Page 42 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 42
Pao. ? DRUMUL SOCIALISMUI
gătirea şi educarea tinerilor comunişti — CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA'.
L-. T
Ptogia lehrn •’P'icductuitate înaltă
o activitate permanentă, de mare răspundere
Diversificarea
1 — Nădejdea noastră de mentul in care organiza relativ redusă, impune Şi la atelierul mecanic, ii,30 1
mîine — sublinia tovară ţiile de bază îşi stabilesc necesitatea unor intense şi pentru o cît mai bună,pre ţesăturilor din mătase 11,35 I.
şul Adrian Gligor, secreta perspectiva dc primire în continue eforturi pentru o gătire a tinerilor membri 11
rul comitetului de partid rîndurile partidului a tine cît mai bună pregătire. de partid, sînt utilizate o sub aspect calitativ. Se • 1’
d
de la mina Coranda — rilor. Toţi membrii biroului şi serie de modalităţi ce ţin (Urmare din pag. 1) • ^
Certej — sint aceşti ti Pentru că, încă din a- alţi comunişti cu expe 'de specificul muncii şi sar evidenţiază totuşi tehni • C
neri pe care îi formăm, ceastă primă etapă cci 60 rienţă au sarcini concrete cinile oamenilor de aici. ţia noastră de bază, care cianul contexturist Corina P n
educăm şi modelăm ca vii de viitori comunişti, să-şi în acest sens. Există o „Noi — sublinia tovarăşul este de 60 la sută. Negrean, ing. Viorel Puiu, • z
tori comunişti, ca oameni însuşească temeinic princi strînsă • conlucrare a tu loan Vasiu, secretarul or — Articolele noi din care coordonează activita n
se
în care să putem avea piile organizatorice, poli turor factorilor, utilizîn- ganizaţiei de bază — cău ultimul timp, ce destinaţie tea de de imprimeuri şi reţe • D
• S
au ?
ocupă
stabilirea
oricînd încredere. Tocmai tice, ideologice şi etice ale du-se modalităţi diverse tăm ca toţi cei nou primiţi • T
încer
de aceea, pregătirea lor partidului, ei participă la pentru îmbogăţirea expe să se integreze cît mai — Largă. Spre exemplu, telor şi pe efectuarea proiec E
suport,
cărilor
E
temeinică este o latură e- învăţămîntul politico-ideo- rienţei profesionale şi po bine în viaţa de organiza ultimele două articole sînt 12,10 E
senţială a activităţii or logic pentru studierea Sta litice a tinerilor membri ţie şi în muncă. Aceasta destinate producţiei de tanţii de modele Maria It
ganizaţiei, căreia comitetul tutului P.C.R. Sînt pre de partid. Sînt chemaţi la ne cere o permanentă ac masă şi de lux. Ele sînt Ana Rugescu, Maria Mier- z
de partid îi consacră o a- zenţi, apoi, la adunările activitatea organizaţiei dc tivitate de pregătire care realizate din fire de relon toiu, Ionel' Herman, dese 13.00 A
tenţie sporită. Ne-am con generale deschise ale or bază, le sînt încredinţate să ducă la dezvoltarea ca şi celofibră — vîscoză, în natorii Georgeta Caşoni, • V (I
vins din propria expe ganizaţiilor de bază în sarcini şi sînt puşi să in- pacităţii de mobilizare şi 31 de desene şi 230 poziţii Mariana Trufaş, Viktoria c.
