Page 46 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 46

DRUMUL SOClALlSi



                                                                                                    Problemele ridicate de oamenii muncii
                                                                                                                                                      Recuperarea
                                                                                                           în audienţe şi scrisori —
                    S-A DESCHIS EDIŢIA A XVII-A A FESTIVALULUI CULTURII                                                                                restanţelor             Tei
                                                                                                  cercetate operativ, rezolvate temeinic
                    Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE HUNEDORENE - SARM1S '86                                                                                   (Urmare din pag. 1)     20.00 Tel
                                                                                                                                                                              20,15 PC
                                                                                                 Un dialog desfăşurat                             sporit.   Angajamentul   oa­   rii
                   Profundă emoţie în faţa actului                                                                                                menilor  muncii  de  la  S.I.L.   • Exp
                                                                                                                                                                                 gra
                                                                                                    în „foc continuu                  1 .ftf      Orăştie  este  de  a  recupe­  lor
                                                                                                                                                                                 s-o
                                autentic de cultură                                            La  Exploatarea  de  gos­  tract  cu  consiliul  popular.   ra  toate  restanţele  în  pro­  20.00  ma   Teu
                                                                                                                                                  ducţie,  de  a  încheia  anul
                                                                                                                                                                                 Hoi
                                                                                             podărie  comunală  şi  loca-   Cetăţenii   trebuie   să   ştie   cu   planul   exemplar   reali­  21,50 Tel
                                                                                                                                                                                 lor)
                                                                                                                                                  zat,  aşa  cum  a  indicat  se­
                 Duminică  s-a  deschis,  în   prima   jumătate   a   acestui   („Cană   albastră   şi   rodii",   i   tivă  din  oraşul  .Brad,  în   că   au   datoria   să-şi   facă   cretarul   general   al   parti­
               judeţ,   Festivalul   culturii   şi   secol.   Emoţie   firească   şi   „Studiu   de   femeie",   „Pei-   1   fiecare  zi  a  săptămînii,  o   curăţenie.   Consider   că   a-   dului,   tovarăşul   Nicolae
            ţ   educaţiei   socialiste   hune-   pentru   cunoscătorii   de   ar­  saj   din   Franţa"),   Nicolae   \   persoană   din   conducere   sociaţiile  de  locatari  trebuie   Ceauşescu.  Ceea  ce  se  poa­
            t  dorene  —  Sarmis  '86,  ma-   tă  care  trăiesc  o  reală  sa­  Dărăscu   („Balcic",   „Cartier   1   primeşte   oameni   în   au­  să   facă   cunoscute   aceste   te  pe  deplin.  Şi,  cînd  spu­
            *   nifestare   tradiţională,   aştep­  tisfacţie  ori  de  cîte  ori  au   turcesc",   „Calea   Victoriei"),   :   dienţă,   conform   progra­  prevederi,  să  intervină  mai   nem  aceasta,  avem  în  ve­
                                                                                                                                                                               BUCU
