Page 30 - Drumul_socialismului_1986_10

n ~n 1 DRUMUL SOCIALISMULUI N

211,(10 TcU
20,20 Vini
Stal
na
• Mili
stră
argi
Cu pasiune şi inteligenţă Participarea numeroasă fa muncă - 20,55 Iny:
(col
rile
(coi
întreprinderea de reţele ne-ara consultat şi primele un deziderat care nu se 21,30 Exr
electrice Deva este o uni­ încercări au fost promiţă­ tă
tate cu tradiţie şi „greu­ toare, încurajatoare. Şi realizează de la sine clei
led
tate" în angrenajul eco­ am perseverat. Noutăţile 21,50 Tel'
nomi co-social al judeţu­ în energetică sînt neliani- Asigurarea participării cu nerită de profil a consi­ 22,00 Int­
lui. în decursul anilor, tatc. Lucrătorii — în ma­ convingere şi cu bune re­ liului popular. Nu studii imii
aici s-au consolidat colec­ joritate tineri, dar bine zultate )a munca în agri­ cu pretenţii erudite, dar
tive puternice, s-au născut pregătiţi, pasionaţi de me­ cultură a întregii populaţii cu concluzii practice, care
iniţiative valoroase, care serie, de progres tehnic a satelor este un deziderat. ne-au arătat unde şi cu ce
au condus la perfecţiona­ — s-au avîntat mai mult Un deziderat care, însă, nu metode să acţionăm. Avem
rea activităţii, la dobîn- spre căutări, spre inovaţii. se realizează de la sine. in consiliul popular depu­
dirca unor rezultate din în atelierul cochet, do Convingerea despre nece­ taţi buni, cu mare priză 15UCIM
an în an mai bune. la primul etaj al clădirii sitatea unei activităţi nu la cetăţeni, ca Adrian Se- dioprogr
— Un obiectiv mic ca de producţie industrială se poate cultiva în nici leşan, Petru Mircea, Adrian Buletin
număr do personal, însă din zona „Depozitelor — un caz cu metode admi­ Costa, Graţian Moise, Silvia tul mecji
dinea /.!
deosebit de productiv, este Dcva“, cîţiva oameni meş­ nistrative. Este un adevăr Lăncrănjan şi alţii. Prin 7.00 Rad
.el al atelierului de pro­ teresc, cu privirea şi a- pe caro Consiliul popular ei am purtat discuţii în în ţară;
duse noi, condus de mais- tenţia concentrate asupra comunal Dobra, deputaţii zilele iernii şi după în­ sei ; 8,1
diilor ;
carc-1 alcătuiesc îl cunosc cheierea campaniei de ascultat'
de
Căutători ai noului, promotori ai progresului foarte bine. Dacă obţinem toamnă, cu familii în­ letin cute
ccs
în agricultură recolte care tregi. Pe colo mai multe blicitate
au contribuit hotărîtor la am reuşit să le aliem ideii sdiri ; 1)
trul principal specialist unor aparate şi piese de 11,35 Ci
Ioan Drăghici. Activitatea mici dimensiuni, care vor menii /i
desfăşurată de oamenii de alcătui noi produse ale Consiliu! popular comunal Dobra zică uş(
secolulu
aici este, într-un fel, muncii lor diurne, în ge­ contoare
unicat în cadrul centralei neral aparataje, folosite De la 1
noastre de resort. Despre la verificarea protecţiilor ocuparea de către comuna de muncă făcută la tiim.p nai; 15
radio-lv
experienţa lor, dpbîndită instalaţiilor electrice (atît noastră a locului I pc judeţ si bine. Cînd am întâlnit române
prin muncă pasionată şi pentru necesităţile I.R.E. în anul 1984 şi a locului cazuri mai dificile, pe acei iral ; 1(
hărnicie, prin căutări no­ Deva, dar şi pentru mulţi al II-lca pe ţară în 1985 oameni i-am convocat la dio ; iti
vatoare şi responsabilitate alţi beneficiari din 'ţară — este pentru că în înfăptui­ consiliu şi am stat de cîntcc.
versuri!
