Page 26 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 26
Pc<a 2 DRUMUL SOCIALISMULU
Cu o gazetă de perete, sau două,
C.T.E. Mintia în prag de iarnă (IV)
nu se face propagandă vizuală I
Depline siguranţă în nerea puterii disponibile la constituind încă o dovadă J 20.00 Te
iată
impe
la locul de muncă! funcţionare - al activităţii înalţi parametri este ne a calităţilor pe care le în- | ' 20,20 Pe rii
de
condiţionată
mijlocit
rativul
major
lucrările
executate
trunesc
tuturor energeticienilor hu- buna desfăşurare a activi de unităţile specializate — | gri
nedoreni. Pentru o mare tăţilor de întreţinere şi re A.C.M.R.U.E., „Energocon- >
„FurnaUstul", gazeta de retribuţia diminuată cu zaţiile de partid folosesc lor
perete a comitetelor de 1 580 lei — primul şi 300 propaganda vizuală în cetate de lumină, obiectiv paraţii, de rezultatele a- strucţia" şi „Energomontaj". I S-O
lor
partid, sindicat şi U.T.C. lei — următorii. în bună sprijinul realizării sarcini de importanţă naţională, cestora, în primul rînd. Sta Deci, există condiţii bu- J 20,35 Fu
de la Secţia furnale 1, din măsură, deci, un lucru lor — pot fi văzute „Ga cum este centrala termo diul efectuării lucrărilor de ne pentru producerea — şi I nă
def
cadrul Combinatului side bun. Să vedem însă... zeta satirică", „Reflectorul electrică Mintia, orice că reparaţii la cele şase a- în cursul iernii - a canti- I • ci a
rurgic „Victoria" Călan La atelierul electric pre calităţii" şi „Turnătorul", dere accidentală sau în gregate de bază şi la in tăţilor de energie electri- J uri
este mijlocul prin ca domină propaganda vizuală ultima ca organ al comi trerupere neprevăzută pe stalaţiile aferente acestora că prevăzute în plan. Ceea | ţioi
re, sub o formă conden destinată protecţiei muncii. tetelor de partid, sindicat fluxul de producere a me- ne-au fost prezentate, la ce-i interesează în mare ' 20,55 Fii
pei
sată, trebuie să fie reflec Instrucţiuni de lucim, date şi U.T.C. Nu se poate gawaţilor-oră înseamnă începutul săptămînii în măsură pe locuitorii muni- I Fpl
tate muncă, preocupările, tehnologice, primul ajutor spune că nu au conţinut mai puţină energie electri curs, de ing. Tiberiu Anţi- cipiului Deva este şi sta- * 21,50 Tel
realizările, căutările şi sar în caz de electrocutare, divers. Dar o parte dintre că furnizată în sistem. Toţi lă, şeful biroului planifica diul pregătirilor în vederea I 22.00 Inc
termic J
mu
agentului
-
responsabili
asigurării
co
factorii
cinile prioritare ale oame norme de circulaţie în in articole sînt generale, fără rea şi urmărirea producţi necesar încălzirii locuinţe- |
nilor secţiei. întruneşte ea cinta furnalelor etc. sînt substanţă, cu accent doar lectivele termocentralei, ei :
asemenea obligaţii ? Tre doar o parte din ceea ce pe unele probleme pozi A.C.M.R.U.E., „Energocon- lor. Şeful atelierului „in- '
dr.