               tată   cu   legitim   interes   de   posibilitatea   să   admire   un   Camil   Ressu   („Ţărani   la   )   mului  afişat.  Din  evidenţa,   mult   pentru   disciplinarea   dere  puterea  de  mobiliza­  dioprogi
               marele   public.   Poate   şi   tablou   de   valoare.   Aflat   masă",  „Iarna"),  losif  1  ser  l   la   zi,   ţinută   şi   urmărită   celor   certaţi   cu   ordinea.   re  a  colectivului,  capacită­  0.  30 La
               pentru   că   actuala   ediţie   doar  cu  tine  însuţi  în  faţa   („Odaliscă",   „Cassis"),   Lu-   i   în   registre   de   Marioara   Folosirea   corectă  a   insta­  ţile  bine  dotate  cu  utila­  ngriculti
               anunţa   în   programul   său   unei  astfel  de  lucrări  me­  cian   Grigorescu   („Peisaj   J   Ceanu,  reiese  că  s-au  pri­  laţiilor   sanitare   de   către   je   şi   instalaţii   de   mare   judeţe  ;
                                                                                                                                                                             7,30 Azi,
               acţiuni   de   elevată   ţinută   ditezi  la  cel  care  semnea­  din   Bucureşti",   „Natură   ţ   mit  în  acest  an  175  de   fiecare   locatar,   în   sensul   productivitate   existente   aici,   vista  pr
               artistică,   dovedind   că   Hu­  ză,  la  maniera  lui  de  tra­  statică"),   Dimitrie   Ghiaţă   l   scrisori  şi  au  fost  ascultaţi   Reintroducerii   în   canali­  pregătirea  şi  calificarea  ri­  melodii!*
               nedoara   este   puternic   ra­  tare  artistică  a  unei  teme,   („Lăptărese",   „Spre   Ceah-   !   90   de   cetăţeni,   majorita­  zare   a   unor   resturi   sau   dicată a forţei de muncă.  ştiri  ;
               cordată   la   fenomenul   cul­  la   culoare,   la   dispunerea   lău",   „Natură   moartă   cu   ]   tea   problemelor   ridicate   obiecte,   ar   reduce   mult   ascultat'
                                                                                                                                                    —  în  ultima  vreme,  ac­
                                                                                                                                                                             letin  dc
               tural   naţional,   şi   că   fac­  pe pînză.     mere")  ş.a.  Sint  artişti  care  l   fiind   rezolvate   favorabil,   din   nemulţumirile   care   tivitatea  în  sectorul  nostru   crofonul
               torii   de   specialitate   jude­  Expoziţia  cuprinde  46  de   ar   putea   onora   cu   opera   i   în termen.  apar.   Pentru   că   neglijenţa   s-a   schimbat   radical   —   interpret
               ţeni  sint  în  măsură  să  or­  lucrări,   opere   aparţinînd   lor   orice   muzeu   al   lumii,  i   —  Aceste  cifre  nu  oglin­  unui  singur  locatar  produ­  preciza   tovarăşul   Mihai   Iară  :  IV
                                                                                                                                                                             Publicit
               ganizeze   acţiuni   pe   care   tezaurului   artistic   naţional,   Fiecare   contribuie   în   felul   ţ   desc  însă  în  totalitate  rcia-   ce   necazuri   mai   multor   Bîrleanu,   secretarul   orga­  cîntecel*
               doar   centrele   culturale   în­  a  căror  suită  se  deschide   său   la   afirmarea   picturii   (   ţia   unităţii   noastre   cu   vecini  de  scară.  Mai  sînt   nizaţiei  de  bază.  Prin  fi­  poareloi
               semnate  puteau  să  le  găz­  cu   o   pictură   semnată   de   româneşti   -   Pallady   reu-   ;   publicul  —  sublinia  Gheor­  situaţii   cînd   defecţiu­  nalizarea   halelor   de   pre-   ştiri  ;  I
                                                                                                                                                                             dicală
               duiască pînă acum.       Ştefan  Luchian,  cel  care  a   şind  o  sinteză  între  pictu-  ţ   ghe  Faur,  conducător  teh­  nile   instalaţiei   sanitare   a   sortare  cherestea  şi  de  sor­  comoar;
                 Un   exemplu   elocvent   îl   ridicat   pictura   românească   ra   murală   moldoveană   şi   i   nic  în  cadrul  E.G.C.L.  Prin   unui  apartament  le  suportă   tare  a  frizelor,  dotarea  lor   De  la
