Page 29 - Drumul_socialismului_1986_10

/ ■ CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA -/
PROLETARI DIN TOATE TARILE.UNIŢI-VĂ! ÎN ZIARUL DE AZI :
^S^StZ2E2Iin3Ei2]lx2!222223EZîI23I2l!â2îî23EÎ232Z!2SEw
TRIBUNA EXPERIEN­
„Cauzele nerealizărilor se cunosc.
ŢEI ÎNAINTATE
• Cu pasiune şi inteli­
genţă Acţionăm perseverent pentru
UjDUUl HUNEDOARA
• Organizare temeinică
şi răspundere în asi­
gurarea furajelor
• Participarea nume­ — Uzina nr. 1 cocso- 88,7 In sută. Faţă de pe­
roasă la muncă — un chimică, din cadrul Com­ rioada corespunzătoare a
deziderat care nu se binatului siderurgic „Vic­ anului trecut s-au realizat
ORCAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C realizează de la sine toria" Căian, arc o pro­ în plus 37 000 tone de cocs
ducţie complexă — de Ia metalurgic. în ce priveşte
U L A R J U D E Ţ E A N • Rezultatele înregis­ cocs metalurgic, semicocs produsele chimice, la gu­
trate — rodul unei şi cocs de fluidizare pînă dron planul s-a realizat în
reale şi permanente la o gamă importantă de proporţie de sută la sută,
colaborări produse chimice — şi, în la apă amoniacală avem un
Anul XXXVIII, nr. 8 988 JOI, 9 OCTOMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani
acelaşi timp, este un şan­ plus de 3 la sută, iar la
tier în toată puterea cuvîn- benzen şi sulf am încheiat
tului. -Se construiesc alte perioada cu un minus de
noi capacităţi de producţie, circa 5 la sută. Tot minu­
se adaugă instalaţii de pre­ suri faţă dc plan am în­
lucrare chimică, utilaje etc. registrat şi la produsele
Deci, tovarăşe ing. Candin realizate în secţia carbo­
Trifan, director al uzinei fluid.
nr. 1, se impune să în­ — Vă rugăm să vă re­
cepem dialogul nostru cu feriţi, tovarăşe director.
o „punere în temă" a ci­ Ia cauzele principale care
titorilor. au condus la nercalizări.
— Structural, uzina nr. 1 — Mă voi opri îndeo­
are trei secţii de produc­ sebi la secţia cocsificare,
ţie : cocsificare, chimică cu precizarea că şi nereali-
şi -carbofluid. La cocsi­ zările din celelalte secţii
ficare avem în funcţiune au la bază cam aceleaşi
două baterii pentru fabri­ cauze. Există mai multe
carea cocsului metalurgic. aspecte care au influenţat
Secţia chimică prelucrea­ negativ producţia de cocs
ză gazele brute rezultate metalurgic. Astfel, în a-
la producerea cocsului me­ acest an au avut loc mai
talurgic, iar la carbofluid multe campanii pentru
fabricăm, prin cele trei producerea în instalaţiile
Termocentrala Mintia, camera de comandă a blocului energetic numărul 2 pus în funcţiune nu de multă vreme, baterii existente, semicoc- respective a cocsului dc
după încheierea lucrărilor de reparaţii capitale şi modernizări. Operatorii din tura mai strului Ioan Maglieruşan con­
stată funcţionarea perfectă a instalaţiilor. sul şi cocsul de fluidizare. turnătorie. S-au produs
Foto : N. GHEORGHIU Tot aici avem atelierul de peste 40 000 tone cocs de
cocs brichete care funcţio­ turnătorie. De asemenea,
nează, deocamdată, cu două scoaterea din funcţiune a
V cuptoare, adică o baterie. unui număr important de
«3? y.. V-. 'i y
■'V'V* \'V> yGf K'T' ■v w Wmmm x .y^v-.V v - -i metodic... Care este si­ camere de ardere pentru
continuăm,
Să
—
tot
la
a
contribuit
reparaţii
Ci AUD y A NI a a fii 11 A PJI : t OAMI sS A- * tuaţia realizării planului diminuarea producţiei. Pe
mf|
... ■ §§ H în perioada care a trecut aceeaşi linie, menţionez
la fiecare produs în parte,
că încă se mai menţin la
Toate forţele umane şi mijloacele mecanice—mobilizate din acest an ? MARIN NEGOIŢĂ
—
Planul de producţie
la cocs metalurgic s-a rea­
lizat doar în proporţie de (Continuare in pag. a 3-a}..
