Page 45 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 45
Preşedintele Republicii Liberia, Samuel Kanyon Ooe,
va efectua o vizită de prietenie în ţara noastră
La invitaţia tovarăşului nyon Doc, preşedintele Re. nie în ţara noastră in a
Nicolae Ceauşescu, pi e- publicii Liberia, va efectua doua decadă a lunii ortoun-
sedintele Republicii Soda- . 1onr
liste România, Samuel lva- ° vizitu oflciala dc P riete bue 198(j '
'
m
S O C I A L I » CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA
ORGMi AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARAAl Duminică — zi de lucru rodnică pe ogoare
LA C.A.P. BRĂNIŞCA
*
1 %
Anul XXXVIII, nr. 8 992 MARŢI, 14 OCTOMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani
încheindu-se cele dou.i 1
lucrări importante alo J®
campaniei agricole de
toamnă — culesul pumni- Cp
Sarcinile de plan pe 1987, programele bului şi însămînţareE ce-
realelor păioasc — la coo-
de măsuri pentru înfăptuirea lor — perativa agricolă de pro-
ductic din Brănişca
con- r
tinuă lucrările ce mai sînt I
în dezbaterea adunărilor generale dc executat pe ogoare : o-
libcrarea terenurilor do co
ceni, strângerea legumelor
ale oamenilor muncii rădăeinoasc şi arăturile
adinei. Duminică, aici am
înliinit o puternică mobi
lizare de forţe mecanice
în actuala etapă de dez context, s-a stabilit ca pe generale trebuie să aibă loc şi umane. O formaţie al
voltare dinamică a patriei lingă tradiţionalele adunări într-un viu spirit revoluţio cătuită din mecanizatorii
noastre, cînd se afirmă tot generale de analiză a acti nar, pe baza analizelor cri Ioan Dăncuş, Nicolae Cioa-
mai mult tripla calitate a vităţii — desfăşurate la ju tice a rezultatelor obţinute ză, Ioan Doda şi Dăncic
oamenilor muncii — de pro mătatea şi la finele anului pe primele 9 luni ale aces Budulea lucrau la tăierea,
prietari ai mijloacelor de — să mai aibă loc, în fie tui an, în centrul atenţiei si- transportul şi însilozarca
producţie, producători şi be care trimestru IV, o adunare tuîndu-se stabilirea măsuri cocenilor. Ioan Bedca,
neficiari direcţi ai bunurilor generală axată în mod spe lor şi căilor de acţiune ne preşedintele.' cooperativei,
materiale şi spirituale — este cial pe dezbaterea, sarcini cesare pentru îndeplinirea aprecia hărnicia şi con
firesc ca în toate întreprin lor de plan ce revin fiecă ritmică şi Integrală a pro ştiinciozitatea cu care
derile, centralele industriale rei unităţi din Planul naţio ducţiei fizice — în structura munceau, precum si cali
şi alte unităţi asimilate aces nal unic de dezvoltare eco- sortimentală planificată —, tatea lucrării efectuate de
tora, oamenii muncii să fie nomico-socială a României cu prioritate a celei desti ci. La cooperativa agrico
aceia care hotărăsc sarci pe anul următor. Astfel, în nate exportului şi, pe aceas lă din Brănişca s-a luat
nile şi obiectivele ce trebuie perioada 15 octombrie - 5 tă bază; a planului la pro măsura — foarte bună, de
înfăptuite în fiecare an de noiembrie 1986 vor avea loc ducţia marfă, realizarea fie altfel — ca o maro parte
plan, programele de măsuri în judeţul nostru, ca şi în cărui produs cu cheltuieli a cocenilor dc porumb să
necesare pentru realizarea întreaga ţară, asemenea a- minime şi rentabilitate ma fie tăiaţi mecanic şi în-
şi depăşirea lor. Aceasta ex dunări generale. Ele sînt che ximă, generalizarea rezulta silozaţi. Acest fapt a per
primă o realitate obiectivă mate ca, în lumina hotărîri- telor pozitive obţinute în în mis ca eliberarea terenu
de nezdruncinat în existenţa lor Congresului al Xlll-lea trecerea socialistă la toate lui să se facă operativ, tin Ţie, Lucian Bîc, Gheor- — Avem mecanizatori
colectivităţilor muncitoreşti, al partidului a orientări secţiile şi sectoarele de ac apropiindu-sc de finaliza ghe Boţea şi Ioan Floca. harnici şi pricepuţi ce
puternicul democratism ce lor şi indicaţiilor date de. tivitate. Efectiv, adunările ge re şi, totodată, să se rea Suprafaţa ogorîtă pînă a- muncesc cu seriozitate şi