               constituie  în  acest  sens  ex­  la  o  înaltă  ţinută  artistică.   pictura   europeană,   Tonitza,   /   însăşi   natura   activităţii   vecinul  de  jos.  Cel  care   cu   electropalane  în  vede­  jurnal:
                                                                                                                                                                             ră
                                                                                                                                                                                radi
               poziţia   de   pictură   „De   la   Recunoscut  ca  artist  al  flo­  un  mare  portretist  şi  deo-  1    noastre,  legătura  cu  locui­  nu.  este  afectat,  nu  lasă   rea   manipulării   paloţilor,   ne  u  *
               Luchian   la   Ciucurencu",   rilor,  Luchian  e  prezent  în   potrivă  peisagist,  cu  o  vi-  ţ   torii  oraşului  este  perma­  să  se  intervină  pentru  re­  construirea   unui   pod   nici  :
               deschisă'   la   Galeriile   de   expoziţie   cu...   „Flori",   lu­  ziune  decorativă  de  excep-  (   nentă.   Cetăţenii   sînt   pri­  paraţii.  Ar  trebui  să  existe   transportor,  a  unor  ridică­  10,15 P;’
                                                                                                                                                                             Români
               artă   din   Deva,   organizată   crare  impresionantă  ce  vor­  ţie,  Dărăscu  o  înaltă  ştiin­  miţi   şi   în   afara   orelor   mai  multă  înţelegere  între   toare  de  buşteni  şi  de  che­  cîntece
               de   Comitetul   judeţean   de   beşte   atît   de   convingător   ţă i  a  construcţiei,  Ciucuren-  f   de  audienţe.  Uşa  nu  este   oameni,   între   vecinii   de   restea  la  liniile  tehnologi­  ta  econr
                                                                                                                                                                             şi  form
               cultură   şi   educaţie   socia­  despre   înalta   măiestrie   a   cu,   reprezentant   de   frunte   i   închisă   pentru   nimeni.   scară.  ce  nr.  1  şi  2  de  la  hala   roate  îi'
               listă  în  colaborare  cu  Ga­  celui  mai  sensibil  reprezen­  al   colorismului,   Flerman   )   Sîntam  de  asemenea  soli­  Reiese   din   evidenţe   că   gaterelor,   introducerea   pe   nai „ci
               leria   Naţională   din   cadrul   tant   al   picturii   naţionale,   Maxy,  Marcel  lancu,  Victor  |   citaţi  prin  telefon  şi  chiar   majoritatea  celor  caro  s-au   fluxuri   a   sistemelor   de   18.00  Oi
               Muzeului  de  Artă  al  Repu­  colorist  de  talie  europeană,   Brauner  —  pictori  de  avan-  l   pe  stradă.  Ceea  ce  depinde   adresat   unităţii   au   cerut   transport  cu  benzi  şi  role   ti?* ’e
                                                                                                                                                                             1.
               blicii   Socialiste   România.   aşa   cum   mărturisea   criti­  gardă,   interesaţi   de   ulti-   exclusiv  de  noi,  rezolvăm   reparaţii  la  terase,  la  insta­  şi  a  unor  circulare  de  tivit   19,.   S\
               Moment  de  profundă  emo­  cul   şi   istoricul   de   artă   mele  noutăţi  în  pictura  eu-  )   fără  nici  o  discuţie,  fără   laţiile   sanitare,   la   coloa­  cu  avans  mecanic,  produc­  tinereţe
               ţie   în   faţa   actului  autentic'   Gheorghe Cozma.  ropeană.         I   nici o ainînare.           nele  de  apă  şi  căldură,  alte   tivitatea   muncii   şi   calita­  ţlunii  i
               de   cultură.   Emoţie   fireas­  Din  pleiada  de  mari  re­  Aşadar,   o   expoziţie   de   /   —   în  afara  evidenţelor   servicii  ca  zugrăveli,  repa­  tea   produselor   au   crescut,   d io jurii
                                                                                                                                                                             pâmînti
               că  pentru  că  unii  dintre  cei   prezentanţi   ai   picturii   ro­  excepţie   căreia   ii   vor   ur-   i   ţinute   la   secretariat,   mai   raţii   la   acoperişuri,   ten­  iar  efortul  fizic  al  munci-ţ   21.00 1.
