Page 27 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 27
'JR. 8 987 ® MIERCURI, 8 OCTOMBRIE 1986 Pag. 3
Cum pregătim pentru iarnă
VIZIUNE
mal
imul înfâptui- în această perioadă, gos „Aurel Vlaicu" este una
i revoluţii a- podarii cantinelor şcolare nim apreciată de elevi ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI 0 deveancă, prima campioană
se preocupă susţinut de pentru calitatea şi varie
uţa^s Jjuntaşi-
-o c'a n oaş tem, umplerea cămărilor pentru tatea mîncărurilor oferite. • Un grup de locatari, penalizează. Aceste fonduri
ieralizăm (co- iarnă. La cantina Liceului La rîndul lor, gospoda din asociaţia nr. 15 Hune merg în contul asociaţiei mondială !a radiogoniometrie
industrial „Aurel Vlaicu’' rii Şcolii generale din doara, întreabă dacă este de locatari care rezolvă
contempora-
confrun tarile din Orăştic mănîncă zil Orăştioara de Sus au pus corect ca asociaţia să per anumite probleme de gos
i nic aproximativ 100 elevi, pentru iarnă, pînă la a- ceapă penalizări şi care ve din 22 ţări (U.R.S.S.; |
nimicitoare — dintre caro 60 sînt interni. ceastă oră, 8 000 kg car este destinaţia acestora, podărire. Asociaţia a pro Ungaria, India, Elveţia;
forţă revolu- cedat corect, penalizînd
După cum ne spunea di tofi, 125 kg rădăcinoase, în temeiul legii, orice da Suedia, Norvegia, Corcea
;crial : „Casă rectorul instituţiei, ing. 600 de kg ceapă uscată şi torie neachitată la timp se pe cei cu restanţe. de Sud, Coreea de Nord; I
copiii noştri", Viorcl Drăgan, liceul dis fasole boabe. Din cantita China, Austria, Bulgaria; ,
îl 2 (color) pune de o gospodărie a- SESIZĂRI - SOLUŢII
nai tea de fasole necesară, Cehoslovacia, Iugoslavia,
rea progra- nexă care asigură o bună 116 kg s-a strîns de pe lo România etc.), care au re- I
parte din cantitatea de • Locatarilor blocului M cembrie 1985 - se preci prezentat 4 continente. Du- |
carne necesară hranei ele tul agricol al şcolii, după din bulevardul Decebal, zează în referat - s-au pă cum ne-a mărturisit
vilor, care se completează cum ne relatează tovarăşa Deva, le răspunde Consi înfundat canalizările exte Gheorghe Pantilimon, an- '
cu ce se procură din co directoare Maria Gridan. liul popular al municipiului rioare şi pentru a nu se trenorul lotului naţional de I
merţul de stat. Pînă la a- E lăudabilă munca de ca Deva : „închiderea pasa produce inundaţii la apar radiogoniometrie, anul a- ,
eeastă oră au fost înma litate desfăşurată de elevi jului s-a realizat la solici tamentele de la parter cesta sportivele au avut de
gazinate şi conservate 9 000 pe lotul şcolar," care în felul tarea I.C.S.A.P. Deva, pe unii locatari au spart parcurs un traseu de 12 I
L’I I: 6,00 Ră baza unui referat al sec conductele de canalizare,
ii dimineţii ; kg cartofi, 500 kg fasole acesta acţionează conştient km, foarte dificil, situat |
îedlcului; 6,110 boabe, 250 kg fasole verde, pentru buna lor autogos- ţiei arhitectură, sistemati deversarea făcîndu-se di pe muntele Igman, in a-
zilei în agri- zare, tehnică şi investiţii rect în subsol. I.G.C.L. Hu propierea lostului sat al '
Radiojurnal; 500 kg fructe, cantităţi în podărire şi autoaprovizio
ţară; 8,00 Rc- semnate de legume se.tni- nare. din cadrul Consiliului popu nedoara a intervenit foar Olimpiadei de iarnă, tra- I
; 8,10 Curic- industrializate. S-a depo Sînt preocupări care evi lar al judeţului Hunedoara te tîrziu pentru desfunda seu care a solicitat mult ,
or; 9,00 Bu şi argumentat tehnic de rea canalizării exterioare efort iizic.
