Page 38 - Drumul_socialismului_1986_10

? DRUMUL SOCIALISMULUI

Argument pentru calitatea actului de cultură

Prezenţă marcantă în via­ ducaţionale ale etapei pe Românească", „Eminescu",
ţa spirituală hunedareană. care o parcurgem şi vor „Minerva", „Ion Creangă", i:î,00 Telex
13,05 La s
Festivalul culturii şi educa­ veni în întîmpinarea dorin­ dialogul dintre redactorii
•mină
ţiei socialiste „Sarmis" îşi ţelor acestora de cunoaşte­ revistei „Viaţa românească" Moloz
va deschide mîine, cea re, de elevare spirituală. şi activul nostru cultural — © Gala
mat
de-a XVII-a ediţie, care — — Vreţi să concretizaţi ? toate fiind onorate de per­ © Trecu
după cum relevă programul — Alături de manifestări sonalităţi de seamă ale straiu
acesteia — se anunţă gene­ care de-a lungul anilor au ştiinţei şi artei româneşti. Turui
roasă în manifestări cu rea­ cîştigat prestigiu şi apre­ Nădăjduim să se bucure de re por
• o cli
le valori educative. Pen­ cierea publicului larg — o caldă primire şi acţiunea
tru a cunoaşte ce înseamnă „Salonul hunedorean al căr­ ' complexă în care arta plas­ „Ano.
An toi
actuala ediţie a festivalului ţii", „Toamna muzicală hu- tică, umorul, muzica, poezia Tablo
un veac. S-a insistat în­
aparat auxiliar adecvat şi ţ
j A S T R A deosebi asupra perioadei eficient. Ceea ce nu in- t „Sarmis", am solicitat Rafîla nedoreană", „Tîrgul Festivalul se vor întîlni într-un inedit Naţio
un
arta
vestimentară
meşte­
chiar
şi
rilor
tovarăşei
populari",
interviu
taj
de la înfiinţare pinâ la seamnă că i-ar lipsi impli- ) lacob, preşedintele Comite­ poeţilor populari : „Din toa- „colocviu al artelor". Farnu
1918. Despre anii interbelici carea afectivă, sesizabilă \ tului judeţean de cultură şi — Care va fi prezenţa Ciute»
— m
Cum s-a mai consemnat s-a scris mai puţin, Iar de la un capăt la altul al l Telcsi
şi in ziarul nostru, se îm­ despre etapa dintre 1944 şi cărţii in inefabilul fior pa- } educaţie socialistă. în festival a oamenilor de • Au top
litere care creează şi trăiesc
plinesc in toamna aceasta 1950 aproape deloc. O lu­ triotic care o străbate ori- ) - Timp de două săptămini, ,.Sarmis '86" 11.15 Săptă
125 de ani de la înfiinţarea crare ştiinţifică şi exhaus­ cit de sobu ar fi tonul ei ţ între 12-26 octombrie, ju­ în judeţul nostru ? 15.00 închii
inului
— Am avut grijă ca în li­
Asociaţiunii Transilvane pen­ tivă dedicată Astrei n-am dominant. „Asociaţiunea — i deţul nostru va fi, aşadar, brării să-şi găsească locul 19.00 Teleji
tru Literatura Română şi avut insă pină în această scrie autorul in capitolul J gazda unor momente de înăl­ tă inima", „Obiceiul popular binemeritat cartea scriitorilor 19,20 Telec
(coloi
Cultura Poporului Român; toamnă jubiliară. E de tr­ final — nu are nevoie de \ ţătoare trăire spirituală. hunedorean", ciclul de ac­ care creează pe aceste me­ 19.15 Flonir
cunoscută pe scurt ca ecea momentul să consem­ concesiile urmaşilor săi, nici l Vreţi să ni le faceţi cu­ ţiuni „Personalităţi ale me­ leaguri. Sîntem fericiţi că Emisi
Astra, sau Asociaţiunea. năm cu satisfacţia încă de eludarea unor aspecte ? noscute ? leagurilor hunedorene", fes­ avem posibilitatea să găz­ pentr
Născută ca o pregnantă şi poziţii contradictorii sau 1 - Ne bucurăm că acum tivalurile ,.filmului de anima­ duim în această ediţie lan­ preţi
expresie a solidarităţii na­ chiar greşite, ci de o dreap- ţ — cînd paleta toamnei pri­ ţie" şi „filmului documentar 20,15 popul
Film
ţionale şi a legitimei aspi­ tă măsurare a întregii sale i meşte tot mai mult nuanţele Valea Jiului", „Galeriile Rit­ sări de noi publicaţii ale natoa
(coloi
raţii înspre propăşirea spiri­ activităţi. Atunci nu s-ar ' arămii, cînd lucrătorii ogoa­ muri" ş.a. - actuala ediţie scriitorilor Evu, Radu Ciobanu, 22,05 Teleji
Bârgău,
Valeriu
Eugen
tuală a poporului, Astra a BH putea uita sau minimaliza | relor privesc cu satisfacţie oferă locuitorilor posibilitatea Gligor Haşa şi alţii. 22,15 Porta
fost creaţia şi apoi opera adevăruri cardinale care ( spre hambarele încărcate cu de a se întîlni cu presti­ — Ce ne oferă „Sarmis lor)
deplin consolidată a trei unei împliniri apariţia re­ ţin de însăşi tăria fiinţei ? roadele pămîntului, iar în gioase colective artistice din '86", miine, la deschiderea 22,30 Indii-
mulu:
mari generaţii de cărturari centă la Editura Dacia a noastre naţionale şi de gă- ) unităţile industriale se depun Capitală şi din ţară: corul ediţiei ?