               aproape  două  sute  de  oa­  mâneşti   s  i n  t    prezenţi   ma,   fără   indoială,   şi   al-   ^   avem  condicile  de  sesizări   cuieli   exterioare,   reparaţii   tonilor  a  scăzut  considera­  22,00 O
               meni   prezenţi   la   vernisaj   Gheorghe   Petraşcu   („Case   tele,   spre   deplina  satisfac-  l   la   dispecerate.   Intervenim   la  sobe  de  teracotă.  Cele   bil.  In  perspectivă  se  vor   Radio iu:
                                                                                                                                                                             poetic :
               s-au   aflat   pentru   prima   din   Sighişoara",   „Omagiu   ţie  a  iubitorilor  de  artă  şi,  '   prompt,   prin   dispeceratul   mai  multe  au  fost  rezol­  moderniza   hala   de   gatere   muzical
               dată   în   faţa   unor   pînze   lui   Eminescu",  „Vedere  din   deopotrivă,   spre   lauda   or-   ţ   de  la  punctul  termic  nr.  5,   vate   favorabil.   Numai   în   şi  secţia  de  lăzi,  unde  e-   letin di
               semnate   de   mari   maeştri   Veneţia"),   Nicolae   Tonitza   ganizatorilor.   t  situat  în  blocul  13,  strada   luna.   septembrie   au   fost   xiştă  rezerve  însemnate  în
               ai picturii româneşti din  („Oarba"), Theodor Paîlady     MINEL   BODEA   /  Plopilor,   pentru   remedie­  finalizate   diferite   lucrări
                                                                                                                                                          sporirii
                                                                                                                                                  direcţia
                                                                                            rea  defecţiunilor  care  apar   solicitate  de  Elena  Oprişa,   în   producţie.   realizărilor
                                                                                                                                                                  Comuniştii
                                                                                                            instalaţiilor
                MADRIGALUL — nesfîrşită frumuseţe }                                         în   exploatarea  încălzire   şi   Mircea  Giurgiu,  Dora  Mi-   din   cadrul   sectorului,   re­  DEVA
                                                                                                                                    Oncti,
                                                                                                                                          Mihai
                                                                                                                             Victor
                                                                                                                       clea,
                                                                                                     de
                                                                                            sanitare,
                                                                                            apă  caldă,  pentru  altfel  de   Spoială,   Micu   Florea   ş.a.   partizaţi  la  cele  mai  impor­  de...
                                                                                                                                                  tante  locuri  de  muncă,  de­
                                şi căldură omenească                                     !  prestări,  în   luînd   prima   mă­  După  cum  ne  asigură  Emi-   terminante   pentru   mersul   Alck  î>
                                                                                                                                                                             (Arta);
                                                                                                                             Braica,
                                                                                                                                      preşedintele
                                                                                                                       lian
                                                                                                             înlăturării
                                                                                            sură
                                                                                                      scopul
                                                                                            neajunsurilor   cu   care   se   comitetului   .   sindicatului,   normal   al   producţiei,   toţi   Aver tis