oatriotieă. merită să se n.n.). rea acestui deziderat am vorbă cu ci într-un cadru 17.00 15'
scrie. Şi o altă subliniere. Oa­ acumulat oarecare expe­ mai oficial, dar tot ca de 17,05 Ifc
1
Aprecierea inginerului menii de aici nu înţeles rienţă în asigurarea parti­ la om la om. Continuând mică; pi
cînt,
ioan f-Iaţegan, directorul din practica muncii, din cipării cu toată convinge­ să lucrăm în acest fel cu gram i
l.R.F,. Deva. avea să *ne eforturile colegilor din ce­ rea a populaţiei satelor la oamenii, noi nu mai avem rele sei
Ştiri ; 1
jfere satisfacţia întâlnirii lelalte compartimente ale muncă în- agricultură. în comună cazuri de cetă­ iional a
Unor adevăraţi căutători ai întreprinderii, -că trebuie As vrea să arăt din ţeni care nu participă la v 3t>lr.u
inului şi promotori ai pro­ făcute aparataje care să le capul locului că şi în con­ muncă. Jdio.ju
cesului, pe care profe­ uşureze munca, să le spo­ Brigada de producţie a carierei miniere veţel—Mintia. diţiile acestui an, nu toc­ Sînt în agricultură multe laţia ru
nă; 2
instala­
a
sia lor — făcută la înalte rească randamentele şi Pentru şi asigurarea funcţionării în bune condiţii fost reparti­ mai favorabil agriculturii, momente de vîrf. Unul din­ c!v. ; 25
buni
au
mai
utilajelor,
cei
lăcătuşi
ţiilor
o te de dăruire şi ab­ precizia în diferite măsu­ zaţi pe principalele utilaje. Unul dintre ei este Liviu Gaş- am realizat producţii bune tre ele este cel al recol­ *ti; 2H
negaţie — îi situează între rători şi verificări în reţele, par. El verifică starea pompelor de tulbureală. ia hectar la culturile pră­ tării. Atunci se cer mobi­ tic ; 23,
olectivele fruntaşe ale cabluri, instalaţii. Au în­ sitoare si la legume. între lizate absolut toate for­ zicală;
tin (le
întreprinderii. „Fiinţăm în ţeles şi materializează cu altele, am obţinut peste ţele comunei în sprijinul
această structură şi cu a- succes asemenea cerinţe PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI TN SUBTERAN 24 tone cartofi la hectar cooperatorilor. Ca să rea­
enstă denumire (de teh­ toţi lucrătorii atelierului, în cooperativele agricole lizăm din această mobi­
nică nouă — n.n.) numai cu menţiuni speciale pen­ La întreprinderea miniera Lupcni, cea mai mare de producţie care au cul­ lizare o treabă buţţă, noi
de şapte ani. însă avem tru şeful de echipă Leu.şor producătoare de cărbune pentru cocs. din ţară, se a- tivat cartofi. Desigur, re­ o pregătim din timp. Fie­
mulţumirea de a fi sin- Medrea, ' pentru talentaţii cordă' marc' atenţie încadrării, pregătirii şi stabili­ zultatele sînt rodul culti­ care unitate economică sau
:nrii în cadrul Centralei meseriaşi Ovidiu Godeauu zării forţei de muncă. în fiecare an, aici se organi­ vării pe baze ştiinţifice a instituţie din comună ştie DEV/
industriale de reţele e- şi Andrei Toth. zează cursuri de calificare şi policalificare în me­ pământului, aceasta nu se în ce zile, ce şi unde va seriile
'•'Ctriee (C.l.R.F.) care exe- Sînt doar cîteva secvenţe seriile de bază din subteran şi de la suprafaţă, de poate nega. Dar pămîntu] lucra, cu cîţi oameni tre­ tună în
utăm produse de aseme- din munca unor oameni perfecţionare a pregătirii întregului personal mun­ îl muncesc oamenii. Cu buie să se mobilizeze. hunei:
noa gen. asemenea corn- harnici şi întreprinzători, citor. La această dată, în întreprindere se desfă­ cîtă convingere, cu cîtă Acestea sînt cîteva din lea gai
•lexitate şi sensibilitate pentru care noul, moder­ şoară cursuri de calificare în meseriile de miner, tragere de inimă fac mun­ „secretele" prin care noi cler (M
-hnieă în domeniu — re- nul. utilul fac parte ne­ mecanic utilaje miniere, electrician, fochist şi labo­ ca, aceasta este foarte im­ asigurăm participarea con­ dar ntul
narc.a şeful atelierului, detaşabilă din profesia lor. rant, urmate de peste 300 de muncitori, cursuri de portant. vingătoare la muncă a (Moder.