români : generaţia Revo­ volumului ASTRA şi rolul sirea căilor şi forţelor ne- ( strădanii pentru onorarea „Madrigal", Teatrul Naţional — Inaugurarea va fi ono­
luţiei de la 1848, aceea a ei în cultura naţională cesare dăinuirii şi afirmării i sarcinilor din acest ultim tri­ Bucureşti, Teatrul de come­ rată de „Galeriile de artă"
Memorandiştilor şi cea a (1861—1950), semnat de pro­ sale". Este exact ceea ce 1 mestru al anului — activul die, Teatrul „C. Noltara", or­ din Deva, care vor găzdui o
Marii Uniri. Fenomen so- fesorul şi cercetătorul si- realizează acest studiu : I nostru cultural poate aduce, chestrele de cameră şi de
I51JCU RI
cio-cultural complex, izvorit bian dr. Pamlil Matei. Este ;,o dreaptă măsurare", 1 ca un binemeritat dar lo­ muzică veche din Cluj-Na- acţiune demnă de acest nou dioprograi
ce
edificiu
zes­
întregeşte
din acute şi obiective im­ vorba deci de prima lucra­ Structurată in nouă capi- ) cuitorilor meleagurilor hune­ poca, corul de cameră trea de frumos a munici­ * Buletin
perative politice, lucrarea re monografică de mare tole care, evilînd descrip- ţ dorene, clipe de destindere „Emil Monţia" din Arad, pre­ piului reşedinţă de judeţ — Sfatul mo
/
Asociaţiunii a cuprins in anvergură, consacrată a- tivismul, analizează in pro- 1 şi de profundă trăire pa­ cum şi teatre profesioniste expoziţia de artă plastică ordinea 7,0
tură;
scurt timp tot teritoriul cestui subiect. Un subiect lunzime aspectele esenţiale i triotică. Aşa cum spuneaţi, şi formaţii orchestrale ca­ „De la Luchian la Ciucu- 7/ \zi, î<
românesc, avind repercu­ vast şi deosebit de com­ ale activităţii Asociaţiunii, 1 timp de două săptămîni, merale hunedorene.- rencu" care va încălzi ochiul P‘ .iţi/
siuni profunde, binefăcă­ plex, cu implicaţii profun­ cartea lui Pamfil Matei ( viaţa spirituală a judeţului - Vor exista şi alte ac­ şi sufletul vizitatorului cu lu­ 8,f)o Re vis
toare şi imposibil de eludat de in istoria culturală, so­ impune prin bogăţia in- 1 se îmbogăţeşte cu o gamă ţiuni inedite ? crări de nepreţuită valoare Publicităţi
marea sco
asupra evoluţiei spirituale cială şi politică a unui în­ formaţiei, prin soliditatea şi ) largă de manifestări, unele — Da. Inedite pentru a- De la 1 la
in sens larg a întregului treg veac. Întemeiat pe o echilibrul construcţiei, prin ) de tradiţie, altele iniţiative ceastă ediţie sînt şi coloc­ ale unor recunoscuţi plasti- nai ; 15,0
Şi'
tot
popor. documentare impresionantă viziunea constructivă in l de certă valoare, care ates­ viile şi simpozioanele ştiin­ cieni va români. publicului prima radio-tv. ;
nai ; 10,15
reîn-
zi
oferi
Despre Astra s-a scris prin volum şi exemplară care reuşeşte să epuizeze j tă strădaniile comitetelor ţifice dedicate împlinirii a tîlnirea cu reputata forma­ saj indus
relativ mult, dar intimplător prin conştiinciozitate, lu­ un subiect socotit pină nu . judeţean, municipale şi oră­ 2 500 de anj de la primele ţie camerală ce a dus pe ran ; 17,0i
sau ocazional. Marea ma­ crarea lui Pamfil Matei do- demult „dificil". Ea va ră- ţ şeneşti de cultură şi educa­ lupte pentru libertate şi in­ meridianele lumii faima cîn- ştiri ; 17,0
dv.