                                                                                                                                                                             I-II  (M
                 Pe   inserarea   de   alaltă­  nicii,   o   lăuntrică   invirloşa-   cui   lui   năstruşnic,   străbate  ^   confruntă   locatarii   blocu­  cele  cîteva  ce  apar  nerezol­  oamenii  muncii  din  unita­  tunecar
               ieri,  Deva  a  primit  un  dar   re   care   te   răscoleşte   şi   tot  felul  de  ape  şi  ţări,  ii  l   rilor.   Dar   mai   sînt   şi   vate   au   la   bază   motive   tea  noastră  vor  acţiona  cu   Imperii
               frumos,   de   toamnă   blindă   nu-ţi   mai   dă   pace,   sau   antrenează alit de frumos  sesizări   neîntemeiate.   Din   obiective.  Mai  sînt  •  de   răspundere   pentru   materia­  seriile
                                                                                                                                                                             In  vîrt
               şi  galbenă,  din  partea  ce­  poate   că   insăşi   pacea   şi   pe   Schubert,   Mozart,   We­  necunoaşterea  exactă  a  u-   soluţionat   cereri   de   lo­  lizarea   neabătută   în   viaţă   TROŞA
               lebrului   cor  „Madrigal"   din   statul  drept  este  starea  ei,   ber,   Wagner   şi   Liszt,   li-   nor   prevederi   legale   pri­  cuinţe'   pentru   oameni   ai   a   sarcinilor   şi   orientărilor   (Parîng
               Bucureşti.  Acest  cor  a  ve­  sau  vine  de  la  ea,  ca  de   niştindu-se,  in  cele  din  ur­  vind   gospodăria   comunală,   muncii  încadraţi  la  E.G.C.L.,   date   de   secretarul   general   căprioa
                                                                                                                                                                             Lungul
               nii  —  după  obiceiul  său  —   la   Vitoria   Lipan,   ori   şi   mă,  in  limpezile  ape  schu-   a  legii  gospodăririi  şi  în­  care   se   află   în   atenţie,   al   partidului,   tovarăşul   (Unirea
               simplu,   calm   şl   pios,   in   mai de dincolo.  bertiene.                frumuseţării   localităţii,   mai   altele  sînt  în  curs  de  re­  Nicolae  Ceauşescu,  la  Con­  vla(ă  ş
               chip   de   femeie   frumoasă,   Şi  mama  ne  spune  pre­  Cit  farmec  şi  cită  can­  sînt  cetăţeni  şi  chiar  con­  zolvare.   Se   lucrează   in­  gresul  al  III-lea  al  oame­  goste
                                                                                                                                                                             r
               cu  broboadă,  catrinţă  şi  ie   lung,  de  la  cea  mai  taini­  doare   are   toată   această   ducători   de   unităţi   care   tens  la  terasele  unor  blo­  nilor  muncii,  se  vor  mo­  *   b
               şi  s-a  aşezat  pe  un  scaun   că   şi   suavă   şoaptă,   pină   nemuritoare   poveste,   spusă   ne  pretind  să  le  măturăm   curi,  astfel  că  toate  reela-   biliza  şi  mai  mult  pentru   Ni., i :
                                                                                                                                                                             Ti 11
               de  lemn  in  fafa  cuptorului   la  clocot  de  ceaun  şi  fier­  cu   neasemuit   har,   este   strada  şi  ne  învinuiesc  că   maţiile   la   acest   capitol   a   finaliza   anul   1986   cu   NO A.SA
               cu  flăcări   blinde,   tot  gal­  bere  de  furnal,  cum  a  trăit   greu de spus.  nu  ne  facem  datoria.  Noi   vor   fi   soluţionate.   Dar   planul  depăşit  la  toţi  in­  citores<
               bene   şi   unduitoare   şi   a   românul,  ciţi  l-au  zgilţiit  şi   Şi,  mama  a  terminat  ca-   prestăm  astfel  de  servic’i.   activitatea   cu   scrisorile,   dicatorii.  mîi fc
              început să povestească.  l-au  scos  de  lingă  plug  şi   ierul,   a   făcut   gheme   ca  ţ   Maturatul   se   efectuează   dialogul   cu   publicul   se   Interlocutorii   noştri   au   BRAD
                                                                                                                                                                             (Steau;
                A  fost  o  poveste  uluitoa­  crez  in  muncă  şi  dreptate,   Pămintul,   a   făcut   urzeala   I   însă   de   către   echipele   desfăşoară  aici  in  foc  con­  evidenţiat   o   parte   dintre   Preerln
              re   prin   compoziţia   ei,   ca   la   fapte   tot   atit   de  mari   şi  băteala  cu  care  a  ţesut  ’   noastre   pe   străzile   pentru   tinuu.  lucrătorii   sectorului,   între   ţia   (
              să  zicem  aşa,  incărcată  cu   cum  i-au  fost  şi-i  sint  cre­  covoare,  multe  covoare.  Şi  ţ   care există încheiat con­  ESTERA SÎNA  care   Constantin   Andrees-   GIU-B.
