Page 39 - Drumul_socialismului_1986_10

O © SÎMBĂTĂ, n OCTOMBRIE 1986 Pag. 3

s Ridicarea nivelului tehnic şi calitativ
E Uzina electrică Paroşeni în prag de iarnă
■
I al producţiei — în centrul activităţii
Uă- Ca în orice ,,prag de. maistrul Carol Golgoţiu, pentru iarnă mai pot fi *
Ior) iarnă" privirile fiecărui bun şeful atelierului transport consemnate şi alte efor- |
gospodar se îndreaptă, din combustibil — să fie faci­ turi ale colectivului uzinei. •. Adîncirea permanentă a în atragerea masei de constituite in uzine şi chiar
mi - preocupărilor întregului co­ oameni ai muncii la acti­ în unele secţii, au realizat
ce în ce mai des, spre... litată şi livrarea de către Aplicîndu-se în practică |
)rli, depozitul de combustibil. furnizori a unor cantităţi un studiu tehnic semnat de ' lectiv pentru a conferi vitatea de creaţie tehnică, o mai bună conlucrare a
nt : Aici, la U.E. Paroşeni se mai mari de cărbune, care ing. Cantemir Popescu, şe- I produselor combinatului o eficientă s-a dovedit şi acestora, precum şi a comi­
valoare . tot mai ridicată,
poate spune că privirile să ne permită, cît de cît, ful laboratorului chimic, ' - pentru creşterea competi­ iniţiativa „Fiecare cadru siei inginerilor şi tehnicie­
tehnic să rezolve o pro­
ulu­ sînt încărcate, la propriu, refacerea stocului". s-a reuşit reorganizarea , nilor cu serviciul tehnic în
ci in de îngrijorare. ,,Nu avem - Ce alte pregătiri de parţială a procesului teh- I tivităţii acestora, sarcină blemă tehnică sau organi­ stabilirea temelor pentru
de prefigurată cu claritate în zatorică în afara atribuţii­ planul tematic de invenţii
încă stocul planificat de iarnă s-au făcut ? Ne refe­ nologic şi schimbarea des- J documentele celui de al
eria cărbune - ne-a declarat rim la lucrări care depind linaţiei unor filtre. în acest | lor curente de serviciu". şi inovaţii, în sprijinirea
[jor- ing. Eugen Mărculeţ, di­ numai de forţele proprii fel a fost dublată capa- « XII 1-lea Congres al parti­ Valorificînd experienţa colectivelor de muncă pen­
rectorul uzinei. In loc de ale uzinei. citatea de tratare a apei dului, subliniată şi la cel acumulată în anii prece­ tru realizarea temelor, în
al III-lca Congres al
de
elor 90 000 tone de cărbune, cît - A fost reparată linia pentru termoficare. Şi, | denţi, comitetul sindica­ stimularea morală şi ma­
ie ar trebui să avem la aceas­ C. F. de legătură dintre fiindcă veni vorba, trebuie - oamenilor muncii, s-a re­ tului, împreună cu consi­ terială a inovatorilor frun­
flectat în mod constant în
taşi.
1 tă dată, în depozit există gara Vulcan şi unitatea arătat că toate instalaţiile I ultima perioadă şi în ac­ liul oamenilor muncii, cu
că numai 18 000 tone". noastră. De asemenea, au de termoficare au fost J ţiunile organizate de comi­ sprijinul comitetului de Ca urmare, în prima ju­
pra­ Cine poartă vina pentru fost revizuite instalaţiile de pregătite în mod corespun- i partid, au generalizat a- mătate a anului în curs
lipsa stocului corespunză­ încălzire din staţia de des­ zător, acum fiind disponi- ' tetul sindicatului. în mod ceastă iniţiativă la toate s-a înregistrat la O.S.I.M.