buie spus încă de la în poate fi văzut; Există şi tive. Gazeta protecţiei strucţia" şi „Energomontaj" REPORTER stalaţii auxiliare", preciza ing. t I iii
Laurian
:
Mînea,
ceput că în cea mai mare un panou central de afi- muncii conţine şi ea lu - cunosc foarte bine acest ÎN POST FIX
parte îi sînt proprii aceste cruri generale şi o diplomă lucru şi tocmai de aceea, „Au fost deja încheiate ve- J
calităţi. Prin actualitate, din 1982. în secţie pot fi de mai mulţi ani, s-a in- rificările la reţeaua de | nuce
diversitate, atractivitate şi văzute şi rezultatele din sta'urat aici un climat de — Pe scurt, situaţia gru transport a agentului ter- * dioprogi
abordarea unor probleme C.S. „Victoria" Călan întrecerea socialistă, dar bună colaborare, de con purilor este următoarea : mic, s-au efectuat probele I 0. 15 Stal
1. a onti
nr. 1 - planificat în revi
esenţiale pentru activitatea pînă în luna... mai. Şi lucrare fructuoasă pentru zie tehnică în iunie a.c., de etanşeitate a vanelor J cultură;
prezentă a furnaliştilor, ga în punctul central al sec împlinirea ţelului comun : lucrări încheiate cu opt de pe conducta magistra- | 7,30 Azi,
pr
zeta se integrează activ şaj. Spaţiul este insă doar ţiei există un afişier. As C.T.E. Mintia să rămînă lă şi au fost racordaţi noi * vlsta mei
rul
în eforturile colectivului. în mică parte utilizat. Mai pectul lui este însă cu to mereu aceeaşi unitate de zile mai devreme faţă de consumatori - Mina Deva, > lctin tic
normativ ; nr. 2 - planifi
— Prin cele trei ediţii trebuie spus că o bună tul necorespunzător, cît prim rang a energeticii cat în reparaţie cu moder „Avicola" Bălata şi cartie- I puiulcm
lunare ale gazetei, subli parte din instrucţiuni sînt despre conţinut... doar româneşti ! nizare în august-septem- rul Oituz. Şi la această da- J 10,00 15i
10.25 So
nia tovarăşul Gheorghe depăşite, prăfuite, cu greu nişte norme provizorii. în Evidentă este, în aceste brie a.c., terminat cu 25 tă, oamenii din formaţiile | folcloric
Vîjdea, secretarul comite putîndu-se desluşi conţi afară de instrucţiuni de zile, hotărîrea energeticie de exploatare şi reparaţii » 10,45 1
tului de partid al secţiei, nutul. lucru şi cîteva lozinci, nu nilor de la Mintia de a ziie in devans ; nr. 3 - conduse de maistrul prin- I Litera
11.25 S<)
căutăm să fim cît mai a- La intrarea în atelierul prea am avut ce vedea în răspunde prin remarcabile scurtat cu două zile revi cipal specialist Eugen Sze- , uşoară;
proape de cerinţele pro lăcătuşerie atrage atenţia secţia turnătorie 1. Şi din fapte de muncă vibrante zia tehnică din ianuarie şi restely se află pe traseu, | ştiri ;
ducţiei, de laturile esen chemarea cu privire la re cele existente, o parte erau lor chemări şi îndemnuri cu patru zile reparaţia cu veghind permanent ca a- * rale; 1
ţiale ale muncii de fiecare cuperarea materialelor re- indescifrabile. adresate de secretarul ge rentă din luna mai ; nr. 4 gentul termic produs la folclorul
1 la 3
zi. în general, colectivul folosibilc, precum şi la Desprinzînd cîteva con neral al partidului, tova — o zi cîştigată la revizia Mintia să ajungă la bene- * mleră
de redacţie este receptiv reducerea cheltuielilor ma cluzii, este necesar să sub răşul Nicolae Ceauşescu, tehnică din iunie ; nr. 5 - ficiori. Miori (a
terminată
tehnică
revizia
nai ;
la aceste probleme, ele re- teriale. în interior un mare liniem că propaganda vi de Ia înalta tribună a ce din luna februarie cu 5 zi Realităţile întîlnite în « 10,40 Mc
găsindu-se sub diferite for panou conţine doar cîteva zuală în cele două secţii lui de al lll-lea Congres timpul documentării la I I.aura 1
