arături la C.A.P. Bretea hotaru şi Viorel Vlăiconi de lucru emis pentru ziua J iar altele au prevăzute ter- Macavei, Alexandru Ol- care îl cred mai edificator cultură; 7,
Streiului. De asemenea, la au lucrat cu spor la ară anterioară la semănat (în I mene scadente în anii ac teanu, Emil Tripa, Vasile decît orice epitet. Recent, 7.30 Azi, ii
vista
prost
ferma din Călan a I.A.S. turi,' pregătirea terenului special adîncknea de 10 tualului plan cincinal. in Ember, sub directa coor formaţiile conduse de Pe rul melort
Haţeg, tractoriştii Ion şi tăvălugit, grija faţă de cm !) nu concordă cu con principal, investiţiile la donare a maiştrilor Sergiu tru Popa şi Petru Debre letin de ş
Hădărcan, Ion Leucă, Ion calitatea lucrărilor fiind diţiile reale în care se I Centrala termoelectrică Min- Nicolau şi Aurel Vasile, ţin, coordonate de mais p undem Mi
10,05
Vasiliu şi Martin Varga, un atribut esenţial al realiza lucrarea. De la I tia constau în lucrări de şi-au mutat frontul de lu- trul ilie Mînecan, de la nicrilor ;
sub supravegherea ingine muncii pe ogoare. De alt mecanizatorul Anton Cioa modernizare a instalaţiilor A.C.M.R.U.E., au înlocuit de ştiri ;
rei Corina Gavriluţ, nu fel — am reţinut din dis nă am aflat că deşi uni J aferente celor şase gru- Reporter în post fix vechiul stator al generato medicală i
comoara
suplimentat cu 10 ha su cuţia cu ing. Eufrosina tatea are în stoc circa | puri energetice şi de mă- rului de 210 MW, de la De la l la f
prafaţa însămînţată cu Bufnea — roadele străda 30 do tone îngrăşăminte * rire a capacităţii de depo- cru la cazanul 6 A, care grupul nr. 2, cu un stator nai; 15,00
culturi furajere. niei mecanizatorilor de la complexe, acestea nu s-au I zitare şi transport a căr- urmează şi el să fie echi modernizat. O lucrare grea, radio-tv.;:
La datorie s-au aflat şi această unitate se concre aplicat, semănatul griului J bunelul. Dintre obiectivele pat cu acelaşi tip de mori. care cere multă migală, operetă Aten
15.30
mecanizatorii de la S.M.A. tizează în obţinerea unor făcîndu-se în teren nefer I finalizate pînă la această Cea mai însemnată des talent se poate spune. diojurnal;
Oîrneşti. Aici — ne spu producţii medii la hectar tilizat (!). Ba mai mult, dată amintim : benzile făşurare de forţe pe ali Acum, dintre cele şase a- pozitori —
nea directorul unităţii, Ilie do 5 800 kg porumb boabe nici la cultura premergă I transportoare nr. 20 şi 21, niamentul investiţiilor am gregate de bază ale cen Cornel l'u
Giroveanu
Bufnea — s-au organizat si 21 tone cartofi. toare — porumbul — nu instalaţia de culbutare a întîlnit-o la gospodăria de tralei, grupul nr. 2 dezvoltă de. ştiri; 11
trei formaţii mari care lu DE CE SE s-au aplicat nici un fel de 2 vagoanelor manuale, cel de combustibil. Se munceşte cea mai mare putere medie 18.30 Ani
al I’ăci i ;
crează la arături, depla- NEGLIJEAZĂ îngrăşăminte. Să ne mai al doilea tunel de dez- intens şi cu spor la con zilnică. Şi acesta nu este 20,00 Radi
sîndu-se pe bază de gra mirăm atunci de ce re «. gheţ, două instalaţii de struirea depozitului nr. 2 un exemplu singular". Memoria i
mânesc ; 2
fic în toate unităţile din CALITATEA ? coltei viitoare nu i se asi 1 mare capacitate pentru a- de cărbune, a estacadei Responsabilitatea dove tiv. ; 22,00
C.U.A.S.C. Toteşti. Pe te In tarlaua „Dricuri" a gură de pe acum temelie 5 limentarea cu combustibil nr. 3 şi noii staţii de con- dită de cei ce muncesc în oră • Hai