guvernează relaţiile econo- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nerale ale oamenilor muncii lizeze, pînă în prezent, cum a ajuns — cum no tragere de inimă. Ei ştiu
mico-sociale din ţara noas secretarul general al parti din unităţile economice ale peste 1 500 tone siloz de spunea Aurel Nojogan, foarte bine ci» de modul
tră — democratism revoluţio dului, la Congresul al lll-lea judeţului nostru trebuie să bună calitate. şeful secţiei de mecaniza cum efectuează ogoarele
nar ce a fost instituit şi se al oamenilor muncii, la ple fie urmate de realizarea u- Cu Elena Juncu. şefa re — la 30 de ba, dar lu depinde în mare măsură
dezvoltă continuu prin grija narele Comitetului Central nor producţii cit mai mari fermei legumicole, discu crarea se va amplifica în recolta viitoare. De aceea
consecventă a secretarului al P.C.R., precum şi cu alte de cărbune, minereuri, e- tăm despre lucrările ce perioada următoare. se străduiesc şi reuşesc să
general al partidului, tova prilejuri, să asigure desfă nergie electrică, cocs meta se află in desfăşurare în Lucian Albu. inginerul realizeze o lucrare de cea
răşul Nicolae Ceauşescu. şurarea unei activităţi susţi lurgic, fontă, oţel, laminate, aceste zile în grădină. şef al unităţii, ce supra mai bună calitate.
Participarea nemijlocită a nute şi mobilizarea tuturor ciment, cherestea, prefabri — în prezent recoltăm veghea efectuarea arătu
oamenilor la hotărîrea vii colectivelor de oameni ai cate din beton, utilaje şi e- morcovii, pătrunjelul şi rilor, ne spunea : TRAIAN BONDOR
torului propriu, la conduce muncii la realizarea exem chipamente miniere, fire păstîrnacul, înregistrând
rea tuturor treburilor din so plară a sarcinilor de plan vîscoză, produse prelucrate o participare bună a coo
cietate se realizează prin a- pe acest an, la dezbaterea dim maso plastice, ţesături, peratorilor la muncă. Muncă susţinută, responsabilă
dunările generale ale oame în spirit revoluţionar a sar tricotaje, confecţii, produsa — Ştim că la grădină
nilor muncii — largi forumuri cinilor de plan pe anul 1987 alimentare ş.a. aveţi o echipă permanen
democratice ale autocondu- şi stabilirea tuturor măsuri Un loc important in dez tă alcătuită din femei. Ci în fiecare unitate
cerii şi autogestiunii munci lor pentru înfăptuirea aces baterile din adunările gene ne se evidenţiază dintre
toreşti revoluţionare, forţe tora încă din primele zile rale trebuie să fie rezervat legumicultoare ? în Consiliul unic agro rea respectivă o execută
Letiţia Bcdea, Marin
—
puternice ale dezvoltării mul ale anului. problemelor organizării ştiin Belea, Ileana Topor, Oli- industrial Ilia se munceş mecanizatorii Traian Cri-
tilaterale a patriei. în acest Dezbaterile din adunările ţifice a producţiei şi a mun lia Cornean şi multe alte te în această perioadă la şan, Maxim Brumar, Ioan
cii, utilizării depline a tim le. eliberarea de coceni şi Lăchescu, Marinei Marc
pului de lucru, repartizării Duminică am găsit o in resturi vegetale a ultime şi Roman Dănilă.
• CIMCIMlUIi VIU • DEZVOLTAM INTENSIVA’-) judicioase a personalului tensă activitate şi la efec lor suprafeţe, recoltarea — De fapt, sublinia Vir-
muncitor şi asigurării asis- tuarea arăturilor. Se aflau legumelor, transportul din gil Hatfaludi, preşedinte
în brazdă Axente Negri- cîmp al nutreţurilor, pre le C.U.A.S.C. Ilia, pentru
(Continuare în pag. o 3-a) lă, Mircea Voiea, Augus- cum si la efectuarea ară menţinerea vitezelor zilni
Accent sporit pe recuperarea turilor. Duminica a repre ce planificate la arăturile
zentat pentru mecanizato de toamnă şi încheierea
rii şi cooperatorii de aici lucrărilor la termenul sta
restantelor si valorificarea o zi în care s-a muncit cu bilit au fost constituite şi
» » răspundere pe mai multe la nivelul consiliului nos
superioară a masei lemnoase fronturi. tru patru puternice for
La C.A.P. Ilia, de pildă,
maţii de mecanizatori, ca
în brigada Brîznic, se tă re acţionează pe grupuri
In ultimele trei luni din — In ansamblu, realiză iau şi se transportau în de unităţi. In acest mod
acest prim an al celui rile obţinute sînt bune.