ri ; 9,05 Răs- zitat doar în parte ceapa denţiază grijă pentru o I.P.H. Deva, fiind mai o- şi apoi a lăsat să mai Cu toate acestea, tînăra I
scultătorilor ; uscată şi morcovii. Can bună aprovizionare a că Proaspăta campioană a
î de ştiri; tina liceului industrial mărilor cantinelor şcolare. portună folosirea acestui treacă o bună perioadă lumii la radiogoniometrie, noastră sportivă, avind de |
şi formaţii spaţiu pentru unităţile co de timp pînă să repare Natalia Făget este un pro înfruntat o serie de con
î la sate ; merciale de la parterul conductele sparte în subsol
citate; 11,05 dus al sportului hunedo- curente de valoare in ca- '
piritul legii ; blocului M, circulaţia pie- şi aceasta numai la inter rean. S-a născut la 27 au drul probei de 3,5 Mlu, a |
de muzică tonală neavînd de suferit venţii repetate ale consi gust 1967, la Hunedoara. dat dovadă de o bună pre- ,
5 Buletin (ic C.E.C.— dispoziţia datorită lungimii reduse liului popular municipal, Activitatea sportivă a in- gătire fizică, tehnică şi tac
Armonii co-
Din comoara a blocului". în prezent, apele menajere ceput-o in urmă cu 10 ani; tică şi o voinţă de oţel; I
13,00 De la din subsol au fost eva pe cînd era încă elevă la reuşind să se claseze pe-,
,00 Avanprc- • Un grup de locatari cuate, conductele au fost Liceul industrial de chimie locul intii, cu timpul de
-tv. ; 15,10 ai blocului 10, strada Bu-
,00 Radiojur- Urmârindu-se deprinde tăţi ca şi foile şi timbrele cegi, Hunedoara, reclama reparate şi instalaţia de din Deva. Apoi şi-a conti 64 : 53 : 0, cucerind primul I
Publicitate ; rea copiilor cu economia de economii. deteriorarea hidroizoiaţiei canalizare funcţionează nuat pregătirea la această titlu de campioană mon
t folcloric cu normal". ramură de sport tehnico- dială la această ramură I
c şi ştefan şi ţinîndu-se seama de fap Restituirea sumelor depu blocului. Din referatul în
i Coordonate tul că aceştia nu au veni se pe aceste instrumente de tocmit de Comitetul exe • Inspectoratul comercial aplicativă de mare fineţe de sport pentru ţara noas- |
17,40 Sinteze turi proprii, Casa de Eco cutiv al Consiliului popu de stat răspunde sesizării şi indeminare in cadrul tră.
ogice ; 18,00 economisire se poate efec Radioclubului C.F.R. Deva. „Succesul meu de la |
* Buletin de nomii şi Consemnaţiuni a tua oricînd, la cererea de lar municipal Hunedoara pe care aţi formulat-o, to Sarajevo — ne mărturisea I
tevista inter- introdus pentru copii instru ţinătorului, de oricare din rezultă că de doi ani varăşă Emilia Moldovan, cu Dispunind de condiţii ex
lio; 19,05 Mu terasa blocului este dete privire la vînzarea prefe celente de pregătire Na plină de emoţie şi bucurie■<
lţii, muzică; mente de economisire spe unităţile amintite. practicată de ma talia Făget a cucerit de 5 Natalia Făget — esfe răs
rnal; 20,30 A- cifice vîrstei, pe care se Librete de economii pen riorată, ceea ce produce renţială ori titlul de campioană na plata unei munci de am"I
6; 21,00 La necazuri locatarilor de la gazinul „Crinul" şi restau
zi pot economisi sume foarte tru elevi se emit de casele nivelul IV, cărora le plouă rantul „Şurianul" din Că- ţională la junioare şi se de zile, la care am fost a-H
s An .n- mici (1 leu, 2 şi 5 lei). de economii şcolare care lan. Din răspuns reiese că nioare in anii 1978, 1979, jutată şi sprijinită in pre- ,
il Păcii: 23,00 funcţionează în şcoli şi au în apartamente. S-a dis 1980, 1985 şi 1986. gătire de soţul meu, luliu
uetic : 23,10 Foaia cu timbre de eco pus I.G.C.L. Hunedoara ca la data de 19 august a.c.,
23,15 Noc- nomii are imprimat un tim circulaţie numai în cadrul în cursul trimestrului IV să cînd s-a efectuat contro Aceste frumoase rezulta Făget, de Gligor Pavel — |
ală:^'^23,55 — bru în valoare de 1 leu casei de economii şco te obţinute pe plan naţio la orientare turistică, Io- i
de.^tirî. lare care le-au emis. De execute lucrarea de hidro- lul, au fost găsite nepuse nal au fost, iată, încunu sif Magyary şi Marcel Ho- '
sau 2 lei şi încă 24 de ca izolaţie a blocului, aceas în vînzare unele cantităţi
sete libere în care elevii punerile efectuate de e- ta fiind programată pentru de deodorante, din care nate cu titlul de campioa ra,autorul aparaturii tehni- |
pot lipi timbre.de econo levi în cadrul caselor de luna octombrie a.c. motiv lucrătoarea ' gestio nă mondială, ca un rezul ce folosite, precum şi de
mii cu valori de 1 leu sau economii şcolare pe libre nară a fost sancţionată cu tat al bunei sale compor Avram Drimbăreanu, ing.
