Page 25 - Drumul_socialismului_1986_10

Respectarea consumurilor speciiiue şi leuuueicd

cheltuielilor de producţie - obiective

prioritare ale întregului colectiv

Se ştie că -- în strînsă sumurilor de energie elec­ mentele plătite pentru 3
legătură cu îndeplinirea trică şi termică, realizîn- balastiere care nu func­
riguroasă, zi de zi, a pla­ du-se în acest sens o eco­ ţionează şi, prin urmare,
nului la producţia fizică — nomie de 914 000 lei. De nu produc nimic — Lan-
deosebit de importantă este asemenea, s-au obţinut crăm, Bradu-Olt şi Bretea-
reducerea continuă a cos­ economii la cheltuielile cu Streiului. Mai pot fi a-
ORBflSI AL COMITETULUI JUDETEAW HUMEDDflBfl Al P C turilor de producţie, a întreţinerea şi funcţiona­ mintite şi alte cauze, im­
consumurilor specifice de rea utilajelor (408 000 lei), portant este că eie sînt
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N materii prime, materiale, cu desfacerea produselor cunoscute şi vom acţiona
combustibil şi energie. Cum (339 000 lei), precum şi la cu toate forţele pentru
se respectă aceste cerinţe capitolul „cheltuieli gene­ înlăturarea lor, pentru creş­
la I.M.C Deva ? rale ale întreprinderii" terea mai accentuată a
Anul XXXVIII, nr. 8 987 MIERCURI, 8 OCTOMBRIE 1986 4 pogini - 50 bani (273 000 lei). Totuşi, a- eficienţei economice”
• — Producţia fizică se
realizează ritmic — nc-a ceste economii nu pot să între „canalele" de scur­
declarat Liviu Mihon, şe­ acopere pierderile menţio­ gere a unor importante
ful biroului financiar al nate mai sus. In şedinţele valori financiare mai poate
efectuarea
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ întreprinderii. Se obţin de lucru ale comitetului fi amintită şi suplimen­
unor
cheltuieli
la
cantităţi
suplimentare
toate sortimentele de ma­ tare (389 000 lei) pentru
teriale de construcţie. In I.M.C. DEVA * 2 rebobinarea — cu ajutorul
cooperative
unei
meşteşu­
în frunte cu primăria, toate forţele satelor perioada care a trecut găreşti — a motoarelor e-
din acest an s-a înregis­
trat o producţie marfă su­ de partid şi organelor de lcctrice. La I.M.C. Deva
plimentară de peste 20 conducere colectivă ale exista, pînă nu demult, un
mobilizate la finalizarea grabnică a lucrărilor milioane lei. iar la pro­ întreprinderii au fost iden­ nucleu de meseriaşi care
ducţia netă s-a realizat tificate şi analizate cau­ efectua operaţia de re-
Prima u n i t a t e clin me de propagandă al Co­ dimineaţa pînă seara sînt un plus de 1 5G3 000 lei. zele care au condus la bobinare în bune condiţii
C.U.A.S.C. Ilia care a în­ mitetului comunal de în cîmp, pe la primărie In .ce priveşte cheltuielile depăşirea costurilor de şi... mai ieftin I Se spune
cheiat recoltarea porumbu­ partid Dobra, care răspun­ trec numai după ce se în­ de producţie. însă, nu producţie. „Acestea — că in prezent nu există
lui este C.A.P. Lăpuşnic. de de unitatea din Lăpuş- tunecă. ne-am încadrai în preve­ ne-a declarat Olimpiu materia primă necesară.