me în conţinutul arlicolc- referiri la Decretul 400. în trebuie să constituie uri al oamenilor muncii : „In le mai devreme ; nr. 6 — C.T.E. Mintia în aceste zile J l.ustig ;
rest... un spaţiu neutilizat. primul rind, va trebui să planificate şi realizate în de început de octombrie t economi
1 domeniu căruia organele grafic două revizii tehnice. au darul să ofere 6 per- I politico^
Nu putem decît să-i dăm Pe bancurile de lucru se şi organizaţiile de partid acţionăm cu toată hotă Dar această simplă trece spectivă optimistă în ceea J Orele S
dreptate. Pentru că, e- aflau însă instrucţiuni, să-i acorde atenţia şi im rîrea pentru dezvoltarea re în revistă nu reflectă în ce priveşte modul în caro | ştiri ; 1
naţional
fectiv. ipostazele surprinse care, numai acolo nu-şi portanţa cuvenite. Se im bazei energetice şi de ma mod fidel realitatea, lată termocentrala va funcţiona ' zi ca, in
cît şi grafica atrăgătoare aveau locul. Şi aici, majori pune acest lucru pentru terii prime, în vederea a- de ce : faţă de planul pe în perioada vîrfului de | 20,00 R a
vădesc asemenea preocu tatea instrucţiunilor sînt sigurării condiţiilor necesa care ni l-am propus pen iarnă. Că nu este vorba . grieultu
pări. Vitrina calităţ’i. de protecţia muncii. De că cele văzute reflectă su re desfăşurării în bune tru acest an, reparaţiile despre un optimism exage- | „.tr-o la c
bunăoară, oferă cazuri con fapt, singurele elemente perficialitate, neglijenţă în condiţii a întregii activi şi reviziile au fost integral rat ne vom convinge în cu- J ternaţio
crete, atît pozitive, cît şi ale propagandei vizuale, a conferi propagandei vi tăţi... Este necesar să fie realizate numai la blocu rînd, intenţia redacţiei fiind | Momeai
negative. Panoul de onoa greu de descifrat, chiar zuale calităţile necesare. luate toate măsurile în ve rile energetice nr. 2 şi 3, de a reveni aici şi în Iu-* Publicit
trenă r
re ni-i face cunoscuţi pe imposibil, unele. Secretarii adjuncţi cu pro derea punerii în funcţiune la celelalte patru repara nile iernii 1986-1987. Cre- î Iii
fruntaşii primelor 8 luni : Lucrul este valabil şi la blemele de propagandă de a tuturor centralelor ener ţiile curente stabilite au dem că, aşa cum ii cu- |
la nivelul celor două co
Dorel Alb, Ştefan Giurcă. atelierul de sudură. Foarte mitete şi birouri de or getice pe cărbune, a hi fost sau vor fi înlocuite cu noaştem, energeticienii *
Nicolae Călin. Rubrica „Ti multe instrucţiuni : de fo ganizaţii de bază trebuie drocentralelor, a centrale revizii tehnice, bineînţeles Mintiei vor avea mereu re- I
neretul şi producţia" pre losire a aparatelor de su să aibă permanent în a- lor nucleare, precum şi cu aprobarea C.I.P.E.E.T. şi plică faptelor care le-a a- *
zintă realizările secţiei pe dură, de stingere a incen pentru asigurarea bunei lor la solicitarea dispeceratu dus binemeritatul prestigiu I
primele 15 zile ale lunii, diilor ş.a. Dar, mai mult tenţie că propaganda vi funcţionări". lui energetic naţional. Sta de care se bucură în în- J DEVA
iar spaţiul destinat pro de jumătate nu pot fi ci zuală nu este ceva cola în cazul termocentralei rea tehnică a respectivelor treaga ţară. riile I-
tecţiei muncii oferă, de tite, altele prăfuite sau teral, ci un mijloc efi Mintia, aflată în al 17-lea agregate permite, într-a- gar 13
asemenea, un însemnat vo depăşite. cient de acţiune. Evi an de funcţionare, menţi devăr, acest lucru, aceasta MIRCEA DIACONU ' OOAIIA r
gard,
lum de informaţie. Colţul La intrarea în secţia dent. numai în măsura în (Modcrt
mul şl
satiric ne face cunoscut turnătorie, locul de unde care există preocupări clcrn —
apoi că datorită absenţe ne-am propus, de aseme constante, responsabilitate Finalizarea grabnică a lucrărilor alertă i