te speciale de economii • „Cercetîndu-se temei tări la recentele Campio Gh. Niţă, Ioan Petrica, Gh.
de 2 lei. Acestea se pot nicia scrisorii semnată de amendă contravenţională, nate mondiale de radiogo Barna, cărora le mulţu
procura de la oricare uni pentru elevi se păstrează Poanta Gheorghe Husari potrivit articolului 72 din
act a na — sc- tate C.E.C., iar în şcoli, de fiecare casă de eco Legea nr. 3/1972. Săpun niometrie de la Sarajevo mesc pentru contribuţia la
atria); llan- nomii cu dobîndă emis pe din satul Cerişor - ne răs „Regina nopţii" s-a primit (Iugoslavia), la care au dobindirea acesiui succes".
a); MUNE- de la cadrele didactice care numele acesteia. Resti punde Consiliul popular al participai peste 30 sporii- (IOAN JURA, coresoondent).
A1 patrulea coordonează activitatea de comunei Lelese — a reieşit cu avizul nr. 171201/17
debarcader tuirile din sumele depuse că, într-adevăr, numitul iunie 1986, 120 bucăţi, din
A); Jandar- cultivare a spiritului de pe libretul de economii care se mai găseau în
icreştrii (Mo- economie la elevi. pentru elevi se efectuează Muşa Petru Bandă consu MINERUL GHELARI —
B. D. în mă băuturi alcoolice în vînzare la data controlului
ira); Călărc- Cecurile de economii şco numai la casa de eco mod exagerat, provoacă 12 bucăţi, acest sortiment MINERUL LUPENI
'Castel); PE- lare sînt tipărite în culori, nomii şcolară care l-a de săpun fiind de aceeaşi
..anţul amin- grupate în seturi pe tema emis, !a solicitarea ele scandaluri în familie, fiind 1-1 (0-1)
ile l-II (Pa luate măsuri şi sancţionat calitate (şi preţ) cu sorti
sibila iubire tici distincte din domeniul vului titular al acestuia. contravenţional în baza mentele „Smarald", „La Gazdele, deşi au dominat Abia în min. 85 Plosca»»
I (7 Noiem- istoriei, ştiinţei, literaturii Casele de economii şco vandă", „Magnolia" şi majoritatea timpului, cu ridică o minge peste por—f
da călăreţu- Decretului nr. 153/1970 de fundaşii pe linia de centru, tarul ieşit în întâmpinare/
: (Unirea); şi artei, care ajută pe lare funcţionează în baza către organul local de mi „Oana" din care existau
ot de formu- „colecţionari" nu numai Ordinului Ministerului Edu liţie. A fost, de aseme cantităţi suficiente ; nu au reuşit să învingă şi înscrie : 1—1.