Lucrarea s-a realizat cu nîtţ, ne-a vorbit despre hăr­ Dar să reluăm firul rai­ derile planului. Astfel, Matei, inginerul şef al în­ Cifra de 1 439 000 lei repre­
sprijinul preţios acordat nicia mecanizatorilor Petri- dului nostru. Cooperativa cheltuielile totale la 1000 treprinderii — gravitează zintă depăşirea costurilor
de activiştii Comitetului sor Crîznic şi Sabin Că- agricolă din Dobra a ra­ lei producţie marfă au fost în jurul unor probleme la agregatele obţinute în
judeţean de cultură şi e- pătan. portat, luni seara, termi­ depăşite cu 46,2 lei, iar pe care ne vom strădui balastierele Săuleşti şi Si-
ducaţie socialistă, ai mu­ Luni, cînd am întreprins narea culesului la porumb, cele materiale cu 20,6 lei. să le rezolvăm cît mai meria. S-a realizat un
zeului şi bibliotecii jude­ raidul nostru în unităţile inregistrîndu-se şi aici o Analizînd componentele urgent în scopul încadră­ cost unitar de 60,20 lei/
ţene, care au muncit zile din comuna Dobra, la pri­ producţie bună la hectar. cheltuielilor materiale de rii activităţii în cheltuie­ mc în loc de 38,80 lei/mc,
la rînd pe ogoarele uni­ mărie n-am găsit decît un Eliberarea terenului se des­ producţie se constată de­ lile de producţie plani­ cît este în plan. Şi aici
tăţii. C.A.P. Lăpuşnic — funcţionar care era de ser­ făşoară în ritm intens. O păşiri substanţiale la ca­ ficate. De pildă, cu peste există pe viitor posibilita­
şi acest aspect vrem să-l viciu la telefon. Am între­ activitate bine organizată pitolul materii prime şi 2 milioane lei au fost tea unor acţiuni mai ener­
subliniem în mod deose­ bat unde sînt ceilalţi to­ am găsit şi în grădina de gice pentru respectarea
a-
bit — candidează la unul varăşi din conducerea co­ legume a C.A.P. Dobra. materiale, precum şi la depăşite cheltuielile de fap­ costurilor de producţie pla­
provizionare,
datorită
din locurile fruntaşe între munei. Echipele conduse de Leti- combustibil. împreună, a- tului că o mare parte din­ nificate.
celelalte unităţi din zonă — în agricultură — ni ţia Oprean, Angelica Dor­ cestea trec de 10 milioane tre acestea se realizează
în ce priveşte producţia s-a răspuns. Tovarăşa Eu­ ea şi Otilia Stăniş lucrau lei. Simultan, pot fi- con­ pe calea transportului au­ MARIN NEGOIŢA
obţinută la hectar la cul­ genia Lazăr, primăriţa este la recoltarea tomatelor. semnate şi rezultate bune to. Alte 785 000 lei repre­
turile de cartofi şi porumb, în tarlaua Stretea, unde se Ioan Şindea, brigadierul pe linia eforturilor îndrep­ zintă pierderi cu amortis- (Continuare In pag. a 2-a)
tate spre reducerea con-
“'•a atins o recoltă /de 25 000 culege porumbul. Tovară­ legfimicol, ne spunea că
i cartofi şi aproape 6 000 şul Toan Eonoage, vicepre­ ferma a livrat pină acum
leg porumb ştiuleţi pe uni­ şedintele biroului executiv la fondul de stat 45 tone Respectul faţă de cumpărător, calitatea servirii —
tatea de suprafaţă. Aceste al consiliului popular, şi vinete, G0 tone ardei gras.
