Page 43 - Drumul_socialismului_1986_10

II NR. 8 991 • DUMINICĂ, 12 OCTOMBRIE 1986 Pag. 3

M1RCEA CEL MARE IN IZVOARE PE ARHIVĂ
• In cele şase luni de
CLUBUL MUNCITORESC la punerea in funcţiune,
EVIZIUNE microhidrocentrala de la
Cetăţile Ţării Româneşti Baru a produs 240 MWh.
U MI.NIC A „Să oînţi oamenii ® O importantă lucrare
de investiţii a fost fina­
Sistemul de apărare al neşti de-a lungul grani­ tinilor de dincoace, dacă lizată recent de către ]
IX jii
îen copiilor (par- Ţării Româneşti în vremea ţelor. Spre Moldova era este în mîna turcilor. Căci şi munca ‘ constructorii din brigada
color) lui Mircea cel Mare se cetatea Crăciuna, spre dacă turcii vor să năvă­
ie romănă, ţară lească în Ţara Românească nr. 1 a întreprinderii de J
eroi baza, ca de altfel în toată Transilvania erau cetăţile antrepriză, construcţii şi |
uiă pionierească Europa, pe cetăţile de Dîmboviţa şi Căpăţîneni sau în Transilvania, ei trec Dintotdeauna am consi­ Corneliu Porca, maistrul montaje miniere Petro- 1
structorii de mlt- margine. Spre deosebire (pe Argeş), iar spre Du­ cu caii lor din această derat că singura raţiune de Dumitru Oprean, pentru şani. Este vorba despre |
U patriei — re- însă de alte ţări, cetăţile năre erau puternicele ce­ insulă şi pe podul caste­ a ii a clubului muncitoresc şah — inginerul Milion
aj laboratorul de prelevat i
• de cîntec lu- din ţările române erau tăţi de la Brăila, Turnu lului, care este pe braţul este aceea de a sluji neo­ Drăgan, pentru excursii şi probe la încărcare, de la I
>s ale domnului, nu ale boie­ Măgurele, Severin şi Giur­ rîului ce intră în Valaliia, bosit oamenii pentru a-şi drumeţii - Ludovic Esiu, preparaţia din Petri la, J
ino animate rilor. giu. aleargă prin toată ţara şi
iii patriei face cit mai bine datoria pentru cercul de pomicul­ care va permite o mai |
iilmoteca de Cetăţile jucau în evul Despre construirea aces­ apoi aduc toată prada laţă de unitatea In care tură, care cuprinde peste bună urmărire a nivelului ‘
zdan. „Premiul", mediu un rol deosebit: tei din urmă cetăţi rela­ acolo... Dacă însă voi lucrează, laţă de ei înşişi. 280 de oameni - dr. ing. calitativ al cărbunelui !
odul 2 (color) cine stăpînea cetatea, stă- tează o cronică turcească. putea să reiau cetatea, pe
cununa cîntecu- In această accepţiune, Stelian Casavela. Impor­ supus preparării • Recent, |
■omânesc — mtt- pînea ţara. Intr-o vreme Cetatea Giurgiului a fost care a făcut-o tatăl meu, consiliul de conducere al tantă contribuţie aduc la în cadrul I.T.A. Deva s-a ]
populară cînd artileria era abia la construită ou mare chel­ chiar femeile românce, nu­ Clubului muncitoresc din Îmbogăţirea activităţii spi­ desfăşurat un concurs de |
im duminical începuturile sale şi alte tuială de Mircea însuşi. mai cu fusurile, sînt sufi­ Simeria organizează perio­ rituale desfăşurată prin
|ial color) protecţie a muncii, faza >
întec pentru fie- mijloace pentru distrugerea O spune Vlad Dracul ca­ ciente ca să reia toată dic consultări, sondaje, prin club, ing. luliu Vernichescu pe întreprindere, !a care I
fortificaţiilor erau lipsite valerilor burgunzi cu aju­ Grecia". Această • expri­ care vrea şi află păreri, (muzică), juristul Păun au participat echipaje din J
en|e din come- de eficienţă, cetăţile ser­ torul cărora a reluat-o de
ilnematografice mare plastică arată însem­ propuneri, opţiuni, privitoa­ Petru Jura (serile de ro­ toate autobazele şi co- |