rienţă că forţa crescîndă a organizare, de rezolvare o- coloristice şi se încadrează Ferenci, ţesătoarele Elvira • S
celor 10 organizaţii de perativă a unor probleme în tendinţele imprimeuri- Limbăşan, Aurelia Dache, d
bază, capacitatea lor reală VIATA DE PARTID cu care ne confruntăm zi lor pentru anii 1986—1987. lucrătorii din secţia fini- ti
de a mobiliza colectivele de zi. Urmărim în fiecare Sînt modele proprii ale saj-im.primcrie, care dau • V
tn mijlocul cărora acţio moment felul în care ti colectivului de creaţie şi viaţă modelelor gîndite de • C s
nează la îndeplinirea sar care se dezbat probleme formeze despre felul în nerii îşi îndeplinesc sarci sperăm să avem succes cu noi, între care se numără • I
cinilor de plan depind în majore ale activităţii, cum care au muncit. De fapt nile încredinţate, îi spriji ele. maistrul Petru Katzander, • u
bună măsură de educarea ar fi : creşterea producti tinerii comunişti de la nim în activitatea lor, dis — Vă rugăm să eviden Lucian Burcă şi Pavel
tinerilor comunişti. Acest vităţii muncii, introduce uzina 2 se bucură de mare cutăm aproape zilnic des ţiaţi pe cîţiva dintre lu Tofa. Cu toţii, alături de • 1 ;
lucru, atît sub raportul rea progresului tehnic, încredere din partea or pre problemele pe care le crătorii colectivului pe întregul colectiv al Ţesă- • s
ti
pregătirii politico-ideolo- perfecţionarea organizării ganizaţiei de bază. Şi, au, le cerem soluţii, pă care-1 coordonaţi. torici de mătase Deva, ne 14,45 /
gice, cît şi al cunoştinţelor muncii, modernizarea pro desigur, acest lucru dato reri, îi antrenăm la întrea — Toţi cei 18 lucrători străduim să realizăm arti n
profesionale, al orizontu ceselor de producţie ş.a. rită unei bune pregătiri ga muncă a organizaţiei se disting în muncă, caută cole 3e calitate, atractive, 4
lui cultural şi comporta O grijă deosebită se acor profesionale şi politice, for noastre. zi de zi noi soluţii de care să fie tot mai solici 15.00 1
n
mentului moral. dă şi ridicării nivelului mării lor ca oameni de De bună scamă, mănun îmbunătăţire a producţiei tate de beneficiari. 19.00 *3
La mina Coranda—Certej, pregătirii profesionale a ti nădejde. Nu mai miră pe chiul de metode şi acţiuni 19*20 1
asemenea preocupări au o nerilor. Acest lucru începe nimeni astăzi sâ-i vadă pe prin care se acţionează la V
anumită acuitate şi Însem cu repartizarea lor pe lin tineri în punctele cheie mina Coranda—Certej pen Combustibili de calitate • J l
nătate. Pentru eă la Uzi gă comunişti cu experienţă ale procesului de produc tru o cît mai temeinică <
na 8, la cariera Coranda şi continuă cu participarea ţie al uzinei, sau cu res pregătire a tinerilor comu
sau mina Băraga, locuri la cursurile de perfecţio ponsabilităţi majore în alte nişti este mult mai cu (Urmare din pag. 1) depozit. Acum am cum <
Unde realmente se hotă nare profesională, aile li domenii. Recent primit în prinzător. La sectorul 1 părat lemne şi cărbuni. • *
răşte soarta producţiei U- ceului seral, la concursuri partid, Costel Cîrdei este mină. Cariera Coranda, în — Avem aprovizionată o Am fost servit operativ, ţj- ii
nltftţii, media de fîrstă a pe meserii sau soluţiona şi secretarul organizaţiei alte locuri, se caută ca cantitate suficientă de drept că ds mijlocul de C I
colectivelor nu depăşeşte rea unor probleme tehnice de tineret din uzină. Tînă- fiecare moment ui activi lemne şi cărbuni, care va transport m-am îngrijit <
22 de ani. Tinerii eînt şi telin ologire eu care se ■rul conuinist loan GabOi tăţii, atît în producţie, cît satisface cerinţele locuito personal. Tăiatul la di t
încă, în hună măsură, în confruntă colectivele. este In colectivul de agi şi în -afara ei, «ă consti- rilor oraşului şi -ele celor mensiune al lemnelor este 3
curs de formare şi matu Despre felul în care se tatori, iar exemplele ar iuie şi un moment edu din ^ărăţel. Valea Bradu asigurat aici, !a locul de 20,2# 1
rizare. In organizaţiile de pregătesc tinerii comunişti putea continua. Şi încă un cativ. Această activitate lui, Ribiţa, Mesteacăn, unde ne aprovizionăm, ceea f
partid ei reprezintă pînă de ia uzina 2 ne-a vorbit Lucru, care vorbeşte de la este şi trebuie înţeleasă Luneai. • Pînă-acum nu s-a ce vine mult în «JtttorOl
ta H te sută din efectiv. cu multă căldură tovarăşul sine despre felul In care in -continuare ca o mare vlndui o cantitate prea, cetăţenilor. «Î,M 1
Firească şi necesară, deci, Zaharia Arieşan, secreta se pregătesc ca revoluţio răspundere o birourilor atare ti in cale 1 ?Q0 tone Se mai aşteaptă la de
o Intensă muncă educa rul organ ictaţiei de bază. nari tinerii comunişti de organizaţiilor de bază, a de lemne -primite de la pozitul din Brad, atît -de
tivă. Activitatea este de Media de vlrstă a oame la Uzina 2 : pe 9 luni ale comuniştilor cu experienţă. Depozitul final Baia de •către personalul oare dis 34 1
donată, complexă şi îşi are nilor uzinei, Inclusiv a anului, taţi Indicatorii Criş. :Osr, o dată eu ră tribuie combustibilul, cît -şi- 20,2© <
1
începuturile ■ îneă din mo- membriSor de partid, fiind economici sînt depăşiţi. VALENTIN NEAGU cirea Vremii, -âîntem soli de către cetăţenii care se 20,40 1
• - ■* • • - * - • citaţi tot mai mult. Nai aprovizionează dc aici, li I
Sin tem, «rictim, -pregătiţi, vrarea -de către Fabriaa 31.00 1
S iIS flil ftm amenajat drum de ac de cherestea di« Vaţa a 1
întregii
cantităţi
\
ces în depozit şi pe timpul şeuri, conform de de 21,50 -
repartiţiei
iernii.