laan Drăghici. Am început Cu ei accelerăm progresul, policalificare frecventate de aproape 100 de oameni Pe terna asigurării parti­ populaţiei satelor comunei. alortă
u unele aparate mici. din aducem zi de zi mai a- şi cursuri de perfecţionare care cuprind peste 50 de cipării convingătoare iu Mă rin
icvoile impuse de activi­ proape viitorul. persoane. Este o practică necesară şi utilă, care muncă a întregii populaţii EUGENIA LAZĂR, PETRO
tatea întreprinderii noastre. determină obţinerea' unor rezultate bune în activita­ a satelor am efectuat stu­ primarul mi n Uri!
(Parîng
Am gî-ndit. am studiat. DUMITRU GHEONEA tea de extracţie a cărbunelui. dii prin comisia perma- comunei Dobra
bl re —
NoiemI
Organizare temeinică şi răspundere Rezultatele înregistrate — rodul unşi reale . ,_,NI :
ard elen
VULC^.
în asigurarea furajelor şi permanente colaborări rul şi
rul); I
După cum ne-a spus nimaleior pe timpul iernii, — Nu-i un secret că ier­ Căminul cultural din Cer- Ana Cîmpcanu, secretar tate pentru fruntaşii în (Miner
Măria Berghian, contabilul având cea mai mare grijă nile blînde, buna iernarc teju de Sus se dovedeşte adjunct cu probleme de producţie. citaţia
>ef al C.A.P. Ruşi, de cîţi­ să nu risipim furajele. în­ a animalelor se pregăteşte în continuare un aşeză- propagandă al Comitetului „Pentru oamenii muncii RICAN
va ani unitatea nu nu,mai grijitorii Alexandru Janău vara, cu sudoare. Deşi a mînt de cultură cu o sus­ comunal de partid, a fost de la Mina Coranda—Cer- tari o (
ă nu a mai cumpărat fu- şi Neluţu Făran, cu fami­ fost secetă şi otavă n-am ţinută activitate, fapt da­ întregită de activitatea tej, ne-a informat tovară­ Drumu
aje pentru animale, dar liile lor, oameni ai satu­ luat de pe fînaţ, Ia trifoi torat unei coordonări con­ cu filmul, caro nu se re­ şul Adrian Gligor, secre­ GURA!
i-au şi rămas stocuri în­ lui, au fost mereu printre am scos trei coase. Otava crete .şi eficiente din partea zumă doar la simple pro­ tarul comitetului de partid vinde
semnate de la o iarnă la cei mai buni lucrători din o pasc animalele. Prinde consiliului comunal de iecţii, ci se organizează al minei, au fost organi­ ORAŞ'1
dta. ferma noastră zootehnică. bine că nu le dăm încă educaţie politică şi cultură procese cinematografice. zate acţiuni de propagandă tria);
— Cum aţi reuşit, cum — Ce efective de aniimale la iesle... socialistă, a unei reale ştiinţifică, de ridicare a riile I
‘.iţi procedat concret ? aveţi acum, la început de Spre seară, cînd Victo­ colaborări, a sprijinului a- pregătirii profesionale, s-au OAGIt
sezon rece ? cordat de factorii locali — Căminul cultural — prezentat spectacple în ca­ (Casa
— Organizaţia noastră ria Pop preşedinta şi Be- ŢEG :
de partid, consiliul de con- none Ionescu inginerul organizaţiile de partid şi centru al educaţiei drul clubului propriu, dar (Dacia
lucere al cooperativei — şef al C.A.P. Ruşi au sindicală din cadrul minei, patriotice, şi la căminul cultural co­ obstaci
■ie-a spus interlocutoarea C.A.P. Ruşi venit din cîmp, de la cules şcoala, organizaţia comuna­ revoluţionare munal. Şi tot pentru oa­ spaime
— au hotărît, încă în iama şi semănat, am aflat că lă de tineret. Buna cola­ menii minei şi cei ai aşe­ culturi
lin 1983, cînd s-au mai buna hrănire şi întreţinere borare a făcut ca acţiu­ zării noastre în general, nul m
umpărat furaje, să se — 386 de bovine şi 900 a animalelor înseamnă şi nile cuprinse în progra­ prezentări, alte acţiuni în­ vom da în folosinţă în seriile
ocupe direct de asigurarea de oi. depăşirea planului la lapte mele de activitate să’ se soţite de filme documen­ ziua de 12 octombrie, un ILIA :
dintr-b
regularitate,
cu
organizeze
spaţiu
constînd
hranei pentru bovinele şi — Ce se află pus pen­ predat ia fondul de stat dînd permanenţă şi cali­ tare, precum şi de acti­ popicărie, o bibliotecă şi O mina).