dresa
joritate a acestor contri­ bindeşte toate atributele mine, fără îndoială, un l ţie socialistă, ale conducă­ dependenţă ale geto-dacilor, serii * Să
buţii sini risipite prin puz­ unui studiu ştiinţific : ri­ studiu de referinţă pentru) torilor aşezămintelor de cul­ manifestarea de ţinută care tecului coral românesc — ini.smă şi
deria de periodice apărute goare, obiectivitate, viziune istoria noastră culturală, ţ tură, de a oferi oamenilor va marca aniversarea a 125 „Madrigalul". 20,00 Ilad
La
sugest
de-a lungul a mai bine de de ansamblu, integratoare, RADU CIOBANU ţ muncii acţiuni ce vor răs­ ani de la înfiinţarea ASTREI, Interviu consemnat de ltadiojurn
punde comandamentelor e- zilele editurilor „Cartea LUCIA LICIU 22,25 Pagi
mare pop
Moment
In climatul politic aT 125 de ani de la înfiinţarea ASTREI veanul Vasile Stroescu Nocturnă
Laureaţii noştri epocii în care şi-a desfă­ (care în mai multe rînduri — 24,00 Bi
şurat activitatea, ASTRA a şi sub diverse forme a a-
concentrat în jurul său tot Despârţâmîntele hunedorene jutat la menţinerea în
ceea ce cultura româneas­ Transilvania a şcolilor cu
că avea mai valoros, pen­ ale Asociaţiunii limba de predare română),
tru a-şi -putea îndeplini pe istoricul Nicolac Iorga, DEVA :
misiunea pe caa-e singură a despărţământului Si,me- riile şi înfiinţează şcoli de şi, ca Instituţii — Acade­ seriile I-I
şi-a asumat-o — „ridicarea ria, în 1927 Deva rămânând profil, se interesează de mia Română din Bucureşti, tuna în
şi cultivarea poporului cu 27 de comune în sub­ industria casnică şi de co­ care au contribuit la for­ IIUNEDO.
lea gard
românesc pe toate tărî- ordine. merţ, acordă burse pentru marea bibliotecii din satul der (Mod
mele". In activitatea despărţă- elevii şcolilor profesionale, Vaca (azi Cri.şan). dar - 1
s 1873 poate fi considerat mintelor hunedorene s-au organizează diverse serbări Activitatea desfăşurată (M
un an cu profunde semni­ înscris realizări cu atît şi expoziţii şi, mai ales, de despărţăinintele hune­ alei..
Mărin ml
ficaţii, de deschidere a mai importante cu cît ele înfiinţează „biblioteci po­ dorene — şi de hunedo- PETROŞA
unui larg orizont pentru prindeau viaţă în condiţii porale", aceste lăcaşuri reni, încă înainte de în­ minţi rilor
(Parîng):
activitatea Asociaţiunii, de­ politice deosebit de grele care răspândesc lumina si fiinţarea acestora — a fost bl re — ■
oarece marchează începu­ pentru românii transilvă­ înalţă cugetele. în toate apreciată ca atare, o dova­ Noiembrit
tul înfiinţării despărţămin- neni. în 1876 spre exemplu, despărţăinintele ASTREI dă în acest sens fiind fap­ turcoaze
telor — acele nuclee care, se hotăra la Deva înfiinţa­ s-a desfăşurat o intensă ac­ tul că mai multe adunări PENI: A
ardeleni!
