Page 41 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 41
|N ZIARUL DE AZI :
• In pregătirea .şi edu
carea tinerilor comu
nişti — o activitate
permanentă, de mare
răspundere
e Cetăţile Ţării Româ
neşti
• Odihnă şi recreerc Ia
Vaţa-Băi !
• „Să cînţi oamenii şi
munca lor"
o O merituoasă mesa
geră a cîntecului ză-
răndean
• Ecran
pregătirilor
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ pentru iarnă, la atelierul
In
cadrul
• '•••;"•• • bobinaj al termocentra
' ' , . ... '• .. .. . , •:> ;» ... • .... . .. . .. lei Mintia, muncitorii
Viorica Dau şi loan Tru
După eliberarea terenului, front faş rebobinează motorul
unei mori de cărbune.
Foto N. GHEORGH1U
larg de lucru pentru pluguri!
După încheierea recoltă mure", peste 100 de coo trate o parte din utilaje,
rii porumbului, în toate peratori, în frunte cu bri împreună cu mecanizatorii
unităţile din C.U.A.S.C. gadierul Adam Raita, re se mai aflau Ileana Radu,
Hunedoara s-a trecut cu coltau morcovii şi pătrun inginerul şef al unităţii,
energie la executarea ogoa jeii. Remarcăm, atît hăr- şi Alexandru Zudor, pri
relor pentru toamnă. „în marul comunei. „Toţi
vederea îinalizării cît mai membrii biroului comitetu
grabnice a acestei lucrări C.U.A.S.C. lui comunal dc partid —
— precizează Dumitru Ju- arăta primarul — sin tem în centrul atenţiei — diversificarea
lea, preşedintele consiliu HUNEDOARA repartizaţi pe unităţi şi
lui unic — am constituit brigăzi şi răspundem di ţesăturilor din mătase
patru mari formaţii dc me rect de buna desfăşurare 9
canizare (module) compuse nîcia oamenilor, cît şi a muncii, de calitatea lu Colectivul de muncă al spre exemplu, gradul de care vor avea loc la Bu
din 15—20 tractoare care recolta de morcovi, deo crărilor. Dc aceea, în a- Ţesătorlei de mătase Deva înnoire a producţiei a fost cureşti ?
sînt grupate în unităţile sebit dc frumoasă. ceste zile, locul nostru depune eforturi stăruitoa de 64 la sută, în acest cin Ne-a răspuns la această
apropiate. Ele acţionează în unitatea vecină, C.A.P. este în cînip, alături de re pentru a obţine rezul cinal ne revin sarcini şi întrebare ing. Rochea Ro
zi-lumină şi, cînd este Pestisu Mic, toate forţele tate.bune la toţi indicatorii, mai mari. Competitivitatea tea, şeful colectivului teh
cazul, schimburile se pre erau, de asemenea, antre MIRCEA LEPĂDATU pe piaţa mătăsii este pu nic creaţie :
lungesc. De fiecare din a- nate pe ogoare. în tarlaua pentru a recupera restan ternică, noi sîntem însă — Ne prezentăim la a-
ceste module răspund pre „Dos", unde erau concen (Continuare în pag. a 2-a} ţele acumulate de la în conştienţi că numai în- ccste contracturi cu o gamă
şedintele şi inginerul şef ceputul anului la produc noindu-nc continuu pro largă dc articole pentru
al consiliului unic, direc ţia fizică şi a onora inte ducţia, realizînd ţesături
şi
exterioară
torul si inginerul şef al gral contractele încheiate de calitate ridicată şi în- îmbrăcăminte pentru decora-
articole
cu beneficiarii din ţară şi
S.M.A. Hunedoara. Este tr-o paletă coloristică di ţiuni interioare. . Credem
de peste hotare. Cu prile
vorba de dirijarea opera jul unei recente documen că produsele noastre vor
tivă a tractoarelor de .la tări am discutat aici cu versă, putem să ne asigu fi apreciate şi contractate,
o unitate la alta. de gri ing. Zoiţa Mătăsaru, di răm desfacerea produselor, în altă ordine de idei,
ja ca fiecare, util'aj să se rectorul adjunct al între să ne îndeplinim obiecti
încadreze în viteze de a- prinderii, despre preocu vele Stabilite. Gradul do întreprinderea a făcut pro
grese însemnate pe drumul
vansare cit mai bune, de înnoire ol producţiei noas
pările colectivului de crea
modele
de
panarea rapidă a celor ţie şi rezultatele înregis tre pentru 1986 este dc 21 croaţiei eîştigîndu-şi un' pro
rol
prii,
care se defectează ctc. trate pe linia diversificării la sută, din care s-a rea bine precizat între unită
Ea C.A.P. Pcştisu Marc lizat, pînă la această dată,
se muncea cu forţe sporite sortimentelor de ţesături mai mult de 14 la sută. ţile centralei. Un' argu
la efectuarea ogoarelor. din mătase, în scopul va în această perioadă sînt ment în acest sens îl
Activitatea era bine orga lorificării superioare a în curs de finalizare pre constituie 'şi ponderea va
prime
nizată. Mecanizatorii Ion materiilor utilizate, şi mate gătirile pentru contracta lorii produselor realizate
creş
al
rialelor
la nivel tehnic şi calitativ
Abordencci, Mihni Tenciu, rea producţiei anului 1987.