rezultate demonstrează hăr­ Mircea Simoc, secretarul
nicia şi răspunderea cu ca­ acestuia, sînt, primul, la TRAIAN BONDOR atribute esenţiale ale comerţului
re au muncit cooperatorii Roşcnni, celălalt la Rădu-
şi mecanizatorii de la Lă­ leşti. tot la porumb. De (Continuore in pag o 2-a)
puşnic în acest an, preo­ întreaga activitate comercială să răspundă
cuparea lor stăruitoare
pentru a face pămîntul să
rodească cît mai bogat. Ele exigenţelor noii calităţi
evidenţiază, totodată, pri­
ceperea şi strădania con­ Cum răspunde comerţul scot modelele şi numerele într-un cadru plăcut, iar
ducerii cooperativei, a lui din oraşul Căian la impe­ solicitate, la această acti­ întrebarea „Ce doriţi' să
Gheorghe Taşcov, inginerul rativele puse în faţa sa vitate participind şi ges­ serviţi ?“ vine cu prompti­
şef al unităţii, pe linia a- de Congresul al Ill-lea al tionara Doina Nicolae. tudine din partea lucră­
plicării întocmai a tehno­ oamenilor muncii ? Am — Ieri — ne spune — am toarelor comerciale pe ale
logiilor culturilor. Mai aflat răspunsul la această fost la I.C.R.T.I. Deva pen­ căror ecusoane distingem
menţionăm că unitatea şi-a întrebare, efeetuînd un tru a lansa alte comenzi, numele Rezica Hătnăruş şi
achitat în întregime obli­ raid prin cîteva unităţi întocmite pe baza cerinţe­ Doina Ispas. ,
gaţiile la fondul de stat comerciale situate în Ora­ lor cumpărătorilor. — Lucrătoarele noastre
atît la cartofi cît şi la po­ şul nou. Consemnăm opinia unui cunosc cu exactitate sarci­
rumb. In prezent aici se Magazinul de încălţămin­ cumpărător : „Am solicitat nile zilnice de plan şi se
lucrează la eliberarea te­ te nr. 73. Cumpărători de o pereche de pantofi nr. implică în realizarea lor
renului de coceni — acti­ toate vîrstele solicită pan­ 43. Am fost servit prompt — subliniază responsabila
vitate, de asemenea avan­ tofi. cizme, papuci de casă şi cu - amabilitate. De alt­ de unitate Fărcaşiu Eniko.
1
sată — şi la însămînţarea La C.A.r. Cigmău lnsâmîn(area griului nu cunoaşte şi saboţi. Din rafturile bine fel, ca întotdeauna '” — no Numai în luna recent în-
griului. Aron Marian, se­ nici o clipa de răgaz decît atunci cînd se alimentează se- aprovizionate, vânzătoarele declară Ioan Ivăncseu. ESTERA SÎNA
Foto : N. GHEORGHIU
mănătoarei).
cretar adjunct cu proble­ La barul „Union", con­
sumatorii sînt întîmpinaţi (Continuare în pag. a 3-a)
Asigurarea necesarului de furaje
sarcină de maximă însemnătate COOPERATIVĂ DE CREDIT FRUNTAŞĂ
PE ŢARĂ
Dintre cooperativele a- au motive să abordeze cu
gricolc de producţie ce fac Două unităţi agricole faţă în faţă optimism viitoarea stabu­ Cooperativa de credit din Brad serveşte populaţia
parte din C.U.A.S.C. Ge- din oraşul Brad şi comunele Bucureşci, Blăjeni,
oagiu, am ales două uni­ laţie a animalelor. Buce.ş, Crişcior, Luncoiu de Jos şi Ribiţa. Tovarăşa
tăţi ce au ferme zooteh­ cizăm că, în raport cu cea­ în aceste condiţii zooteh- Care este situaţia la Maria Antonescu, contabilă şefă, ne spunea că a-
nice puternice şi cam a- laltă unitate, C.A.P. Ro­ niştii de la Aurel Vlaicu C.A.P. Romoşel ? Iat-o : ceastă cooperativă de credit care numără 8 789 de
celeaşi condiţii în ceea ce moşel are o suprafaţă de membri (cu 160 mai mulţi ca anul trecut), a ocupat
priveşte asiguiarea nece­ locul întîi în întrecerea socialistă între unităţile de
fineţe şi păşuni mult mai Categoria dc necesar asigurat
sarului de furaje pentru marc. Dar iată care este furaje profil din ţară. Valoarea împrumuturilor acordate
viitoarea stabulaţie : C.A.P. de la începutul anului se ridică la 9 361 000 de lei,
Aurei Vlaicu şi C.A.P. situaţia realizării balanţei — fibroase 510 320 din care 2 830 000 de lei pentru scopuri productive
Romoşel. înainte de a le furajere, la ora actuală, la — suculente 2055 80 Dc exemplu, Florea Gheorghe din Bucureşci a îm- ,
pune faţă în faţă să pre­ C.A.P. Aurel Vlaicu : — grosiere 585 270 prumutat suma de 35 000 de lei pentru procurări de I
oi. A încheiat contract cu statul pentru 2 992 litri j
Categoria de necesar asigurat Cum reiese din cifrele din cîmp toate sursele de lapte de oaie, 6 miei, 4 oi, 52 kg lină. Dumitru Vi­
furaje de mai sus, la nici un sor­ nutreţuri, în special co­ zitiu din Dumbrava de Jos a împrumutat tot 35 000
timent nu s-a acoperit ne­ cenii şi iarba din livadă. de lei pentru procurări de animale. Tănasc şi Maria
— fibroase 350 3C5 cesarul pentru viitoarea O sarcină de scamă a zoo- Feier din Crişcior au împrumutat fiecare cî'te 20000
— suculente 2320 400 stabulaţie a animalelor. tehniştilor din Romoşel de lei pentru construirea unei case.