conducîndu-se după princi­ rea unei şcoli de agricul­ tivitate în acest domeniu, generale ale ASTREI s-au VULCAN
piile generale ale ASTREI, tură, a şcolilor pentru fondul de carto fiind con­ ţinut la Haţeg (în 1864 şi rul şi hre
îşi desfăşurau activitatea adulţi, a grădinilor şcolare stituit şi îmbogăţit fie din i891), la Deva (în 1873 şi rul); LO
răgaz
(P
Prinşi în ritmul trepidant, existînd atît cît va exista în diverse zone ale Tran­ de pomicultură şi viticul­ bugetul propriu, fie clin 1899), la Turdaş .(în 1897), NOASA:
(Muncitei
în vîrtejul vieţii cotidiene omul. Momentele recitalului silvaniei, mesajul lor fiind tură. La Orăştie se înfiin­ donaţii. Dintre donatori la.Orăştie (în 1884 şi 1913). Prieteni
mai simţim totuşi nevoia de curg firesc - definirea co­ receptat pînă în cele mai ţa, în 1907, tot din iniţiati­ amintim doar pe moldo­ Prof. RODICA ANDRUŞ zat); Bl
poezie, de muzică, de fru­ respondenţei om-natură, in­ depărtate colţuri locuite de va şi sub auspiciile ASTREI, şl doi £
mos. Pentru a fi mai buni, vocarea iubirii, „dialogurile" români. La Deva, aduna­ un atelier de ţesături na­ riilc I-II
mai puri, mai frumoşi sufle­ dintre cuplurile de recitatori rea de constituire a des- ţionale care, pe lingă acti­ ,.Toamna muzicală hunedoreană" ORĂŞTIE
S
tria);
teşte. Iar poezia rostită de - deşi versurile aparţin mai părţămintelor a avut loc la vitatea practică, de produc­ Miine începe, la Hune­ ral cameral mixt, solista riile I-
ţie, a organizat numeroase
cei cinci sensibili interpreţi multor autori 1 (Lucian Blaga, 24 februarie 1875, aron- expoziţii etnografice în doara şi Deva, noua ediţie vocală Elena Fărcaş şi pia­ GEOAGII
fără
băti
despărţămin-
trei
dîndu-se
ai Casei de cultură Deva - Ovid Densusianu, Elena Fa- te : Deva (pentru Deva, ţară şi peste hotare, pen­ a „Toamnei muzicale hune­ nistul Sorin Dragomir de cultură);
Felicia lovănesc, Gheorghe rago, Veronica Porumbacu, Hunedoara şi Dobra), Haţeg tru a face cît mai larg dorene", manifestare care la Filarmonica de Stat din tembrle
Acţiunea
Costea, Carmen Ene, Sandu Magda Isanos) şi liricii popu­ (pentru districtul Haţeg) cunoscut portul nostru şi-a cîştigat un binemeritat Arad, cvintetul „Pro arte" CALAN :
Cazan şi Maria Ivan — ne lare. Colajul este o fericită şi Baia dc Criş (pentru co­ popular — acest tezauri- prestigiu. Timp de trei zile din Hunedoara. Manifesta­ slt (Ca
înalţă sufleteşte, ne tulbură, îmbinare de versuri, cu gri­ mitatul Zarand). în 1898, zator al spiritualităţii vor evolua in concerte a- rea, organizată de comite­ SIMERIA
(Mureşul)
obligindu-ne să ne punem jă alese, spre a servi ideii Deva număra deja 47 de româneşti. predate formaţii şi inter­ tele judeţean şi municipal vanul (L
intrebări răscolitoare despre recitalului, momentele a- membri, Haţegul 17, Bra­ O atenţie deosebită au preţi : orchestra de muzică Hunedoara de cultură şi LARI:
cestuia fiind punctate inspi­ (Minerul)
noi, despre viaţă, iubire, lată dul 30 şi Orăştia 32. Creş­ acordat despărţăinintele hu­ veche Muzica antiqua", educaţie socialistă, Casa
de ce publicul, indiferent de rat de banda sonoră, intr-un terea permanentă a număr nedorene ale Astrei orga­ orchestra de cameră şi de cultură Hunedoara, stir-
continuu crescendo pînă în rului acestora duce la nizării, în oraşele şi sate­ cvintetul de coarde „Pro neşte un interes cu totul
virstă, trăieşte alături de
finalul ce semnifică bucuria constituirea, în 1901, a le judeţului, a unor con­ c a m e r a s o l i ş t i i Valentin aparte prin participarea
interpreţii săi poezia din
iubirii împlinite. La reuşita despărţământului D o b r a ferinţe care să vină în în­ Fărcaşu (chitară clasică), extraordinară a corului
recitalul „Avem timp pentru
pro­
iubire" - regie şi scenariu spectacolului contribuie toa­ (pentru comunele din cer­ a tîmpinarea diverselor general. Gheorghe Roşu din Cluj- ■„Madrigal" al Conservato­
Napoca, corul de cameră rului „Ciprian Porumbescu"
de
bleme
interes
Ilia),
administrativ
Maria Ivan, instructor al a- te elementele, dar se cuvine ' cul Dar nu numai atît. ■„Emil Monţia", grupul co­ din Bucureşti.