din zori în noapte ia terminarea lucrărilor agricole!
j Fruntaşii amplifică succesele
— Recoltarea porumbu­ pregătirea patului germi­ gătit patul germinativ pe iar Emil Ronta fiind cel
lui s-a încheiat în toate nativ. în tarlalele „Dum­ 73 ha. care ducea cu remorcile ^ Oamenii muncii de la Cariera minieră Veţel—
unităţile din consiliul nos­ bravă" şi „Vîrful coastei", Ritmuri bune de lucru, cocenii în baza furajeră, i Mintia — unitate care se află pe primul loc în în-
tru — sublinia Nicolae mecanizatorii Ioan Henţiu participare numeroasă la într-o tarla alăturată lu­ Ţ trecerea socialistă cu întreprinderile dc profil din
Pantea, p r e ş e d i n t e l e şi Pavel Voicu — care au muncă am întîlnit, şi de crarea amintită o efectuau ) ţară —, printr-o exemplară mobilizare şi dăruire în
C.U.A.S.C. Brad. Acum ac­ intrat cu plugurile şi discul această dată, la C.A.P. Ţe- cooperatorii, care transpor­ i cariere, preparaţii şi mine, îşi măresc producţiile
ţionăm cu toate forţele la în brazdă de la ora cinci bca, unde membrii condu­ tau cocenii cu atelajele ; realizate Suplimentar sarcinilor de plan. După cum
eliberarea terenurilor şi dimineaţa, muncind pînă cerii colective a unităţii, proprii. Petru Şerban, Vio- 1 ne-a comunicat recent tovarăşa Virginia Irimescu,
transportul cocenilor în ba­ seara tîrziu — au asigu­ coordonaţi şi sprijiniţi cu rel Cristea, Marcel Tisu, l din cadrul compartimentului planificare, bilanţul
zele furajere — lucrare ca­ rat front, de lucru pentru eficienţă de comitetul co­ Doru Rişcuţa, Martin Zen- i activităţii acestui harnic colectiv, în perioada trecută
re se află şi ea în prag de însămînţări. munal de partid, se'impli­ za ş.a. sînt cei care au par­ 1 din an, cuprinde producerea în plus faţă de preve-
finalizare — la efectuarea Concomitent se recoltau că temeinic şi responsabil ticipat cu hărnicie la eli­ ^ deri a peste 470 tone plumb, zinc şi cupru în con-
ogoarelor, pregătirea patu­ beratul terenului de co­ 1 centrate, 130 tone de sulf şi circa 1 900 tone bento-
lui germinativ şi- semăna­ ceni. „Pînă la această da­ .' nită brută. De asemenea, aici s-a acţionat cu răs-
tul griului. Pentru a în­ tă — sublinia Letiţia Si- ţ pundere în vederea pregătirii din timp a viitoarelor
cheia toate aceste lucrări medrea, preşedintele uni­ i capacităţi, în care scop s-a depăşit, în cele nouă luni,
cit mai grabnic, am luat tăţii, — au fost însiloza- | planul la dcscopcrtă cu 33,3 Ia sută, la deschideri
măsuri pentru mobilizarea plantele furajere în cultu­ în organizarea activităţii. te 410 tone de coceni şi 1 cu 18,3 la sută, iar la lucrări miniere de pregătire
tuturor forţelor satelor. De, ră dublă. Mecanizatorul Astfel, marţi se muncea' culturi duble. ^ cu 98,0 la sută. Faptele minerilor şi preparatorilor,