              de  toate,  incit  nu  eşti  în   zul in viaţă.   cu  ele  a  impinzit  ţara  şi  l                                                 cu,  losif  lancu,  îosif  Avor-   malul
                                                                                                                                                                             cultură
              stare  să  înţelegi  totul  din-   Ne   spune   mama,   prin   lumea aproape toată.   1                                             nicesei,   Florentin   Kerekeş   ou o
              tr-o  dată.  Poate  că  aşa  a   simţirea   ei   curată,   cum   Şi,  iarăşi,  ca  orice  mamă  ţ                                   (de   la   gatere),   Constantin   BRAZI
              fost  să  fie  din  totdeauna,   şi-a  trimis  feciorii  la  apă­  bună   şi   străbună   -„Madri-  i                               Timoftc,   Oliver   Pojoni,   cenuşii
                                                                                                                                                                             gar 18
              ca   povestirile   mamei   sau   rări   şi   cum   i-a   îndemnat   galul"   ne-a   adus   in   casă  i                             Ioan   Vaida   (depozitul   de   SI MEII
              alo  bunicii  să  nu  se  poală   la clădire de nou, trecind,  un Car Mare de frumuseţe )                                           cherestea),   Maria   Avorni-   randov
              desluşi  imediat  in  toate  cu­  nu odată, prin ceţuri tul- şi bunătate, cu care ne-a \                                            cesei,  Argentina  Popa,  Lu-   Fata
                                                                                                                                                                             riiir* T-
              tele lor lăuntrice.      buri,  dar  şi  cu  răsărit  de   umplut   toate   hambarele                                               creţia   Vaida   (lăzi),   Maria   LARI
                Ne   aşezăm   şl   noi   in   soare,   lingă   mindrele   lor   sufleteşti.  De  aici,  de  lingă  )                              Poştei,   Maria   Timiş,   Ilie   hilit r
              scaune  şi  să  ascultăm  cum   tinere,  adunindu-se  in  poa­  ;,Madrigal",   care   ştie   atît   ţ                               Ghiţă,   Daniel   Băceanu,
              dintr-un  caier  bogat  şi  alb   la străveche.   de  bine  să  sălăşluiască  şi  1                                                 Costică   Tutu   (semifabrica­
              se  adună,  aci  sfios  şi  Un,   Hai să-ţi mai spun o po­  să  reverbereze  trăirea  omu-  i                                       te),   Florea   Acurmuloaie,
              aci  virtos  şi  zvicnit  un  fir   veste — zice mama altă  lui, nu poţi pleca decît 1                                              Dumitru   Tanislav,   Dumi­  l s
              lung  şi  subţire,  sub  neîn­  dată,   cind   şi   ea   trăieşte   plecindu-te,   ca   in   faţa   pro-   \                        tru   Ioan,   Gavrilă   Bodea,   Num
              cetata   muncă   a   degetelor   cîf foafă lumea. Şi ne spu-   priei tale mame. Căci, în l                                         Vironuţ   Rusa.n   (atelierul   trageri
              şi buzelor mamei sau bu-       ne cum un păstrăv, in io-  faţa el eşti veşnic dator.                                                mecanic),  care  îşi  aduc  o   12 oct
                                                                Te  depărtezi  de  poveste  cu                                                   contribuţie   importantă   la   FAZA
                           AGENDA „SARMIS 86"                   sentimentul   că   ea   nu   s-a                                                 îndeplinirea   sarcinilor   de   Extr
                                                                terminat   şi   că   MAMA-MA-                                                    plan,   contribuind   nemijlo­  45. 4.
                                                                                                                                                                              Extr.
                 •   Cu   prilejul   deschiderii   festivalului   „Sarmis   DRICAL   îşi   continuă   torsul                                     cit,  zi  de  zi,  la  onorarea   18. 41,
              ’86",  în  cadrul  „Toamnei  muzicale  hunedorene",  du­  din alt şi alt caier.                                                    în   condiţii   de   calitate   a   Extr.
                                                                                               Elevii  do  la  Şcoala  generală  nr.  z  Oră.ştie,  au  recoltat,
             minică,  Casa  de  cultură  din  Deva  a  găzduit  un  con­                     sortat  şi  încărcat,  la  ferma  nr.  4  Orăştic  a  I.A.S.  Simeria,   contractelor   încheiate   cu   16, 20,
             cert  extraordinar  prezentat  de  mult  apreciatul  cor  de   CORNEL ARMEANU   380  tone  cartofi,  de  pe  19  lia.  Valoarea  muncii  lor  se  ridică   toţi beneficiarii.  FAZA
                                                                                                                                                                              Extr.
             cameră   „Madrigal"   al   Conservatorului   Ciprian   Po-                      la peste 2G GOO lei.      Foto : NICOI.AE lOVESCU                              31, 32,
             rumbescu  din  Bucureşti,  dirijat  de  Marin  Constantin,                                                                                                       Extr.