deosebit prin comisia ingi­
tor de combustibil ? Desi­ cărcare şi s-a procedat, biiă întreaga capacitate de J nerilor şi tehnicienilof. dar secţiile, stabilind prin ho- o cerere do brevetare a
gur, în primul rind, furni­ de mai multe ori, la însfrui- preparare şi furnizare a J tărîre comună modul de unei invenţii, astfel că nu­
lină. zorii de cărbune energe­ agentului termic. După ' si prin antrenarea mai in- aplicare, metodele de ur­ mărul total de invenţii
s - tensă a organelor sindicale mărire a rezultatelor şi existente în C.S.H. în ul­
itcr- tic : Preparaţia Coroeşti REPORTER ÎN cum arătam în relatările | din uzine şi secţii, punom
j/.ică (care se află la „un pas" anterioare, programul de •. eficienţei obţinute, crite­ timii ani s-a ridicat la 16,
) de U.E. Paroşeni) şi Prepa­ POST FIX reparaţii a agregatelor e- I un accent sporit pe culti­ riile de stimulare a celor -din care 13 sînt aplicate
„Vî- varea în cadrul colective­ cu economii postcalcuilate
iglă“ raţia Petrila (care se află nergetice se va încheia, în , lor de muncă a interesului cu rezultate deosebite.
la „doi paşi"). La ultimul rea şi pregătirea persona­ totalitate, la 30 octombrie I pentru promovarea cu în­ Pe această cale s-a reu­ de 1320968 lei, 25 propuneri
(co- furnizor s-a renunţat, în- lului pentru situaţii excep­ a.c., ceea ce înseamnă * credere a rezultatelor gîn- şit ca peste 900 cadre teh­ de inovaţii, din care apli­
cate în producţie 19 ino­
cepînd din 8 octombrie ţionale - de îngheţ, vii­ încă un „atuu" serios im- . nice din combinat să aibă
agra- 1986. Inginerul şef al u- turi şi avarii". potriva iernii ! dirii creatoare a cadrelor încredinţate spre rezol­ vaţii, cu o economie post-
muncitoreşti şi tehnice.
zinei, Gheorghe Dinea, Am intrat în staţia de încheiem misiunea noas- ' O primă direcţie asupra vare terne concrete care calculată de 3 705 599 lei.
ne-a explicat : „Pentru a descărcare a cărbunelui. tră reportericească la U.E. | căreia ne-am concentrat urmăresc sporirea volumu­ Sîntem conştienţi că, deşi
elimina încrucişările de Muncitorul loan lliescu, şef Paroşeni cu declaraţia mun- * atenţia o constituie atra­ lui producţiei fizice, per­ s-au obţinut rezultate bune
transporturi C.F.R. - în tură la descărcarea va­ citorului Emil Costa, spe- | gerea unui număr cît mai fecţionarea unor tehnologii, în promovarea noului, sar­
sensul că noi primeam căr­ goanelor şi alimentarea cu cialist în reparaţii locomo- , reducerea consumurilor de cinile do mare răspundere
i) Ka- bune do la Petrila, iar cărbune a buncărelor de tive : ,,Pentru.. k anotimpul t mare de ingineri, tehni­ ce ne revin în asigurarea
ncţii; cieni, maiştri şi muncitori producţie, mecanizarea şi
Preparaţia Lupeni livra căr­ la cazane, ne-a informat : friguros, ce se apropie cu * cu metal de înaltă calitate
; 0,15 la activitatea de creaţie automatizarea unor lucrări a ramurilor de vîrf ale
.10 La bune la C.T.E. Mintia - s-a „In această hală care, paşi repezi, uzina a fost t tehnică de masă. Numai şi operaţii, reducerea efor­
ricul- luat măsura să ni se tri­ după cum se vede, pe timp dotată, recent, cu 26 va- i economici naţionale ne o-'
rnai ; mită combustibilul respectiv friguros poate fi închisă goane noi autodescărcă- J în primele 8 luni ale a- tului fizic şi creşterea pro­ bligă să ne intensificăm
YCS- cestui an au fost organi­ ductivităţii muncii. preocupările în acest do­
iză; de la Lupeni". la capete, pot intra, deo­ toare. Avem două locomo- ( zate 12 acţiuni de gene­
12,05 Este atît de firească a- dată, 8 vagoane. Iarna, tive în funcţiune, iar alta » Organic încadrată în ac­ meniu. De aceea, o recen­
>o pe ceastă măsură organizato­ există o temperatură inte­ în reparaţii la I.M.M.R. j ralizare a experienţei a- tivitatea do creaţie, mişca­ tă analiză întreprinsă de
; i3,oo vansate, la care au parti­ comitetul de partid cu
iojur- rică, ineît nu te poţi-ab­ rioară de 35—40 grade Cel- Cluj şi o vom primi cît de * cipat peste 400 cadre teh­ rea de invenţii şi inovaţii.