— grosiere 511 523 Saveta Lupu, şeful fermei este gospodărirea cu ma­ Pe lingă operaţiunile proprii. Cooperativa de
zootehnice, ne spunea că la ximă grijă a nutreţurilor, credit din Brad face şi un însemnat volum de alte •
După cum rezultă din rare — la 600 tone. Pro­ grosiere se poate atinge mai ales fiindcă în iernile activităţi ca : operaţiuni în contul Băncii agricole
tabelul de mai sus, la ca­ blematică ar fi, deocam­ cantitatea planificată, uni­ trecute aici s-a făcut multă şi de industrie alimentară, plăţi pentru produse li­
pitolele fin şi grosiere ne­ dată, doar acoperirea ne­ tatea avînd coceni de po­ risipă, conducerile fermei vrate de populaţie la fondul centralizat al statului,
cesarul prevăzut pentru cesarului la suculente. Uni­ rumb mulţi. La fibroase şi unităţii avînd datoria să operaţiuni dc depuneri şi restituiri C.E.C., asigurări
iarna viitoare este deja tatea are însă 50 de ha cu de asemenea. La suculente se implice mai mult în facultative şi plăţi de despăgubiri A.D.A.S., ope­
depăşit. Din spusele in­ culturi duble şi 10 ha cu însă nu se va putea rea­ buna desfăşurare a activi­ raţiuni de loz în plic. De mare sprijin sînt acti- j
ginerului şef al coopera­ sfeclă furajeră. Interlocu­ liza cantitatea planificată. tăţii din zootehnie. Spu­ viştii voluntari, proveniţi din rîndul membrilor coo- |
tivei, Antonie Pera, fînul torul nostru spunea că Unitatea are semănate cul­ nem aceasta deoarece — peratori între cei mai buni numărîhdu-se Simion
este transportat şi depo­ există şi aici posibilităţi turi duble, pe numai 10 ha. cum s-a constatat cu pri­ Lupaş din Buceş, Ioan Sortan din Crişcior, Trofin
zitat în întregime, iar la să se atingă nivelul plani­ Sfecla furajeră cultivată lejul raidurilor întreprinse şi Maria Drăgan din Luncoiu de Jos.
tot pe 10 ha este mică,
în iernile trecute — am în-
grosiere se va ajunge după ficat sau, în orice caz, can­ deci se va obţine o pro­ ION COTOI,
ce se vor aduce toţi co­ titatea ce se va pune la ducţie slabă. în aceste tîlnit multe aspecte alo U.J.C.P.A.D.M. şi de
dezinteresului faţă de acti­
cenii de porumb — acţiu­ păstrare se va apropia condiţii se impune să se vitatea din zootehnie. credit Hunedoara-Deva
ne ce se aflu în desfăşu­ foarte mult de necesar. acţioneze pentru a aduna B. TURDEANU