Ion Ciorogar, Duca Ilneicu, terii eficienţei economico. Ce noutăţi va oferi Ţesă- mondial ridicat în produc-
Petru Duma şi loan Pleoţ — Cu toate că perioada toria de mătase Deva la LIVIU BRAICA
se străduiau să menţină trecută din acest prim an contractările de la sfârşitul
vitezele de lucru plani al celui de-al optulea cin lunii octombrie (cu M.C.T.), (Continuare în pag. a 2-a)
ficate. Ion Furca, ingine cinal nu ne-a fost prea
rul şef al unităţii, care favorabila - aan întîimpinat.
coordona lucrările la faţa o serie de greutăţi privind
locului, ţinând în mod aprovizionarea cu fire, co DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE
deosebit la calitatea lor, loranţi, în general cu ma
avea motive să fie mulţu terialele necesare —, din SUCCESE pune şi o contribuţie \
mit. în primul rînd, deoa care cauză avem în- pre DE PRESTIGIU ALE deosebită din partea pro- i
rece la porumb unitatea zent şi unele restanţe, SIDERURGISTIEOIt părătorilor. Prin efortul ?
şi‘-a depăşit, cu 700 kg nc-âm străduit să îmbună HUNEDORENI comun al întregului co- )
.ştiuleţi la hectar, sarcinile tăţim calitatea ţesăturilor Consecvenţi în îndepli lectiv al I.M. Hunedoara, t
de plan şl a predat la realizate, să fim cît mai nirea şi depăşirea sarci în bilanţul perioadei care 1
fondul de stat peste 70 aproape de preferinţele nilor de plan, a angaja a trecut din 1986 a putut 1
tone în plus. Apoi, ritmul beneficiarilor interni şi ex mentelor asumate în în fi înscrisă o producţie su- ţ
la arături este bun, exis- terni, de exigenţele impu trecerea socialistă — oa plimentară de 7 526 tone t
tînd perspective certe ca se în acest domeniu pe menii muncii din cadrul de minereu de fier m: ar- >
lucrai-ea să se încheie în C.A.P. Vaţa dc Jos. Meca nizatorul Doru Todea, plan mondial — arăta in C.S. Hunedoara raportea fă.
termenul stabilit. dc cooperatoarele lax creţ la Io van şl Kozalia Dragau, terlocutoarea noastră. Dacă ză obţinerea unor impor
Tot aici, în tarlaua „Ţur- cesc cu răspundere la însămi nţarea păioasclor. în cincinalul 1981—1985, tante cantităţi suplimen UTILAJE
tare la principalele pro SUPLIMENTARE
duse fizice aflate în fa PENTRU MINERI \
In amplul proces dc I
Combustibili de calitate şi în cantităţi bricaţie. Astfel, în bilan modernizare şi înnoire J
ţul perioadei care a tre
cut din acest an au fost continuă a lucrărilor ini- \
suficiente pentru sezonul rece înscrise depăşiri ale sar nlere din subteran sau l
cinilor de plan la: cocs cariere, mai multe colec- )
Tn ziua raidului nostru teva zile vom mai primi pot procura lemnele şi căr platformei unităţii, lemnele metalurgic — cu 13 620 tive muncitoreşti din jii- }
ia depozitul de lemne şi de la I.F.E.T. Deva încă bunii de la depozitele or sînt stivuite cu spirit gos tone, la fontă — 2 011 to deţul nostru depun efor- ^
cărbuni de la Deva ne 200 tone do lemne, canti ganizate la Bîrcea şi Păuliş. podăresc, cărbunii fiind ne, fontă cenuşie — 21 463 turi susţinute pentru fa- i
aşteptam să găsim forfotă tate suficientă pentru a Două probleme se cer depozitaţi intr-un singur tone, laminate grele — bricarea şi expedierea !