asemenea, în sprijinul coo­ Cornel Ciur, pe maşina de la eliberarea de coceni a Se acţiona cu răspunde­ i ale întregului colectiv de muncă de Ia Cariera mi-
peratorilor sîrrt antrenaţi recoltat şi Avram Oncu, ultimelor suprafeţe de pc re la pregătirea terenului > nieră Vcţcl-Mintia, atestă In mod convingător hotă-
zilnic un mare număr de la transport, sînt cei care care a fost recoltat porum­ şi însămînţarea griului. în \ rîrea lor fermă dc a încheia primul an al celui de-al
oameni ai muncii din u- au tăiat şi dus în celulele bul. în tarlaua „Peste Criş“ l optulea cincinal pe primul ioc în întrecerea socia-
nităţile economice din zo­ de siloz 400 tone de coceni aceştia se tăiau şi transpor­ MIRCEA LEPĂDATU I listă pe ţară.-
nă, precum si elevii de la în amestec cu floarea soa­ tau mecanizat, I-Ioria ‘Cim­
toate şcolile de pe raza relui. poaie acţionînd cu C.S.U., (Continuare in pag. o 3-a)
consiliului unic. în tarlalele „Rovina" şi
La C.A.P. Brad, unde sc „Pc feţe", aparţinînd C.A.P.
muncea pe mai multe fron­ Mesteacăn,, am întîlnit nu­
turi. am găsit o bună or­ meroşi cooperatori la tăia­
ganizare a activităţii şi o tul cocenilor. Aflăm că
susţinută mobilizare la sînt oameni din echipele
muncă a cooperatorilor şi conduse de Nicolae Negrea
mecanizatorilor. In tarlaua şi Lazăr Fărău. Transpor­
„Turculeşti", oamenii din tul cocenilor din cîmp sc
brigada condusă de Radu efectua operativ eu' atela­
Ionela se aflau la tăiatul
şi str.însul cocenilor de pe jele unităţii şi ale membri­
cooperatori.
lor
fapt
„De
ultimele 6 ha. La „Luncă" — preciza Maria Chiroiu,
alţi cooperatori din echipa inginerul şef al unităţii —
Emiliei Stan recoltau eliberăm terenul de coceni
sfecla furajeră. Mai aveau pe ultimele 4 hectare şi,
de efectuat lucrarea pe a- după cum muncesc oame­
proximativ două hectare,
în locul numit „Săveşti" nii, pînă mîine terminăm
cei din formaţiile conduse şi vom putea intra cu plu­
de Traian Matieş şi Nico­ gurile la arat".
lae Neamţu recoltau mor­ Şi aici s-a încheiat se­
covii. mănatul orzului pe 30 ha
Inginerul şef al coope­ şi al secarei pentru masă
rativei, Mircea Oprişa, ca­ verde pe 20 ha, în prezent
re coordona lucrările dc depunîndu-se eforturi pen­
pregătire a patului germi­ tru încheierea însămînţării
nativ şi însăimînţări, pre­ griului pe toate cele 75 ha
ciza că pînă la această da­ planificate. Pînă acum lu­
tă orzul şi secara pentru crarea respectivă a fost
masă verde au fost semă­ finalizată pe 30 ha. Pe Va-
nate pe întreaga suprafaţă sile Haş şi Andrei Gligor,
planificată, acum acţionîn- care execută toate lucrările
du-se la pregătirea terenu­ mecanizate în această uni­
lui şi .încorporarea în sol tate, i-am întîlnit în tarlaua
a griului. Din cele 40 ha
planificate, griul a fost de­ „Ciobac", cu plugurile în
ja semănat pe 22 ha. Marţi brazdă. Ei au efectuat a-
se executau arăturile şi râturile pe 80 ha şi au pre­