             Concertul  s-a  bucurat  de  un  interes  cu  totul  aparte                                                                                                    0, 18,
                                                                                                                                                                              Extr.
             din   partea   publicului,   fiecare   piesă   fiind   răsplătită                 Munca susţinuta, responsabilă în fiecare unitate                             15, 43,
             cu îndelungi aplauze.                                                                                                                                            Fond
                 In  cadrul  aceleiaşi  manifestări  —  „Toamna  mu­  (Urmare din pag. 1)  Berar  şi  Viorel  Florea,  dar   s-au  pus  la  adăpost  pînă   cîmp  sfecla  furajeră  recol­  1 193 39
             zicală  hunedoreană"  —,  la  Casa  de  cultură  din  Hu­                     şi  cu  atelajele.  Cooperato­  la  această  dată  1  000  tone   tată  cu  o  zi  înainte.  în
             nedoara  au  evoluat  orchestra  de  muzică  veche  „Mu-   preşedintele   cooperativei,   rii   Gheorghe   Crişan,   Ion   de  suculente,  200  tone  de   tarlaua   din   preajma   com­
             sica   antiqua"   (dirijor   Majo   Zoltan),   cvartetul   de   preciza  că  pînă  acum  s-au   Tripon,   Siminie   Crişan,   fîn  şi  peste  500  tone  de   plexului  se  aflau  Ia  lucru
             coarde   „Pro   camera"   al   Filarmonicii   de   stat   din   pus  la  adăpost  în  depozi­  Toma Sabău şi alţii —  grosiere. Aici la datorie  mecanizatorii   Aron   Vasiu,
             Cluj-Napoca,   orchestra   de   cameră   din   Cluj-Napoca   tul  de  furaje  420  tone  de                                         Sideraş   Dane,   precum   şi   Pont
             (dirijor   Mihai   Guttman)   cu   soliştii   Petre   Ghilea,   fibroase,  450  tone  grosiere                                      un  mare  număr  de  cetă­  menţir
             Gheorghe   Roşu,   Barbară   Naghi,   Ecaterina   Botar,   şi 250 tone suculente.  CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA                      ţeni  din  sat.  Dimitrie  Ios-   rul in:
                                                                                                                                                                            tul va
             Magda  Muzomkv  şi  Attila  Vass.  Repertoriul  a  cu­  La  C.A.P.  Sălciva  un  ma­                                                chici,   directorul   unităţii,   moder.
             prins  cîntece  şi  dansuri  din  perioada  Renaşterii  pînă   re   număr   de   cooperatori,                                       care   coordona   activitatea,   intens!
             la Zeno Vancea.                                     coordonaţi   de   brigadiera   preciza   Gheorghe   Cojan,   s-au  mai  aflat  şi  mecani­  era   mulţumit   de   recolta   dul B
                                                                                                                                                                            40—C0
                 «  Ieri  la  Petroşani,  la  Cinematograful  „Parângul"   Rozalia  Sabău,  au  ieşit  la   preşedintele   cooperativei   zatorii   Nicolae   Ardeleanu   obţinută   pînă   acum,   pre-   rile n
             a  avut  loc  premiera  de  gală  cu  filmul  „Bătălie  din   tăiatul   şi   transportul   co­  —  s-au  numărat  printre  cei   şi  Ştefan  Giutina,  care  au   cizînd  că  au  fost  însiloza-   prinse
             umbră".   Ea   manifestarea   organizată   de   întreprinde­  cenilor  de  pe  ultimele  su­  care  au  muncit  cu  răspun­  executat   arăturile   adînci   te  2  500  tone  de  suculente,   iar ce
                                                                                                                                                                            şi 23
             rea   cinematografică   judeţeană   au   participat   regizorul   prafeţe   rămase   neeliberate.   dere  şi  hărnicie  la  elibe­  de toamnă.  iar  în  fînare  au  fost  depo­  ţa pc
             Andrei  Blaier  şi  actorii  Dan  Bandol  şi  Cosmîn  Po-   Transportul   se   efectua   cu   ratul  terenului.  In  depozi­  La  A.E.I.  Bacea-Ilia,  du­  zitate  410  tone  de  fibroa­  brumă
             pescu.                                              trailerul   şi   remorcile,   de   tul  de  furaje  al  coopera­  minică  s-a  încărcat  în  re­  se  de  bună  calitate  şi  540   scrvlci
                                                                 către mecanizatori, Mareei  tivei agricole din Sălciva  morci şi transportat din  tone grosiere.
   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51