inieră ţine să te miri de ce nu a sius, fapt care ne permite curînd. Deci, cu transpor- | s-a bucurat şi ea de o consiliul oamenilor muncii
iojur- fost luată pînă acum I In să lucrăm în bune condi- tul sîntem pregătiţi. Numai J nice şi muncitori din sec­ atenţie aparte din partea şi comitetul sindicatului a
, pei- ţiile uzinei cocsochimice, stabilit măsuri pentru an­
Limpo- fine, problema principală ţiuni. Vagoanele se des­ cărbune să fie I" de la furnale, oţelării şi comitetului sindicatului şi
i de este dacă se va primi, în carcă de către echipele de Intr-adevăr ! Noi spe- I laminoare, specialişti din a conducerii combinatului. trenarea tuturor cadrelor
pe a- continuare, cărbunele pen­ muncitori conduse de şefii râm că acest apel va găsi | Cu sprijinul organizaţiei tehnice şi a specialiştilor
Orele cadrul serviciilor tehnic, , în activitatea de creaţie,
Qljtică tru stocul de iarnă. „Spe­ de tură Gheorghe Axinte, ecou la minerii şi prepa- | C.T.C. — laboratoare, de de partid s-au stabilit mă­
,jală; răm că prin reducerea Mitică Bordeianu şi Alexan­ ratorii din Valea Jiului. la Centrul de cercetare şi suri de intensificare a ac­ înlăturarea unor aspecte
21,00 unei distanţe importante în dru Szabo". tivităţii cercului inovato­ de formalism manifestate
22,00 transport - ne-a declarat La capitolul pregătirilor M. LIVEZEANU I proiectare, precum şi in­ în unele secţii, aplicarea
Sport; ventatorii şi inovatorii rilor la nivel de combinat,
ale de fruntaşi. a cercurilor inovatorilor mai rapidă în producţie a
23.0») rezultatelor activităţii de
23,10
; 23,55 cercetare şi creaţie, per­
ştiri. (Urmare din pag. 1) neral al ţării. Apoi, poate fecţionarea sistemului de
O a m e n i d i n v i i t o r ! fi notat angajamentul şi, informare a cadrelor cu
tare şi în toate fazele a- în acelaşi timp, certitu­ noutăţile tehnice pe plan
Amintesc doar faptul că in ţeles, munca asiduă a Jrely, Mihai Fritsch, Ştefan naţional şi mondial, îm­
cestora primim un sprijin dinea noastră că pînă în
perioada care a trecut din „oamenilor din viitor" au Oană ş.a. Unul dintre au­ bunătăţirea formelor de
substanţial din partea Con­ anul 1990 vom realiza
siliului Naţional pentru 1986 au fost înregistrate la aşezat in bilanţul acestui torii acestei instalaţii, ing. primul robot minier din stimulare morală şi mate­
a — O.S.I.M. un număr de 32 an roade bogate. Despre Mihai Fritsch, şeful colecti­ rială a celor cu merite
i; Eur- Ştiinţă şi Invăţămînt con­ ţară I
(Artaj; dus cu înaltă competenţă invenţii ce aparţin oame­ cîteva dintre ele ne-a vor­ vului robotizare, ne-a de­ Am stat de vorbă şi cu deosebite.