c!e-a! optulea cincinal, co Astfel, în perioada trecută
lectivul dc muncă al Sec din acest an, la cherestea C.U.A.S.C. ILIA
torului de industrializare de fag nc-ara depăşit pre
a lemnului din cadrul vederile de plan cu 140 mc, baza furajeră cocenii de evităm .dispersarea forţe
AJ.E.E.T. Orăştie situează la cherestea diverse cu pe ultimele parcele de lor, sc economiseşte com
in centrul preocupărilor 350 mc, la lăzi din fag cu unde porumbul a fost re bustibii, putem executa un
sale, ca obiectiv prioritar, 12 mc, la P.F.L. cu 1234 coltat. La lucrarea res control mai riguros şi or
recuperarea integrală a •mc, lo semifabricate diver pectivă erau antrenaţi me ganiza mai temeinic acti
restanţelor la producţia se cu 382 mc, la răşinoase canizatorii Ioan Nicoară, vitatea, toate în vederea
sortimentală şi încheierea cu 250 mc, la export (re cu combina dc recoltat, menţinerii unor ritmuri
anului 1980 cu planul în laţia est) cu 50 mc. Cu Gheorghe Tămaş şi Teofil bune la lucru. Pînă ia a-
deplinit la toţi indicatorii toate eforturile noastre în Nicula, care asigurau trans ceastă oră arăturile de
tehnico-economiei. Ingine registrăm însă „la zi" şi portul cu cîte două cupluri toamnă sînt făcute pe 250
rul Cornel Pricăjan, şeful unele restanţe. Este vorba de remorci. în grădina le ha în consiliul nostru.
sectorului, ne-a spus: despre sortimentele frize, gumicolă din brigada Să- O asemenea formaţie a
acţionat, duminică,., pe o-
— In acest ultim trimes doage, traverse, semifabri cămaş un grup de coope goarele C.A.P. Roşcani, un
ratoare, în frunte cu Ma
tru al anului ne revin sar cate fag — la care volu rin Tămaş, brigadieră, se de, în tarlaua „După mă
cini sporite în producţie. mele prelucrate sînt* sub aflau la strînsul vinete- gură", mecanizatorii Simi-
Colectivul nostru este ho cele planificate, din lipsă lor. Cu spor s-a muncit nic Muntean, Ionel Pe--
de buşteni şi a unei apro
tărât însă să se mobilizeze aici duminică şi la strînsul traşc, Ionel Opi'ean, Da
mai mult, să pună un ac vizionări neritmice ou com şi transportul din cîmp al nie] Magda, Romaniţa l’o-
cent sporit, la fiecare loc bustibil. Prin măsurile lua sfeclei furajere, lucrare povici şi Ionel Luncan au
de muncă, pe utilizarea su te de conducerea U.F.E.T. coordonată de Gheorghe executat arăturile pînă
perioară a capacităţilor de Orăştie, în parchetele de Suba, preşedintele unită tîrziu, după amiază.
exploatare din zonele Si-
care dispunem, pe valori ţii, la care au participat, La rîndul lor, mecaniza
ficarea superioară a masei bişel şi Grădişte, activita alături de tractoriştii Ioan torii Gclu Luncan şi lovi
lemnoase, în scopul creş tea s-a intensificat, iar li Nelega şi Sabin Crişan, un tă Muntean au transportat
vrările de roasă lemnoasă marc număr de coopera
terii eficienţei economice spre sectorul nostru au tori. din cîmp- şi au înşilozat
în activitatea de producţie. Duna funcţionare a morilor esle una dintre sarcinile A început şi se derulea suculente. Mircea Petru,
— Ce rezultate s-au ob LIVIU BRAICA lăcătuşului de întreţinere Aurel Jurca de la llrigada de ză în ritm susţinut efec MIRCEA LEPADATC
producţie a Carierei mi utere Veţel—Mintia.
ţinut în cele nouă lunfi Foto : N, GHEORGH1U tuarea ogoarelor detoam-
trecute clin ac est an ? (Continuare în pag, a 2>aŢ nă. La G.A.P. Ilia, lucra* (Continuare în pag. a 2-t»)