lor nomotivatc, Vasile nea, să consemnăm cîte şi exigenţă în acest sens. ţul elec
Bozbici, Ion Tătulea şi va aspecte ale felului în TROŞA
Petru Anghel vor primi care organele şi organi VALENTIN NEAGU (Urmare din pag. 1) prean, coordonaţi de Ar mil Mircea, inginerul şef tirilor -
gentina Mihuţ, şefa fermei al unităţii, un pat germi ring) :
48 tone gogoşari ş.a. Sis vegetale. nativ de bună calitate,. — serii
brie);
temul de irigaţii cu care La C.A.P. Roşcani am Sămînţa era încorporată lui sluj
Respectarea consumurilor specifice este dotată grădina — rea întâlnit un mare culesul în sol de mecanizatorul Si- LUPEN
număr
unu
In
Muntean,
la densi
de
la
minic
cooperatori
lizat din iniţiativa şi sub
coordonarea primăriţei — porumbului şi la elibera tatea şi adîncimea prevă CAN :
(l.uceal
(Urmare din pag t) verse prefabricate (1,6 la ele au fost deja relevate şi a permis asigurarea cu a- rea terenului, în frunte cu zută de tehnologii. ian Hil
"T R
sută), polistiren (0,64 la se aplică zi de zi, pentru pă a legumelor, înlăturîn- Petru Mircea, preşedintele La unitatea agricolă din •uncii
Bineînţeles, sînt şi sub sută) şi cahle de teracotă reducerea costurilor de du-se efectele secetei pre unităţii. Din cîrn.p recolta Rădule.şti cinci tractoare SA : C
unităţi ale I.M.C. Deva (22,1 la sută). De aseme producţie : utilizarea capa lungite. era dusă cu operativitate pregăteau terenul, două confide
care se încadrează în con nea, vata minerală a de cităţilor de producţie şi La C.A.P. Dobra se la locurile de depozitare. discuiau, iar semănatul î-1 URICAÎ
sumurile specifice şi înre venit, în acest an, un pro realizarea productivităţii munceşte şi la însămînţa- Cocenii se aduceau în baza realiza Gheorghe Simode. Ontarlo
gistrează chiar unele eco dus rentabil datorită di muncii, aplicarea progra rea cerealelor păioase. Lu furajeră, în general, cu Şi aici au fost aduse u- Drumul
GUIlAli
nomii. De pildă, secţia versificării sortimentelor, mului privind introducerea crarea este efectuată de căruţele, activitate la care tilaje mecanice do la alte vinde
de prefabricate (cu o eco in special prin introduce progresului tehnic, asimi Lucian Josan, un mecani luau parte toate atelajele unităţi, aşa că pregătirea ORA.Ş
Floria n
nomie totală, la cheltuieli rea în fabricaţie a salte larea produselor noi ş.a. zator harnic şi priceput, din sat. în brazdă se a- terenului şi încorporarea sa Silii
de 307 000 lei) şi secţia lelor pe suport textil. Există certitudinea că sub îndrumarea atentă a flau trei pluguri aduse de seminţei în sol şi-au spo GEOAG
(Casa
mecano-energetică (16 000 Deci, există soluţii şi căi printr-o corelare mai jus inginerului şef al coope la Dobra, iar la pregătirea rit substanţial ritmul. La ŢEG ;
lei). Dar, e prea puţin. pentru îmbunătăţirea aces tă a cheltuielilor de pro rativei, Mircea Jivan. în terenului munceau mecani C.A.P. Rădulcşti se impu dov (I
Una din concluziile ana tui aspect esenţial ai acti ducţie planificate cu con paralel se însilozează ulti zatorii Ionel Petraş şi Io- ne grăbirea eliberării te Zonă c
lizelor efectuate pînă acum vităţii. După cum pre sumurile specifice prevă mele cantităţi de culturi niţă Muntean. Se ara greu, renului de coceni întrucât l.AN :
era nevoie de discuiri nu
străzii
„sună" cam în felul ur ciza secretarul general ai zute în normele legale. în duble, activitate ce-o rea meroase, dar se realiza, o mare suprafaţă ocupată SIMER1
mător : „Dacă s-ar fi va partidului, t o v a r ă ş u l viitor se va îmbunătăţi lizează Adrian Flocan, sub supravegherea lui E- urmează să se semene cu vecin i
grîu.