de ia T.F.E.T. Deva. După 22.00 1
Solicităm părerea cum cum ne informa şefa de I
părătorului Troian Lupei: depozit, din cantitatea de
Front larg de lucru pentru pluguri — Locuiesc în Brad, pe 900 tone repartizate, nu
strada Crîngului, nr. 32. s-a primit pînă in prezent
{Urmare din pag. t) rezolva celelalte probleme şef al cooperativei. La re rămase neeliberate — An de an mă aprovizionez nici jumătate. Ar fi
ale muncii politico-admi- arat, în brigada ALmaş, sublinia Aurelia Crişan, cu combustibil de la acest timpul... • -ort-**
nistrative". avem o formaţie de opt secretarul comitetului de
mecanizatori şi coopera tuna
tori, unde coordonăm di — Deoarece nc-aim stră tractoare, la volanul căro partid al unităţii —, pînă HUNI
lea £
rect munca, intervenim duit să eliberăm in timp ra Vasile Nemeş, Dumitru se întunecă totul va fi pus der (
scurt terenul de coceni şi Ichim, Ion Gîşleanu, Petru la adăpost". darm
pentru eliminarea opera Ioviţoni, Ştefan Bolog, (Mod
tivă a neajunsurilor. La alte culturi, am asigurat Ion Vălar, Eronim Stoica în tarlaua „Zâpozie" din alertfi
sediul primăriei ne întoar front de lucru pentru plu şi Vasile Mihăilă execută brigada Zlaşti se muncea Mari»
la arat. Mecanizatorii Laslo
peth
cem doar seara, pentru a guri — releva inginerul ogoarele. Cei trei care Hamza, Vasile Ditot, Nicolae minţi
muncesc aici sînt Constan Vlăicu, Constantin Dimi- (Pari
tin Hăucă, Vasile Habor şi trov şi Simion Stoica în- bire
Noict
„Hărnicie pionierească" Ilie Gruniţan. Deşi tere cheiaseră arăturile pe a- turco
nul este deosebit de greu,
PENI
vedeţi, ei îşi dau toată proape întreaga solă. şi la ardei
Bine
se
muncea
Gu elanul specific vîrstei legume. în urma calcule silinţa să facă o lucrare C.A.P. Ilăşdat, Buituri şi VUL<
rul ş
lor, pionierii şcolilor gene lor făcute, valoarea muncii de cea mai bună calitate. Răcăştie. Aici, sub coor rul);
rale nr. 1 şi 2 din Orăş- lor se cifrează la aproxi în tarlaua „Luncile" a donarea' inginerilor şefi rflga>
tie îşi argumentează, şi în mativ 45 000 lei. C.A.P. Boş cooperatori Viola Vîţă, Tatiana Băl- LA :
zc (r
această toamnă, prin fapte Colegii lor, pionierii tăiau resturile vegetale şi ţan şi Voichiţa Bartoş, \ r O A >
de laudă hărnicia. La re şcolii generale nr. 2 au le transportau cu atelajele mecanizatorii Sabin Cră- (M u
CA Ni
coltatul roadelor toamnei, participat, timp de două în baza furajeră. Lucra ciunescu, Ştefan Grădina- «r ai
buna organizare, suprave săptămîni, la recoltatul, rea o coordona brigadiera ru, Gheorghe Tăma.ş, Con O fio
gherea atentă şi participa sortatul şi încărcatul car Elena Rădos. Notăm cîţiva stantin Poliac, Ovidiu Pro- — s
rea comandanţilor instruc tofilor de pe o suprafaţă dintre cei cu atelajele : dan, Cornel Bande şi An rovie)
nereţ
tori la muncă, alături de de 19 ha. Cei 668 elevi au Ştefan Constantin, Simion drei Tămaş se află cu plu (Mim
pionieri, fac ca activita strîns o cantitate de 380 Andrăşescu, Pave.l Mărilă, gurile în brazdă zi-lumină 073
porm
tea să fie încununată cu tone cartofi. Simion Armie ş.a. „Sînt de la efectuarea ogoarelor de (Flaci
succes. Fotografia alăturată este fapt ultimele patru hecta toamnă. Tino
(Caş:
Pionierii Şcolii generale mărturie elocventă a hăr TEG
nr. 1 Orăştie au adunat niciei pioniereşti. cîa)
în hambare, în această „Aut
toamnă, 155 tone cartofi, Subredacţia „Cuvint Fapte ce nu pot fi trecute cu vederea Cant.