oile unităţii. Din primă­ tru hrana lor aici, în cu peste 120 hectolitri, în­ tate actului cultural local. vitatea cu cartea social- sală de club -pentru tine­
vara anului 1984, suprafaţa fînarul cooperativei ? deplinirea planului la lină. S-a acţionat cu precădere politică, de specialitate, ret, destinate petrecerii
de fineţe a cooperativei a — O cantitate îndestulă­ un procent ridicat Ia nata­ penti'U popularizarea docu­ beletristică. Evoluţii perio­ recreative şi instructive a
fost parcelată şi dată în toare de fin bun, peste 500 litate, atît la bovine, cit mentelor de partid şi de dice au cele 24 formaţii timpului liber".
răspunderea celor mai har­ tone de siloz, 370 tone şi la ovine... stat, a hotărârilor Congre­ artistice de pe raza co­ în cadrul minei func­
nici şi destoinici coopera­ tăiţei de sfeclă, mai bine ...Am mai zăbovit o vre­ sului al III-lea al oameni­ munei înscrise în Festiva­ ţionează, de asemenea, un Peni
tori, cum sînt Ioan Fălan. de 400 tone de furaje me la fînarul unităţii. Rîn- lor muncii, pentru reali­ lul naţional „Cîntarea punct muzeistic bogat şi fi pre
României".
Manase Ciunda, Sigismund grosiere. Continuăm să de­ duială şi plinătate, grajduri zarea sarcinilor de pro­ interesant privind istori­ şi se
va fl
Cri.şan, Dorica Ghiorghioni, pozităm cocenii de porumb, frumoase şi curate Pe­ ducţie. folosirea eficientă Agenda culturală a co­ cul exploatării minereuri­ senin
Ioan Medrea şi a altora. care vor completa şi în­ a utilajelor din dotare. munei a fost punctată cu lor în cunoscuta zonă a ţa. Vi
destula mincarea animale­ rioada de iarnă se aşteap­ S-a dezbătut, la nivelul acţiuni de amploare — Săcărîmbului din Munţii la mc
Fîneţele au fost bine cură­ tă fără grijă. Animalele săptămîna cultural-educa- rile r
ţate şi fertilizate. Am acor­ lor noastre. unităţilor şcolare, cuvânta­ Apuseni. Sînt argumente prinse
— Muncind mai bine vor avea tot ce le trebuie. rea secretarului general al tivă locală, ştafeta cultu­ care atestă că în această de, ia
dat mai multă atenţie şi vara, pe fineţe şi la păşu­ Pentru că vara aceasta, partidului. preşedintele rală „Căutătorii de co­ localitate minerească pul­ tre
mai mult pămînt culturi­ verile trecute, s-a asudat Frecv<
ne, avînd grijă de cultu­ Republicii. t o v a r ă ş u l mori", întâlniri cu scrii­ sează o permanentă activi­ brum i
lor de trifoi şi lueernă. rile duble aţi scăpat de o mai mult pe hotarul C.A.P. Nieolae Ceauşescu, rostită tori din judeţ, manifestări tate cultural-educativă şl Local
precum şi culturilor duble. mare grijă, cea a asigu- Ruşi. pentru a le asigura la deschiderea noului an dedicate împlinirii a 125 artistică, cu reale va­ ţă dl
Păşunatul în vară s-a făcut lării hranei animalelor. hrana. de învăţămînt. de ani de atestare docu­ lenţe educaţionale. log «
Pronc
mai organizat, mai ra­ Deci, este posibil să o a- 1 „Gama manifestărilor cul­ mentară a ■ şcolii din Văr-
ţional, ca şi hrsnirea a- siguraţi ? GH. i. NEGREA turale, no relata tovarăşa maga, spectacole prezen­ MINEL BODEA