renurile A.E.I. Pcşteana au C.A.P. Sălaşu de Jos l-am trainică ? | a morilor de cărbune şi casare, precum şi la noul cadrul unităţilor care au Moment i
lucrat la arături tracto întîlnit pe mecanizatorul Subliniem că şi la C.A.P. pentru depozitarea mate- flux de alimentare pe benzi sarcini directe în realiza
riştii din formaţia lui Dio- Anton Cioană, care lucra Sălaşu de Jos inginerul şef I riei prime. a morilor. în afară de rea programului de inves
nisie Pîrvu, remareîndu-se la însămînţarea griului. Ne are datoria de căpetenie Care sînt, la această sporirea spaţiului de depo tiţii la Centrala termoelec
Sigismund Bărboni, Stoica spunea că de 17 ani de să se implice cu toată răs I dată, punctele fierbinţi de zitare a cărbunelui,. aces trică Mintia este ilustrată
Vîrvoni (tatăl şi fiul), Ion cînd lucrează pe tractor punderea în efectuarea în lucru, cu implicaţii directe te lucrări vor înlocui ac şi de pregătirile efectuate
Rusuroi, Liviu Lăzăroni şi n-au fost condiţii aşa grele cele mai bune condiţii a 2 asupra funcţionării termo tualul sistem, greoi, de în vederea asigurării unor
Voicu Iosivoni. Alţi me pentru semănat, datorită însămînţărilor de toamnă, centralei în perioada vîr- preluare, transport şi de condiţii cit- mai bune de nuc I-n
canizatori, între care Teo- faptului că terenul este neîngăduind nici un fel * fulul de iarnă ? Un prim pozitare a combustibilului desfăşurare a lucrărilor în gar 18 (i
fil Paveloni, Paul Macra, tare din cauza secetei, de rabat de la normele | răspuns am primit în hala soljd, dîndu-i un plus de timpul iernii, Pentru toţi DOAUA :
Viorel Paveloni, Petru în asemenea condiţii era prevăzute în tehnologia J grupurilor energetice, acolo funcţionalitate şi prompti aceşti oameni ai noului, gard, lin;
(Modern
Scorobete, Cornel Iosivoni firesc ca aici să o găsim. culturii griului. unde echipe specializate tudine în satisfacerea ne iarna, oricît de aspră, nu
I din cadrul Antreprizei de voii de cărbune reclamată va constitui un impediment tiern —
mul şi cx
continua
I * raţii uzine electrice repa centralei. Deocamdată, pre în drumul şi spre modernizare aHîrtâ (FI
construcţii-montaj
de mersul în plin al termo
şi
ţv.V riectr
Deva
dezvoltare
2 depun eforturi susţinute luarea materiei prime se a cetăţii de lumină de pe TROŞANI
Urilor —
pentru a scurta cit mai mult face fie numai de la cul- Mureş. ring) ; Ir
* posibil termenul stabilit butor, fie de la estacadă, — seriile
| pentru lucrările de moder banda de preluare rnutin- MIRCEA DIACONU brie); L<
lui slngu
LUPENI :
la unu (
Finalizarea la termen a obiectivelor CAN :
(Luceafăr
Hfimîi i
(Urmare din pag. 1) zanul), deschiderea unei ţiona cu şi mai multă în rul); AN
noi cariere de calcar (la sufleţire pentru a traduce fidenţe pi
(Muncitoi
de finalizat în judeţul Crăciuneşti) pentru I. L. în viaţă orientările şi in Stigmatul
nostru ? Deva, aceasta pînă la sfîr- dicaţiile secretarului gene BRAD : I
— Predarea ultimilor ki şitul lunii noiembrie, cu ral al partidului, tovarăşul niciodată
A
R
lometri de drumuri fores sprijinul consistent al be Nicolae Ceauşescu, date în O Florlan Ş T
(I
tiere, terminarea execu neficiarului care este per deschiderea lucrărilor Con sa Shini;
ţiei centralei termice la manent alături de noi. Ne gresului al 111-lea al oa GEOAGII
rc
cenţii