ural); VUL- să economisească, ci şi caţiei şi învăţămîntului, în La restaurantul „Şurianul", formaţia minerilor din Lu- Gazdele au posibilitatea
sa infernală să-şi lărgească orizontul nea, atenţionat să nu mai ţigările Tomis şi Neptun peni, care s-a apărat con victoriei în min. 88, da®,
LONEA : şcolile generale, licee şi intre cu ovinele pe tere
(Minerul) ; de cunoştinţe. Un C.E.C. de şcoli profesionale pe prin nurile oprite". aveau termenul de garan tinuu cu 8—9 jucători, şi mingea şutată de Nac®
: aţia economii şcolar are o va ţie depăşit, fiind fabricate a fost foarte periculoasă nimereşte bara. Astfel se
i; A ,OA- cipiul autoconducerii de • Din răspunsul Consi în anul 1983. Pentru a- pe contraatac. în minutul încheie o partidă cu un
loare fixă de 5 lei, iar un către elevi, sub îndruma
nţe pentru liului popular al munici 5, Colceag se găsea în po rezultat egal ce nedreptă-.
luncitoresc); set complet, care cuprin rea şi supravegherea ca piului Hunedoara reiese ceastă abatere, şeful de ziţie de ofsaid, gazdele se ţeşte formaţia gazdă, care
Wentură în de 10 cecuri, o valoare de drelor didactice şi a comi că sesizarea grupului de unitate a fost sancţionat
zat); BRAJ): cu amendă contravenţiona opresc şi acesta înscrie a jucat mai bine.
eaua roşie); 50 de lei şi se pot pro tetelor cetăţeneşti de pă locatari din blocul B1, fără dificultate : 0—1. Brigada de arbitri din
l: Fata care cura de la aceleaşi uni rinţi. strada Mihai Viteazu, nr. 13, lă potrivit art. 71, litera C, Deşi gazdele protestează, Tg. Jiu, avînd la centru
(Minerul) ; se confirmă. „Din luna de din Legea nr. 3/1972.
: Căpitanul arbitrul rămîne ferm şi pe Mircea Ştcfănoiu a ar
la); Frumoa- acordă gol. Din acest mo bitrat foarte slab. cu multe
(Flacăra); decizii eronate.
II : Prccria întreaga activitate comercială să răspundă exigenţelor ment jocul devine nervos,
ltură); IIA- gazdele domină, dar, pe Minerul Ghelari : Dumi-
rnă Baran- rînd, Mora (mi<n. 15). Uca traş — Mora, Andrei, Pă
; BRAZI : sat, Nicu, Nacu, Uca (min.
ta col e : CA- (Urmare din pag. 1) vreme ce colega ei, Tiţa nia şefului de unitate, cum nc-am convins, se (min. 24), Mîndru (min 60 — Anton), Marin, Mîn-
ia, spaima Cimporescu, alături, înca Petru Codea, localul res mai întîlnesc atitudini 36) şi Nacu (min. 40) ra
de cultură); cheiată colectivul nostru sează banii. O metodă care pectiv este destinat doar pline dc aroganţă, concep tează cgalarca. dru, Ploscar, Nariţă.
;unul meu a depăşit planul cu 100 000 Minerul Lupeni : Grigo
- seriile T-II ar trebui folosită şi în alte bărbaţilor. Originală op ţii greşite ale unor lucră La reluare, gazdele in re — Ciulă, Oaidă, Bejan,
ILIA : Un lei. unităţi de acest profil. tică... Cîţiva cetăţeni in tori comerciali care consi tră hotărîte să schimbe
’estru (Lu- Intrăm în magazinul nr. La magazinul „Roman tenţionează să intre în sala deră că fac o favoare ce tabela de marcaj. Deşi Vaiasion, Postelnieu, Bătă-
LARI: Le 34 legume-fruote. In faţa ţa", vînzătoarele Elena de servire a restaurantu lui căruia-i răspund la lean. Voicu. Mitrea. Popa,
itei — serii- domină, ei nu găsesc breşa Colceag.
rul). tejghelei, doar doi cum Istrate şi Angela Buciu- lui. Fac însă cale întoarsă întrebări sau pe care-1
părători. Tînăra în halat man au atitudine pasivă pentru că... e închis. De servesc. în apărarea aglomerată a La juniori : Minerul
întîrzie nepermis de mult faţă de posibilii cumpă fapt, era defectă broasca. Dacă în general există oaspeţilor, în frunte cu Ghelari — Minerul Lupeni
servirea, continuînd,^ cu rători. Chiar dacă marfa „N-am ce să fac. Nu se aprecieri pozitive din par portarul Grigore, care a- 2—3. (FL. OPRITA, co-
spatele la cumpărători, să este aranjată, la raionul găsesc broaşte în magazin,' tea publicului referitoare pără orice şut la poartă. i'-'snondent).