42 tone porumb şi 34 tone pionieresc" Orăştie de c
In tur
In contrast cu eforturile de din Romos. Cu totul de neîn de paie de Ia ferma I.I.C. din bazei de recepţie din Des a, TIJA
puse de majoritatea lucrători ţeles este atitudinea cetăţeni Haţeg. „Mină lungă" s-au do Crăciun Oaidă, trimis acum în u a) ;
lor ogoarelor pentru strînge- lor Ion Rus, Salon Mnciu, vedit a fi şl Fllip Schmidt, judecată sub stare de arest, ri culc
rea la timp şl fără pierderi a Gheorghe Sîrbu şi Dorcl Avram, muncitor ia I.M.O. şi Floarea a sustras din unitate 40 kg
roadelor toamnei, au existat care şl-au însuşit cîte 18—115 Ghlţă, muncitoare la între grîu, folosind în acest scop
şl sltua|il cînd unii cetăţeni kg fructe de pe loţul şcolii prinderea „Vidra" Orăştie, autoturismul proprietate per
s-au gîndit să-şi umple pe căi generale din Vaţa de Jos. care au sustras 88 kg porumb sonală. La percheziţia domici
ilicite cămările proprii, încăl- O faptă reprobabilă a fost şi, respectiv, 37 kg ardei de liară i s-au mai găsit şi alte
cînd astfel prevederile Decre comisă şl de Constnntln Arto- pe terenul C.A.P. din Aurel cantităţi de făină şl grîu sus
tului 306/1981, celor in cauză nle, îngrijitor do animale Ia Vlaicu. Nu a rămas neobser trase.
întocmlndu-li-so dosare penale gospodăria anexă a filialei din vat nici gestul Iui loan Gyorfl, Cu dosare penale s-au ales,
in temeiul legii. Intre cei Hunedoara a O.J.T. El n fost muncitor la C.S.II. şi Nicolae de asemenea, Tiberlu Popescu, Pen
care au încercat să-şi însu prins în timp ce încerca să Gyorfl, muncitor la I.M.C. De Ion Mogoş, Ignaţiu Mihăilcscu, fi fri
şească ncmeritat o parte din transporte Ia domiciliu 40 kg va. Ei au dat iama în grădina Vaier Blumhagnen şi Nicolae mult
producţia agricolă s-au aflat grîu şi 80 kg cartofi furaţi de legume n fermei nr. -1 din Ursu, care nu sustras diferite sufla
şi Ion Munteanu, Iustina Bil, Sîntandrei, do unde s-nu cantităţi de carne de Ia aba le m
Ion şl loan Neag, fiecare lă- noaptea de la C.A.P. Răcăştie, „servit" cu peste 70 kg ardei toarele din Haţeg şi Petro «;e în
sînd cîte 30—70 kg porumb ne cu un tractor „împrumutat" şi gogonele. Dosare penale au şani ale I.I.C. Deva, iar Aurel lat r
recoltat pe suprafeţele reparti tot de la această unitate (!). fost întocmite şi pentru Gheor Măgureană, muncitor Ia în mal
zate să le recolteze la C.A.P. Dovedindu-şi spiritul de „om ghe Lungu, Rovln Trif şi treprinderea de Industrializare le de
Gînţaga, cu intenţia de a sus strîngător", pensionarul An Dorel Mocanu, îngrijitori la a laptelui. Ion şl Constantin xlme
trage ulterior producţia res drei Buciumau din Geoagiu a ferma din Gelmar a I.S.C.I.P. gradr
pectivă. La fel a procedat şl reuşit să „adune" în gospo Orăştie, care au sustras, în Luca, muncitori Ia I.M.O. şi le, p
loan Oproescu, cu cantitatea dăria proprie, din livada total, peste 90 kg furaje com Nicolae Băta, muncitor la Izolai
de 112 kg porumb din recolta C.A.P. din localitate, nu mai binate. A.C.M.R. Deva, au primit a- cal c*
C.A.P. Plşchlnţl. Tot de la puţin de 500 kg mere, Iar In Ioc să, păzească cu străş menzllo de rigoare pentru teoro
această unitate a sustras 125 Margareta Dumbravă a sus nicie produsele ce le aveau faptul că au pescuit ilegal în Pron
kg porumb şi Traian Lupuţ, tras 45 kg tărîţo şi 19 baloţi tn gospodărire, fostul şef al bazinul piscicol din Spini.