mare, aglomeraţie. Dar nu. satisface toate solicitările. rezolvate pentru ca servirea loc, pentru ca mijloacele 16 254 tone, la utilaje către beneficiari a cît
Doar doi-trei cetăţeni îşi Există Ia depozitul de oamenilor să fie şi mai de transport să aibă acces. tehnologice pentru meta mai multe utilaje specifi
procurau lemnele şi căr combustibili din Deva o bună: calitatea cărbunilor Fierăstrăul mecanic de tă lurgie — 1 878 tone ş.a. ce şi de înaltă calitate. ,
bunii necesari pentru bună vînduială. Procesul brichete care şe aduc de iat lemne este mînuit cu Pe 9 luni ale acestui an )
iarnă. de vinzare se desfăşoară la Preparaţia Coroeşti să hărnicie de circularistu! MINEREU DE FIER se pot mîndri cu depăşi- 1
— Cei mai mulţi locui fără stagnări. Circularul se îmbunătăţească, iar PESTE PLAN rea producţiei planificate 1
tori din Deva şi împre Aurel Paul. Şefa de depo In perioada care a tre la utilaje tehnologice pen- 1
jurimi şi-au ridicat deja zit Elena Jurca este soli cut din acest prim an al tru lucrări miniere, co- \
lemnele şi cărbunii — Roid-anchetă prin’ depozitele citată atît la ghişeul de celui de-al 8-lea cincinal, lectivul C.M. Deva — cu
aflăm de la Corneliu Po- reîşţii cu publicul, cit şi harnicul colectiv mine 510 tone peste plan, I.M. 1
pescu, şeful depozitului. din Deva si Brad la cântărire. Servirea ce resc care acţionează în Barza — cu 245 tone, l
De asemenea, unităţile so tăţenilor prezenţi pe plat „abatajele fierului" din I.U.M. Petroşani — 140 !
cialiste care se aprovizio funcţionează,' doritorii pu I.F.E.T, Deva să facă o forma depozitului pentru Poiana Ruscăi şi-a mobi tone şi I.P.S.R.U.E.E.M. }
nează de la noi — G.I.G.C.E., ţind să-şi procure lemnele aprovizionare ritmică, cu aprovizionarea de iaraiă cu lizat în mod exemplar Petroşani cu un plus de ţ
TjA.G.G'.M., spitale otc. —■ tăiate. De asemenea, cinci lemne de bună calitate, combustibil decurge în forţele reuşind să scoată 349 tone. Ultimul colec- l
şi-au luat din timp cotele atelaje cu cai şi trei taxi SpUncsm aceasta, deoarece condiţii optime, dată fiind „la ziuă" şi să expedieze tiv amintit raportează ob- /
repartizate pentru iarna metre asigură transportul în unele vagoane încărcate organizarea bună a în Uzinei de preparare Hu ţinerea peste pre,vederi a 1
care se apropie. operativ, la preţurile sta cu Tiranul se află mult tregului flux de vinzare — nedoara importante can unor echipamente hidrau- i
— Ce stocuri de com bilite în funcţie de dis pământ, moloz etc. cumpărare. tităţi de minereu de fier. lice şi pneumatice în va- i
bustibili aveţi în momentul tanţa şi greutatea combus Brad. I.a depozitul de In luna septembrie 1986, loarc de 126 000 lei, pre- '
dc faţă ? tibililor. Se procedează combustibil ai I.C.S.M., E. SÎNA de pildă, plusul la mi cum şi fabricarea în plus \
— Aici mai sînt 400 bine şi pentru servirea ce situat în strada Avram GH. 1. NEGREA nereu marfă a fost de a 4 184 stîlpi hidraulici l
tone do cărbuni, alături 140 tăţenilor din zonele din. Ian cu — zi obişnuită de i 450 tone. Aceasta presu pentru abataj.
tone de lemne. Peste cî- apropierea Devei, care îşi lucru. De jur-împrejurul (Continuare în pag, a 2-a) --——