şteargă borcanele de praf. de confecţii, în sistem de iar marna acasă nu are" la comerţul practicat în
— Şi acestea le vindeţi ? autoservire şi liberă ale — răspunde la cea de a unităţile I.C.S.M.I. Călan, Metalul Hunedoara —
: Vremea Vix — îşi permite cineva să doua observaţie acelaşi
nt frumoasă gere, acest fapt nu exclu aprecieri confirmate şi de Mecanica Oradea
i noaptea şi întrebe, arătând spre cî- de rolul vânzătorului. Res responsabil. raidul nostru, mai sînt şi
Jerul va fl teva vinete de jumătate ponsabila unităţii, Viorica Străbătând cîteva artere aspecte ce vin în totală 34-27
mult senin. alterate. Moldovan, căreia i-am comerciale din acest oraş, în pofida faptului că du
>rdul Crlşa- contradicţie cu regulile tehnic, mai experimentaţi
)lle ploi sla- — Da, şi acelea, dacă adus la cunoştinţă cele observăm curăţenia vitri comerţului. Aerul plictisit, minică dimineaţa nu fost am putea spune, hunedo-
i sufla slab aşa le-am primit — răs de mai sus. ne-a relatat: nelor, estetica aranjării nepăkarca faţă în faţă cu puţini spectatori iii tribu renii s-au impus în atac,
>dcrat din punde (iată că în această „Una dintre fete este în mărfurilor. Trotuarele din ■cel' care intră în unitate nele terenului „Metalul", marcând 34 de goluri sem
emperaturile situaţie este promptă !)
fi cuprinse cepătoare. Trebuie să le faţă sînt stropite, zonele vin mai cu seamă din jocul a fost disputat, pe nale dc R. Berceanu (9),
grade, iar vînzătoarea, despre care a- strunesc mai mult, să nu verzi întreţinute corespun partea tinerelor încadrate. alocuri cu fa/e spc. lai u- Şl K n u f i (9i. S. Rusu (6),
între 17 şi flăm că se numeşte Maria fie doar simple „specta zător şi aproape în fiecare Pentru ca aceste atitudini loase, cîştigat pe merit de
Izolat cca- Pîrăian. toare", să intervină pentru magazin sînt flori sau să dispară, • iar servirea gazde, in faţa im ui parte K Tirohinici (4). A. Ungur
„E nouă la noi" — o completarea ofertei". plante ornamentale, ceea să se ridice la nivelul ner robust şi tenace, eu (4), V. Butoi şi D. Rada
Vremc ră- scuză gestionarul Ioan Lu- La barul restaurantului ce înseamnă că există o condiţiilor create, trebuie scorul de 34—27 (18--13). (rîtc unul), dar s-au dove
3er variabil. pescu. „Şurianul" — atmosferă reală preocupare din par acţionat ca fiecare lucră Superioritate; i local n Uri dit incit deficitari în linia
In. Vînt mo-
)rd-vest cu La magazinul de pîlne rece. Barmana de servi tea celor care răspund de tor să fie conştient de lor s-a observat pe întrea defensivn. primind 27 de
icări cu vi- nr. 4, urmărind vînzarea, ciu este ocupată cu o con organizarea acestei activi îndatorirea pe care o are. ga durată a partidei, care goluri.
ă la 40—55 remarcăm un lucru corect: vorbire telefonică... im tăţi pentru crearea şi în pentru ca întreaga acti s-a desfăşurat sub semnul \u arbitrat C. Gavrilă şi
ceaţă. (Mc* la tejghea, vînzătoarea
* serviciu : portantă. Femeia care aş treţinerea ambianţei plă vitate comercială să răs unui joc de angajament., I Rada (ambii din Ti
Emilia Defta serveşte pli tepta în faţa ei, nu este cute, a stării de ordine pundă exigenţelor noii dar şi echilibrului, de mişoara). (Ioan Pădurcanu,
nea sau specialităţile, rri luată în seamă. După opi şi curăţenie. Dar, după calităţi. multe ori. Deşi parcă mai oiespondent).