patru- de tovarăşa academician nilor muncii din institut. bit ing. Lucia Voinea, res­ clarat : „Această maşină alţi specialişti ai institutului Ne preocupă în mod
ebarcu- Există perspective ca pînă ponsabil cu probleme de este finalizată şi se află devean. Numele lor şi al deosebit permanenta îmbu­
>; Jan- doctor i n g i n e r Elena la finele anului numărul invenţii şi inovaţii în ca­ în faza de omologare. Prin
'•eştrii Ceauşescu, savant de vastă descoperirilor semnate de nătăţire a sistemului de
). in dosarelor înregistrate să drul institutului. „Instalaţia urmare, mai trebuie efec­ ei pînă în prezent ar putea pregătire şi perfecţionare
Nea reputaţie internaţională, crească la 50. De ase­ de perforare cu două braţe tuate cîteva experimentări". fi înşiruite aici, în foarte
Castel): care îşi aduce permanent menea, s-au primit deja 7 pentru lucrări de deschi­ — Conduceţi un colectiv profesională a cadrelor,
iţul a- o contribuţie de excepţio­ multe rînduri de tipar. De fiind evident că numai a-
ile I-Il brevete de invenţie, iar în dere şi' pregătire în sub­ — ne-am adresat interlocu­ asemenea, visele lor - dar, vîrid cadre bine pregătite
oi la iu- nală însemnătate la dez­ prezent avem în colectivul teran" care urmează să torului — care are o de­ vom putea soluţiona pro­
II (7 voltarea capacităţii naţio­ nostru peste 150 posesori intre, în scurt timp, în numire „de vîrf" : roboti­ nu simple plăsmuiri, ci vise
erul de nale de cercetare ştiinţi­ tehnice... adevărate, susţi­ blemele de promovare a
; LU- fică, dezvoltare tehnologică de brevete de invenţie. producţia de serie, ii are zare. Ce putem consemna nute cu puternice argu­ notilui, vom putea aplica
•larii şl Munca „in echipă", spri­ ca autori pe ing. Ignat în acest domeniu ? mente ştiinţifice — ar o- în (mod operativ şi în con­
Itural) : şi introducere a progresu­
ul. au- lui tehnic în toate dome­ jinul concret primit din Brustureanu, tehnician Au­ - Mai întîi faptul că a- cupa alte multe pagini. Im­ diţii de eficienţă sporită
,u ce a fă­ niile de activitate. In a- partea C.N.S.I., a Comite­ rel Alexandru ş.a. „Insta­ cest colectiv a fost în­ portant este să arătăm că a rezultatelor activităţii c!c
li pa de tului judeţean de partid şi laţia de perforat şi încărcat fiinţat chiar în 1986, pri­ impresia notată la începu­ creaţie tehnico-ştiinţifică.
ANI- cest fel, acest prim an al
dc cart celui de-al 8-lea cincinal C. M. Deva, organizarea electrohidraulică" e s t e mul an al actualului cin­ tul acestor rînduri - că ei
FIICA NI: poate fi considerat pentru optimă a activităţii de cer­ „semnată" de un colectiv cinal, care aşază cerce­ sînt oamenii care vin din , CRISTINEL PETREANU,
i (Rete- tarea ştiinţifică şi tehnică viitor — nu a fost diminua­ preşedintele
i floare noi un an fructuos, cu cetare de către conduce- , mai mare din care fac
— se- multe rezultate pozitive. rea institutului şi, bineîn­ parte inginerii Arpad Sze- Ia temelia progresului ge­ tă cu nimic, dimpotrivă... Comitetului sindicatului
i roşie); din C. S. Ftunedoara
ero (Pa-
— se-
Iacăra) ; familie creează Violeta şi
Tinereţe — în audienţă, la sediul în dialog permanent, spre folosul obştii
Casa de consiliului popular orăşe­ Sandu Prisecaru, iar în
G : Sep- nesc, vin zilnic cetăţeni cazul familiei Burduhosu,
BRAZI: soţia îşi neglijează în mod
3buzul“ : din SLmeria şi din satele ţinom dialoguri cu ei şi în sultare şi colaborare între ridicate de cetăţeni • sînt — în rezolvarea proble­
iul pără- aparţinătoare cu diverse afara zilelor şi orelor sta­ primar, vicepreşedinte şi legate de neînţelegeri între melor legate de nerespec- repetat copiii şi soţul.
cultură); probleme de interes perso­ secretar. Pe de altă parte, şi în familii, de nerespec- tarea ordinii şi liniştii sînt La sesizarea cetăţenilor,
i lunecare bilite, găsind adesea în a- au fost de asemenea depis­
: Roşco- nal ori obştesc — subli­ ceste discuţii rezolvarea cetăţenii ştiu cu ce gen tare a ordinii şi liniştii implicaţi fiecare dintre taţi şi identificaţi cei trei
GHE- niază tovarăşul Pavel optimă a unor probleme de probleme se pot pre­ în blocuri şi cartiere, unele sectoriştii noştri. Cu oca­
pcriculos Irimie, primarul oraşului. obşteşti. între problemele zenta la fiecare dintre reclamaţii prin care se zia adunărilor cetăţeneşti, fraţi Condra, care au în­
Membrii biroului nostru de’ ordin personal, predo­ ei expun problemele ivite şelat pe diferiţi cetăţeni
executiv primesc în audien­ mină cererile pentru schim­ în cartierul respectiv, no- din oraş, sub pretextul
ţă, fiecare în cîte o zi pe buri de locuinţe de la două Problemele ridicate de oamenii muncii minalizînd scandalagii, rău- că le vor confecţiona ja­
săptămînă, oamenii, care la trei camere, ca urmare în audienţe şi scrisori — platnicii, pe cei care-şi luzele. Acestora li s-au
sînt ascultaţi cu multă a sporirii numărului de neglijează familiile şi co­ întocmit dosare penale.