(Mureşi
lorificat, prin produse, Nicolae Ceauşescu, la Con activitatea şi în privinţa Ioan Morar şi Lucian O- şerif e
la nivelul planului, mate gresul oamenilor muncii, eficienţei economice. mina);
ria primă şi materialele, trebuie să facem totul Pionieri la strînsul roadelor toamnei gonda
s-ar fi obţinut o producţie pentru reducerea continuă le I-IT
marfă suplimentară de a consumurilor, pentru Pionierii din municipiul
7 019 000 lei, ceea ce în realizarea cu cheltuieli cît mm Hunedoara, potrivit unei
seamnă şi o economie de mai mici a fiecărui produs, Ppif: 1-1 1^.; vechi tradiţii, participă zil
13,8 lei la cheltuielile to ■'•V: >* nic la sortatul şi depozi
deoarece numai pe această m m . SlSr* tatul porumbului şi al car
tale la 1 000 lei producţie cale vom asigura creşte tofilor.
marfă". Această concluzie rea puternică a venitului I’cntr
1
vizează direct problema naţional, a bogăţiei gene r - Astfel, prin rotaţie, cîtt fi pred
dar
răi
rentabilităţii produselor fa rale a poporului. Totodată, 150 de pionieri de la cele diminei
12 şcoli generale, sortează
bricate şi, în general, a economisirea resurselor de şi depozitează, în fiecare variabl
Izolat,
întreprinderii. Pe perioa materii prime. materiale zi, peste 60 tone porumb nci sin
da care a trecut din acest sau energetice este cea ştiuleţi şi 40 tone de be. Vii
prim an al celui de-a! mai ieftină, cea mai sigură cartofi. „Pînă în prezent pînă
nord-vi
8-lea cincinal s-a realizat şi cea mai la îndemână — ne spunea Cornel Costa, minimi
o rentabilitate mai mică cale de asigurare a re coordonatorul acestei acti între :
cele
faţă de plan, tocmai dato surselor materiale pentru vităţi — cu sprijinul pio 22 dc n
rită depăşirii costurilor de creşterea producţiei, pen nierilor, s-au aşezat în ţă pe
producţie. Desigur, s-a ob tru amplificarea rezultate pătule peste 1 000 tone de La i
ţinut un beneficiu, însă lor obţinute în general din porumb. Imaginea ilustrea coroasi
mai mic cu circa 18 mi activitatea» economică. Faţă ză aspecte de la aceste mai m
lioane lei faţă de cel de aceste cerinţe de bază, acţiuni pioniereşti de mun derat
unele
planificat. S-a depăşit ren colectivului de muncă al că, pentru ca recolta să teza C
tabilitatea pe produs la I.M.C. Deva îi revin sar fie sortată şi pusă cît mai km/h.
teorolo
fîşii cu goluri din prefa cini deosebite în perioada repede la adăpost. (Foto- Dănu|
bricate (37,5 la sută), di ce urmează, linele dintre text IOAN VLAD).