frumuseţile pa- veau drept loc de refu­ la turci : „Fiecare piatră nătatea capitală pe care re la tematica activităţii ce manţe şi umor), Troian Cră- Ioanele auto. Primul loc I
giu, adăpost al trupelor şi din această cetate, spune domnul român o acorda ciuneac, Daniel Şotînga, a fost ocupat de repre- j
no animate bază de atac împotriva co­ cetăţii Giurgiului. Tot Vlad trebuie s-o desfăşoare in­
li anul în 000 de Vlad, a costat pe părintele tr-o anumită perspectivă. Romaniţa Laza, Cornel Raţ zentanţii Autobazei Deva: |
rid o tropitorilor. Pentru a fi meu cîte un bulgăre de Dracul scria braşovenilor Astlel ne împrospătăm şi (in formaţiile artistice de Ioan Buretea, Dumitru ]
;port mereu în stare de funcţio­ sare". Cetatea era aşezată despre Giurgiu: „Ea este amatori) etc. Boţic şi Anton Hogman |
iuri maramure- nare, cetăţile ţării trebuiau pe o insulă a Dunării, a- tăria şi a voastră şi a tu­ ne regenerăm mereu te­ * Aţi citit adeseori veşti <
întreţinute, reparate şi a- matica de idei şi acţiuni Ne bucurăm să ne vizi­
ea minunată a proape pe malul românesc, turor creştinilor". teze oaspeţi de prestigiu care se încheiau cu sem- I
ilul provizionate cu cele nece­ unită de ţărm cu un pod Construirea cetăţii Giur­ care să răspundă coman­ natura : Vasile Griqoraş, ]
enţa telcspecta- sare rezistenţei în caz de de lemn, avea patru tur­ damentelor politlco-ideo- in viaţa ştiinţifică şi cul­
ui giu, ca şi a celorlalte ce­ loglce, cultural-educative şi turală a ţării, profesori, corespondent. După 34 de |
tmente : faptele asediu. Aceasta constituia nuri mari de piatră, înalte tăţi din sistemul de apă­ istorici, cenaclurile „G. Că- ani, 7 luni si 15 zile, I
tre — Heportaj una din numeroasele pres­ de cîte 24 de picioare (a- rare al Ţării Româneşti, cerinţelor de agrement
îiua petrolistului taţii datorate domniei, în­ Dintr-o asemenea repetată linescu", „Cincinal Pave-
iderea progra- scrisă în hrisoave sub nu­ proximativ 8 m), unite în­ constituie dovada grăitoa­ lescu" din Capitală ş.a.
tl. tre ele cu ziduri. „Este re a uriaşului efort făcut consultare şi sondare om ECRAN
jurnal mele de „lucru la cetate". desprins nevoia ca pentru Clubul găzduieşte, de ase­
i mea azi — E- Un brîu de cetăţi din cetatea cea mai tare de de Mircea cel Mare în menea, teri de romanţe şi
Ceanşcscu (co­ piatră aşezate în locuri pe Dunăre — spune tot slujba apărării hotarelor fiecare categorie de preo­ umor, concerte săptâminale
tul Tolcea tn înalte, la păsuri, şi vaduri Vlad Dracul aceloraşi în faţa atacatorilor străini. cupări şi acţiuni să găsim de lanloră, spectacole fol­ muncitorul ceferist Vasile 1
oamenii cei mal bine pre­
05 al partidului formau sistemul general burgunzi — şi poate fi dc clorice şl de muzică uşoa­ Grigoraş, de la căile fe-î
ocup 'tar de apărare al Ţării Româ­ mare pagubă tuturor creş­ Prof. VASttt IONAŞ gătiţi şi mai pasionaţi In rate uzinale ale C. S. J
___ miănlel : domeniul respectiv. Aşo ră la „Bdlăcuta", porcul ti­ Hunedoara, a rămas ta jj
* avem ca buni activişti In neretului sov la campingul
marea scena •,#lret°, unde orchestrele, pensie. îi aşteptăm şi în jj
pil pe micul G- domeniul educaţiei patrio­ terme; Iile de dansuri, so­
, Kmtslune rea- continuare, cu aceeaşi"
& colaborare tict, revoluţionam, ştiinţi­ fişti! vocali, şl instrumen­ curiozitate, ccresponden- j
'onstiial Culturii fice pe profesorii Beniamin tişti dau oamenilor odihnă ţa • Prin preocuporo şl]
Educaţiei Socla- 0 merituoasă mesageră a cmtecuhii zărâmtean munco inventivă, ale că- 1
Al judeţului Basso, Elena Clobanu, Fie- şi tihni binemeritate.