Secţia de cherestea Vaţa vom mobiliza în continuare menilor muncii, a mate de cultu
de Jos (totuşi, nu se va resursele pentru a preda în rializa exemplar toate Ui—Arit
pune în funcţiune deoarece cel mai scurt timp toate sarcinile co ne revin pe a- F
beneficiarul nu asigură ca aceste obiective, vom ac cest an. tiu (Ct
.SIMERIA
decisivă (
Un ser
Dis-de-dimineaţă, mecanizatorul Viorel Moroşanu ajutat (Lumina)
de cooperatorul Gheorghe Cocioabă a început semănatul griu
lui în tarlaua „La Vişoi“ apar)inimi C.A.P. Rretea Streiu Pregătiri asidue în vederea deschiderii Legenda
lui. viile T-TT
noului an de învăţămînt politico-ideologic
Mai este o vreme, destul pagandişti, care nu au do pătată cu lucruri noi din pre' lume şi viaţă, cu ţe
Eforturi stăruitoare dc scurtă însă, pînă la vedit suficientă preocupare gîndirca economică, filo lurile şi principiile funda
inaugurarea anului de stu pentru pregătirea temelor zofică, istorică a secretaru mentale ale partidului pri
diu 1986—1987 în învăţu- şi dezbaterilor, pentru ri lui general al partidului, vitoare la construcţia so ^ Azi
(Urmare din pag. 1) gătirea terenului şi încor mîntul politico-ideologic. 20,00, 1
ş
ă
u
l
v
o
t
r
a
Nicolae
porarea seminţei de grîu împrejurarea ne face să dicarea nivelului şi conţi Ceauşescu, colecţii de zia cialismului şi comunismu Timişoara
dusă cu operativitate la în sol. La C.A.P. Sîntan- ne adresăm tovarăşului nutului învăţămîntului po re şi reviste, mape docu lui, la făurirea unei lumi scena t
litico-ideologic,
fost
au
mai bune şi mai drepte,
locurile de depozitare. Este drei, la realizarea patului Sebastian Dina, directorul schimbaţi. Astfel conside mentare, planşe tematice, fără arme şi fără răz din Deva
Oz“.
momentul să menţionăm germinativ munceau meca cabinetului orăşenesc de răm că pentru noul ah de în mai toate cabinetele şi boaie.
aici că unitatea din Ra- nizatorii Constantin Hîn- partid Brad, pentru acti studiu avem un corp bun punctele de documentare se
Pe
poltu Mare are o produc cu şi Viorel Aparaschivci, vitatea ideologică şi poli- de propagandişti, recrutaţi află planşe conţinînd obiec diul de altă parte, stu
şi
dezbaterile
vor
ţie de porumb foarte bună iar semănatul îl făcea loan tico-educativă, în scopul din rîndul cadrelor de con tivele şi sarcinile adoptate pune un accent sporit pe
— între 8 500—9 000 kg Fazekaş. La C.A.P. Bo- relevării stadiului pregăti ducere din unităţi, ingineri dc cel de al XlII-lca Con aprofundarea problemelor Nunierel
ştiuleţi la hectar. bîlna la discuit munceau rii bunei desfăşurări a nou şi subingineri, muncitori gres al partidului pentru economico-sociale de ordin tragerea t
La strîngerea sfeclei şi Nicolae Bolea, Toan Matiş lui an de învăţămînt. de înaltă calificare, eco cel dc al VUI-lea plan cin practic, între care un loc 5 octombi
FAZA 1
la încărcarea acesteia în şi loan Blidaru, iar încor — Aşadar, tovarăşe di nomişti, maiştri, profe cinal al dezvoltării econo- de seamă îl ocupă îndepli Extr. I
mijloacele de transport, porarea seminţei o realiza rector, vă rugăm să rela sori, jurişti etc. mico-sociale a patriei, exi nirea sarcinilor la produc 23, Gl.
succint
preocu
sfera
Extr. a
taţi
genţele stadiului mediu de
alături de cooperatorii din Petru Bretean. Duminică, părilor organelor de partid Pentru noul an de stu dezvoltare, alo noii cali ţia fizică, creşterea pro 6, 30, 33.