celui de la Hunedoara, în
şezămintului de cultură, lată subliniată rostirea fidelă a
textului, talentaţii recitatori 1911, şi, ceva mai tîrziu, ASTRA încurajează mese­
de ce juriul fazei republi­
deveni, după un deceniu de
cane al ediţiei a V-a a Fes­ Drama destrămării unei fa­ cireş" ?) vom admira, fie doar
activitate, ajungînd la o CRONICA FILMULUI în roluri episodice, actori ca
tivalului naţional „Cîntarea milii, trăită mai ales de către Ţvetana Maneva (mamă, docto­
perfectă sincronizare şi nu­ copii, care se văd, astfel, lip­
României" şi-a însoţit feli­ siţi de unul din părinţi, a „ASek îşi caută un tată" riţă şi gospodină cuminte),
anţare în scenă. Emil Markov (şoferul) şi, în
tratată
fost
cinematogra­
citările, adresate formaţiei Cu acest recital, educa­ mai Şi, totuşi, fijmul bulgar special, Pavel Popandov (în
fic.
chiar
pentru obţinerea locului I şi tiv deopotrivă pentru toate al regizorului Hristo loţov, pe pentru găsirea unui ,soţ potrivit măsură amuzantă, ba maturi. rolul lui Cloni), actor bulgar
Preferinţele
mamei.
interesantă
şi
pentru
lui
se
titlului de laureat, cu califi­ scenariul Kalinei Kovaceva, îndreaptă spre oameni fru­ Aşadar, un film lipsit de pre­ deosebit de înzestrat, pe care
vîrstele, realizatorii lui şi-au „Alek îşi caută un tată“ nu judecăţi şi tabuuri, tratînd l-am mai văzut şl în „Clinele
cu
meserii
cativul „un moment de ex- dorit şi au reuşit să iasă ne lasă indiferenţi. Ne cîştl- moşi, viguroşi, şofer, fotograf, cu mijloacele comediei pro­ din sertar", „Arma miste­
„deosebite"
:
:epţie în cadrul întrecerii". din şablon, să ne sensibi­ gă prin adevărul pe eare-1 cosmonaut. La capătul „cursei" bleme grave de familie. rioasă" ele. Pentru
mărturiseşte, ca şi prin natu­ pentru selecţionarea şi dobîn- Calitatea sa mai vine şi din Filmul „Alek îşi caută un fl frumo
Spectacolul, fermecător prin lizeze. tată", prin tonul relaxat, cald
raleţea jocului prestat de mi­ dinea unui tată — întreprin­ ştiinţa dc n construi simplu riabil
«implitatea sa, greu de sim- Recitalul este o invitaţie cuţul interpret Vcsclin Pra- dere în care-şi antrenează o şi din talentul şi capacitatea şi dezinvoltura cu caro se a- Vîntul \
probleme
de
joluri şi cu o perfectă uni­ la a fi noi înşine, a ne re­ hov. întreagă reţea de prieteni — autorilor de a pune în va­ propie existenţa cotidiană autentice moderat,
din
impre­
minime
tate între text, muzică, cos­ găsi, concluzionînd optimist: Alek, un băiat din clasa Alek înţelege că trăsăturile de loare o distribuţie excelent sionează. La capătul unor pe­ între 2
întîi, marcat de lipsa afecţiu­ caracter, calităţile umane sînt gindită. ripeţii pe jumătate hazlii, pe
tume, decor, mişcare sceni­ „Şi totuşi, avem timp pentru nii paterne, cercetează îndrăz­ mai presus de profesie şi fi­ Alături de firescul şi aplom­ jumătate triste, ne captează cele rna
că subscrie ideii că senti­ iubire" I neţ, cu minuţie pe oamenii zic în aprecierea unui om. bul protagonistului, o ade­ interesul şi, apoi, persistă 21 de gi
iviţi în cale şi declanşează Povestea, cu dialoguri pline vărată vedetă a genului (vi-1 în memorie. izolat pt
mentul iubirii 6 veşnic (sim­ nostime încurcături de-a lun­ de prospeţime, invitînd Ia re­ mai amintiţi din filmele „Cli­ bă şi 1
bol - flacăra din amfore), VIORICA ROMAN gul „metodicei" investigaţii flecţie, devine, astfel, în egală nele din sertar" şi „Sus în VERONICA PALADE