trase la* răbdare, intervenindu-se cu cercetate operativ, rezolvate temeinic piii; Mulţi dintre cei cu Mergînd pe urmele unor
DCtombrie membri în familie. Sînt şi sesizări anonime, au fost
operativitate, temeinicie şi cazuri, mai puţine, care care s-a stat de vorbă la
5, 42, 34, legalitate în rezolvarea pro­ solicită restrîngerea în spa­ domiciliu şi au fost che­ identificaţi totodată unii
). blemelor lor. Semestrial, membrii biroului. Proble­ cere intervenţia lucrători­ neîncadraţi în muncă sau
70, 32, 10, ţiu. Urmează cele ce soli­ lor miliţiei în identificarea maţi şi la sediul nostru care şi-au abandonat fami­
în cadrul sesiunii consi­ cită locuri de muncă. Re­ melor de natură juridică, s-au îndreptat. Mai sînt
cfştiguri : liului popular, se analizea­ cent, au fost rezolvate legate de proprietăţi, de unor persoane care sub unii care continuă să ne liile.
din care ză, pe baza raportului bi­ problemele cetăţenilor loan aplicare şi respectare a le­ pretextul că vor executa mai dea de lucru. Amatie- Prin sesizările şi propu­
>rt la ca- gislaţiei, de ocrotire a mi­ diferite obiecte sau ser­ nerile făcute, oamenii
roului executiv, modul de Păcurar^ Ileana Lupulescu, sei Lică, din blocul 8, stra­ muncii simerieni vin în
soluţionare a cererilor, sta- loan Istrate, Ionel Dumitru norilor şi persoanelor lipsi­ vicii, au luat de la mai da Atelierelor, spre exem­ sprijinul activităţii orga­
bilindu-se măsuri de îm­ şi alţii, urmînd să se re­ te de ocrotire li se dau mulţi locatari diferite plu, conturbă liniştea, se nelor şi organizaţiilor de
bunătăţire a activităţii în zolve în scurt timp cere­ răspunsuri în mod opera­ sume de bani. Sîut luate ceartă cu soţia, neglijîn-
acest domeniu şi de infor­ rile cetăţenilor Silvia Pân­ tiv, fără a-i mai consem­ în evidenţă şi anonime duşi cei cinci copii, Vasilc stat, contribuind la res­
mare a cetăţenilor asupra na în totalitate în evi­ care sesizează că anumiţi pectarea eticii şi echităţii
/remea va rezolvării problemelor de dele, Savina Cearnău, ale denţele noastre. indivizi nu sînt încadraţi, Buciu îşi maltratează so­ socialiste, la depistarea
cerul va- altora. ţia, Petre Lupu din Bîr- unor elemente care ignoră
lult senin, interes general. Pe adresa Miliţiei ora­ ducînd un trai parazitar, cea Mare nu este încadrat
a slab la Numărul celor care ni — în rezolvarea pro­ şului SLmeria sosesc, de alţii care cer sprijin în efortul semenilor lor de
nperaturile blemelor ridicate de oa­ asemenea, zeci de scrisori găsirea actelor de identi­ în muncă deşi are trei bună şi paşnică convie­
cuprinse se adresează, faţă de cifra menii muncii — intervine copii, fapt pentru care a ţuire. pentru întronarea
grade, iar înregistrată în registrul de loan I-Iotoiu, secretarul bi­ sau este primit în audien­ tate. Despre modul lor de fost părăsit de soţie, toa­ unei atmosfere de muncă
ntre io şi audienţe, este mai mare. ţă cu diferite probleme, rezolvare, ne-a relatat
Dimineaţa, Nu sîntem adepţii funcţio- roului executiv al consi­ la orice oră din zi, un cpt. Tomiţă Anucuţa, loc­ te aceste cazuri avînd la sănătoasă.
irumă sla- mare număr de persoane, ţiitorul comandantului mi­ bază viciul alcoolului. At­
eaţă. na.ristnului în această mun­ liului popular orăşenesc, mosferă nesănătoasă in ESTERA ŞINA
că. Primim oamenii, între- există o permanentă con­ în majoritate, problemele liţiei :