u ti an Brădeana, Ho raţia mi rezultate -sînt probate j
Artistic : „Fa- Cu o impunătoare şi a- retia Fătv-Răduţiu" {Bocşa, premiul I La concursul Vatcan, pentru educaţia •* tOSEP MEU CEA, permanent de armâni j
«rmSl trăgătoare broboadă pe judeţul Coroş-Severin) unde „Voci tinere", organizat in canamică şi tehnică - In­ directorul clubului itwrr» şi mulţumirea con­
hderea jirogra- cop, îmbrăcată in - straie a obţinut premiul I în 1979, judeţul nostru. ginerii tnochenfle tune, muncitoresc Simeria sumatorilor, Semus Darej
alb-negru moţeşti de o tul­ apoi fn 1980, la Haţeg, tn Anul 1983 este semn iii- — responsabilul testau- ,
! burătoare frumuseţe, a o- cadrul Festivalului inierju­ ttttttuiai „-Mioriţa",
IiITNI caifv pentru Lenuţa fosei-
părut cu -ani ~in urmă in deţean „frag de plămă­ Rus, ha participă la emi­ Orăştie - ocupă primw
nrmU foc fa Individual tn te-
«at tehuico-şli- viaţa artistică o ■judeţului siunea-concurs „Floarea din
c (v-fltor) Lenuţa Evsei-Rus, merituoa­ grădină", organizată de trecerea socialistă desfS>!
ur folcloric (ce- să mesageră a ctntecului Radi otel cviziunea Română, f l O G R A M U L şurată în p’eriocda caz$!
popular iSrăndean. a trecut din 1986, in cc-j
an-foileton : ciştigînd troleu I acestei
iul succesului", Solista cu adincă Iubire Îndrăgite întreceri. Reperto­ unităţilor comercial* pentru perioada de iarna drul U.J.E. Coop. Hune- ]
iul episod <eo-. pentru cintecul popular este riul interpretei cuprinde daara-Devo. O fermă de
urnal absolventă o Liceului in­ sute de cintece, dar 40 din­ parei, alta de păsări |
derea progra­ dustrial din Gurabarza, cu­ tre ele slnt mai cunoscute Direcţia -comercială a judeţului Hunedoara aduce ouătoare şi uno pentr»«
noscută aşezare de mineri, la cunoştinţa cetăţenilor că, tnceplnd cu data de 12 producerea furajelor ne*»
iubitorilor de folclor. Intre cesare (întreţinute ir» «î-«
iar din august T985 Îşi des­ acestea : „La Găina-n virl octombrie 1986, unităţile comerciale vor funcţiona clusivitate de personalul]
făşoară cu conştiinciozitate de munte", „Sînt lată de după următorul program : unităţii), precum şi e
activitatea prolesionolă ca ardelean", „Io îs mooţă de • Magazinele alimentare, de legumc-fruc- rentabilitate spor-tă coa-i
bibliotecar la Biblioteca o- la Brad”, apoi tulburătoa­ te şi Agrocoop, pe două schimburi in­ stituie atuurile frunta- J
ma —
. ; Eur- răşenească din Brad. rele versiuni locale ale cin- tre orele : 6,30—19,00 şului • Din gazeta de I
Pacific (Arta); Lenuţa Evsei-Rus a parti­ tecului tancului, ori nemu­ • Magazinele alimentare, de legume-fruc- perete amplasată la auto-1
^RA: Al patru- cipat la întrecerile artişti­ ritoarele balade despre
lîn^a debarca- te şi Agrocoop, pe un singur schimb : 7,00—18,00 gara oraşului Haţeg ae *
;rn — A) ; Jan- lor amatori din codrul edi­ Horia, Cloşca şi Crişan. • Magazinele nealimentare şi textile-în- mai rămas doar ramaS