brigăzile conduse de . Sil toate discurile şi maşinile din întreprinderile şi insti diu sînt şi constituite 299 tăţi în toate domeniile, ductivităţii muncii, redu a FAZA a :
cursuri
Extr. a
de
cercuri
accentuată
cerea
mai
via fordate şi Maria Cră- de semănat s-au aflat în tuţiile oraşului privitoare partid, 103 ale sindicate principalele sarcini ce re 27, 16.
lucru. Semănatul a fost la activitatea în speţă. consumurilor de materii I Extr. a
ciunescu, de la C.A.P. Si- lor, 125 ale U.T.C. şi 20 vin colectivelor hrădene prime, materiale, energie 41, 71, 3.
încredinţat celor mai buni — Preocupările premer în etapa actuală etc.. Fond toi
meria, au muncit şi un ale Organizaţiei democra şi combustibili, ridicarea I 293 589 1
lucrători ai secţiilor de gătoare se concretizează, ţiei şi unităţii socialiste, în — Ca orientare generală,
număr de peste 100 lu nivelului tehnic şi calitativ
mecanizare, cu multă ex-. esenţialmente, în două di cartiere şi satele aparţină ce problematică va sta în
crători ai întreprinderilor recţii. Prima vizează na al produselor, întărirea spi
perienţă în această lucra toare. faţa învăţămîntului în ritului de răspundere, or
şi instituţiilor din oraş re tura organizatorică, în care — Cum se stă cu baza noul an de studiu ?
re. La Rapoltu Mare — sînt cuprinse măsurile de dine şi disciplină în mun
au fost mobilizaţi de con materială a învătăimîntu- — în centrul atenţiei că, perfecţionarea nivelu
Romulus Toader, la Bă- reaşezare a cercurilor în
siliul popular, conform lui ? studiului şi dezbaterilor se lui de calificare a între
cia — loan Fazekaş, la raport cu unele modificări Pentru :
unui grafic întocmit în survenite în organizarea — Şi pentru viitorul an va afla, în continuare, ri gului personal muncitor.
Simeria — Nicolae Bălţatu dispunem de o bogată dicarea nivelului şi eficien fi frumoa
prealabil. La C.A.P. Sîn- şi Dan Creţu. Terenul este unor secţii şi sectoare, cu bază materială care să în ţei întregului învăţămînt — Cu alte cuvinte, or mtneaţa. senii i
mult
tandrei, se lucra cu două deosebire la întreprinderea lesnească atît cursanţilor politico-ideologic, valorifi ganele de partid din oraşul fia moder
tare, după arat rămîneau minieră Barza, precum şi Brad, tovarăşe director, au
dislocatoare, conduse de cît şi propagandiştilor con carea superioară a ideilor, asigurat principalele con nordic. Te
bulgări mari, dar se exe în unităţile mai noi. nime vor
Aurel Costina şi Gheorghe In aceeaşi ordine de idei, sultarea unui bogat mate propunerilor şi măsurilor diţii pentru ca noul an de tre —1 şi
cutau atîtea discuiri cîte rial bibliografic indicat.
Fulea. Şi aici puternică unele birouri de organiza prezentate de cursanţi şi studiu să se desfăşoare la mal coboi
erau necesare pentru a se Dispunem, în prezent, de propagandişti, intensifica grade, iai
mobilizare de cooperatori mărunţi bine pămîntul. ţii de bază de partid şi 17 cabinete şi puncte de rea activităţii de înarmare un nivel corespunzător exi intre 18 i
şi mijloace de transport. Astfel că sămînţa se a- U.T.C., ca şi comitete de documentare politico-ideo- a comuniştilor, a tuturor genţelor ce se impun. Local, di
1
produce
au
sindicat
procedat
Credem că da.
la
Duminică a fost o zi de zeşa intr-un pat germina restructurarea corpului de logică, a căror dotare a oamenilor muneji cu con îngheţ la
lucru în plin şi la pre tiv de calitate. propagandişti. Unii pro fost îmbogăţită şi împros cepţia revoluţionară des CORNEL ARMEANU