*71 extratereşmi ţiilor Festivalului naţional Evoluţiile in ţară cit şi călţăminte, melalo-chimice şi librării: 9,00—18,00 şi... praful. Cine îi redă... I
- B); B. D. fn peste hotare (in R.S.F. Iugo­ glasul? • O informaţie Ş
riacăra); Nea „Cintarea României" fiind • Debite de tutun şi difuzarea presei: 6,80—19,00
ia/dar (Castel); răsplătită cu premii şi ti­ slavia, Franţa, Italia, Spa­ pentru posesorii de auto- |
NI : Lanţul a- dire a istoriei româneşti", nia) au oferit interpretei de • Cofctării-patiserii care servesc micul turisme : în Lupeni, a-«
- seriile MI tluri pentru calităţile sale folclor Lenuţa Evsei-Rus dejun (2—3 în municipii şi 1—2 în proape de blocul 8 dini
Imposibila iu- vocale, pentru cintecele i s-a acordat tot premiul I. oraşe) : 6,30—19,00
eriile I-II (7 In acelaşi an, la lestivalul- prilejul de a face cunoscute B-dul Păcii, s-a deschîe ®
) ; Colierul de interpretate, moştenite din pină departe frumuseţea o Cofetării-patiserii : 9,00—19,00 o unitate de reparaţii |
(Unirea); LU- strămoşi, zestre atit de concurs inlerjudeţean „Ma­ o Restaurante cu linie de autoservire şi auto afiliată la A.C.R. I
tista. dolarii şi fia Lătăreţu" (Tirgu Jiu) i cintecului şi plaiurilor
(Cultural) ; preţioasă. A participat, de româneşti. unităţi gospodina : 6,30—20,00 Unitatea dispune de utî—e
: Profetul, au- asemenea, la lestivalul- se decernează premiul ti­ • Restaurante clasice : 10,00—22,00 laje‘ moderne şi de per-1
elenii (Luccafă- sonal calificat pentru»
s f RA * Clipa de concurs inter judeţean „Au- nereţii, iar in 1981, obţine Text-foto : ION COTOI • Bufete, bodegi, baruri, crame, birturi
norul); PKTRI- etc.: 10,00—21,00 orice fel de lucrări auto|
zile fru-?
tuI de turcoa- • Sînt multe le zue îru- *
toresc) ; ANI- • Magazine universale : 8,00—19,00 moaşe de d iuminică (de |
Ningur do cart • Pieţe agro-alimentare : 6,30—19,00
o r e s c)*; URI- pildă, 5 octomb :tombrie a.c.) 2
Pricteni fără cînd la Complexul sportiv
•zat) ; BRAD : Odihnă si recreere la Vata-Băi! „Constructorul" din fiu­
i doi grădinari
I—II (Steaua nedoara (cu terenuri de
HABARZA: Ti- De la începutul anului, Gheorghe Goina, pensio­ crătoare la T. M. ITunedoa- I cu un autovehicul de 8,5 fotbal, handbal şi tenis I
fără bătrîneţe aproape 3 000 de oameni de cîmp) nu se organî- J
; ORASTIE : nar clin Beiuş, Ioan Lăcă­ ra, au fost doar c îţiva din- 0 tone (!). El i-a taxat cu
(Patria); Su- din întreaga ţară şi-au pe­ tuş, membru cooperator tre cei care -au confirmat 1 1 650 lei. Urmează să fie zează nici un fel de în- |
- .seriile I-TI trecut concediul, au trăit i» şi el taxat, aşa cum se treceri sportive. De ce ?}
GEOAGIU-BAT: frumoase zile de refacere din judeţul Arad, Cristca afirmaţiile şefului staţiunii, • Personalul magazinului 1
fără bâtrîneţe Pîrvu, pensionar din Bu­ (Vasile Grigoraş, co-res- l cuvine. „Romarta", din Călan, se*
cultură); HA- şi întărire a sănătăţii în
)tembrle (Da- staţiunea balneoclimate­ cureşti. Rochea Galben, lu­ pondent). 0 H Cu electrocarul la... ig Speculă. Letiţia Gri- ocupă cu responsabilitate-1
AZI : Acţiunea rică Vaţa-Băi. Acestora li 1 de completarea fondului
1“ ; CAI,AN : piaţă, in loc să întrebuinţeze goriu, muncitoare la C.S. de marfă al unităţii. l»-|
părăsit (Casa s-au aplicat peste 120 000 »' electrocarul în folosul uni­ Hunedoara, mai avea şi
i); SIMERIA : de proceduri — băi la ba­ i tăţii, Aurel Butaş, om al îndeletnicirea de a face urma testării preferinţe-1
(Mureşul) ; zin, la cadă, ionizări, îm­ lor cumpărătoarelor, au î
aovanul (I.uml- pachetări cu parafină, aero­ muncii la Districtul C.F.R. speculă cu mărfuri de pro­ fost comandate şi exe- |
.ARI: Zbor po- i Deva, obişnuia să trans­ venienţă străină. Fiind de­
[inerul). soli, gimnastică medicală porte diferite mărfuri, de pistată, a promis că se cutate recent, în secţiile*
şi, mai de curînd, acu­ la gară în piaţă, ale unor va lecui de această me­ de serie ale Cooperativei I
punctura. i meşteşugăreşti „Streiul", *
BKKOEHMWBl 9 persoane particulare. De teahnă.
ViEAi Timpul este taine folosit prisos să mai amintim că din acelaşi oraş, fuste şi ţ
în staţiunea Vaţa-Băi. Clu­ I 53! Arestată. Constatîndu- capoate, costume din J
bul, biblioteca, cinemato­ A. B. nu poseda permis de medicală Ana P.N.A. şi genţi pentru I
graful, căminul cultural, o » conducere, iar electrocarul se că sora şcolari. ® La apelul res- I
:i : Vremea va fanfară din Brad care I nu era înmatriculat şi nu Csete, de la Leagănul de ponsabilului de
(juuâuunuiu! uc scară, .
i cu cerul mal avea instalaţii de iluminat copii din Hunedoara, se
Vîntul va cîntă aici în fiecare zi de !S Gheorghe Luţă, din bio- ţ
Temperaturl- joi şi duminică, mijlocesc I şi semnalizat. ocupa şi cu provocarea cu ii P 28 Haţeg, mai*
vor fi cuprin- umplerea timpului în cel ilegală de avort, ea a fost m uiţi locatari - Petru |
1 8 grade, izo- (6 JIU Pe motorina cui ? Do- arestată, urmînd să răs­
borîte pe văi, mai plăcut mod. I Socaci, Viorel Suciu, Si- *
ite In zone- Ilie Mîţiu, şeful staţiunii, vedindu-şi din plin „iscu­ pundă în faţa legii pentru mion Stefănic, Costache |
r, iar cele ma­ ne spunea că şi în sezonul ® sinţa", Grigore Zamfir, de fapta comisă. Siştoc, losif Fabri - au
to şi 21 de rece se vor depune efor­ I la secţia de drumuri na­
ît mai rklica- ţionale din Deva, s-a a- i Rubrică realizată răspuns „prezent", cfec-
2G de grade. turi pentru ca toţi cei ® :1
iă pe văl. Lo- care vor sosi in staţiune I venturat într-o cursă pină cu sprijinul pararea canalului termic î
mineala. (Me- să se simtă cit mai bine, în judeţul Gorj, unde a Inspectoratului judeţean
1 serviciu : L. « al blocului în care Io- (
să-şi refacă sănătatea, pu­ I transportat nişte călători de interne cuiesc. *
terea de muncă. ş s — © — o —