Page 46 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 46
DRUMUL SOClALlSi
Problemele ridicate de oamenii muncii
Recuperarea
în audienţe şi scrisori —
S-A DESCHIS EDIŢIA A XVII-A A FESTIVALULUI CULTURII restanţelor Tei
cercetate operativ, rezolvate temeinic
Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE HUNEDORENE - SARM1S '86 (Urmare din pag. 1) 20.00 Tel
20,15 PC
Un dialog desfăşurat sporit. Angajamentul oa rii
Profundă emoţie în faţa actului menilor muncii de la S.I.L. • Exp
gra
în „foc continuu 1 .ftf Orăştie este de a recupe lor
s-o
autentic de cultură La Exploatarea de gos tract cu consiliul popular. ra toate restanţele în pro 20.00 ma Teu
ducţie, de a încheia anul
Hoi
podărie comunală şi loca- Cetăţenii trebuie să ştie cu planul exemplar reali 21,50 Tel
lor)
zat, aşa cum a indicat se
Duminică s-a deschis, în prima jumătate a acestui („Cană albastră şi rodii", i tivă din oraşul .Brad, în că au datoria să-şi facă cretarul general al parti
judeţ, Festivalul culturii şi secol. Emoţie firească şi „Studiu de femeie", „Pei- 1 fiecare zi a săptămînii, o curăţenie. Consider că a- dului, tovarăşul Nicolae
ţ educaţiei socialiste hune- pentru cunoscătorii de ar saj din Franţa"), Nicolae \ persoană din conducere sociaţiile de locatari trebuie Ceauşescu. Ceea ce se poa
t dorene — Sarmis '86, ma- tă care trăiesc o reală sa Dărăscu („Balcic", „Cartier 1 primeşte oameni în au să facă cunoscute aceste te pe deplin. Şi, cînd spu
* nifestare tradiţională, aştep tisfacţie ori de cîte ori au turcesc", „Calea Victoriei"), : dienţă, conform progra prevederi, să intervină mai nem aceasta, avem în ve
BUCU
tată cu legitim interes de posibilitatea să admire un Camil Ressu („Ţărani la ) mului afişat. Din evidenţa, mult pentru disciplinarea dere puterea de mobiliza dioprogi
marele public. Poate şi tablou de valoare. Aflat masă", „Iarna"), losif 1 ser l la zi, ţinută şi urmărită celor certaţi cu ordinea. re a colectivului, capacită 0. 30 La
pentru că actuala ediţie doar cu tine însuţi în faţa („Odaliscă", „Cassis"), Lu- i în registre de Marioara Folosirea corectă a insta ţile bine dotate cu utila ngriculti
anunţa în programul său unei astfel de lucrări me cian Grigorescu („Peisaj J Ceanu, reiese că s-au pri laţiilor sanitare de către je şi instalaţii de mare judeţe ;
7,30 Azi,
acţiuni de elevată ţinută ditezi la cel care semnea din Bucureşti", „Natură ţ mit în acest an 175 de fiecare locatar, în sensul productivitate existente aici, vista pr
artistică, dovedind că Hu ză, la maniera lui de tra statică"), Dimitrie Ghiaţă l scrisori şi au fost ascultaţi Reintroducerii în canali pregătirea şi calificarea ri melodii!*
nedoara este puternic ra tare artistică a unei teme, („Lăptărese", „Spre Ceah- ! 90 de cetăţeni, majorita zare a unor resturi sau dicată a forţei de muncă. ştiri ;
cordată la fenomenul cul la culoare, la dispunerea lău", „Natură moartă cu ] tea problemelor ridicate obiecte, ar reduce mult ascultat'
— în ultima vreme, ac
letin dc
tural naţional, şi că fac pe pînză. mere") ş.a. Sint artişti care l fiind rezolvate favorabil, din nemulţumirile care tivitatea în sectorul nostru crofonul
torii de specialitate jude Expoziţia cuprinde 46 de ar putea onora cu opera i în termen. apar. Pentru că neglijenţa s-a schimbat radical — interpret
ţeni sint în măsură să or lucrări, opere aparţinînd lor orice muzeu al lumii, i — Aceste cifre nu oglin unui singur locatar produ preciza tovarăşul Mihai Iară : IV
Publicit
ganizeze acţiuni pe care tezaurului artistic naţional, Fiecare contribuie în felul ţ desc însă în totalitate rcia- ce necazuri mai multor Bîrleanu, secretarul orga cîntecel*
doar centrele culturale în a căror suită se deschide său la afirmarea picturii ( ţia unităţii noastre cu vecini de scară. Mai sînt nizaţiei de bază. Prin fi poareloi
semnate puteau să le găz cu o pictură semnată de româneşti - Pallady reu- ; publicul — sublinia Gheor situaţii cînd defecţiu nalizarea halelor de pre- ştiri ; I
dicală
duiască pînă acum. Ştefan Luchian, cel care a şind o sinteză între pictu- ţ ghe Faur, conducător teh nile instalaţiei sanitare a sortare cherestea şi de sor comoar;
Un exemplu elocvent îl ridicat pictura românească ra murală moldoveană şi i nic în cadrul E.G.C.L. Prin unui apartament le suportă tare a frizelor, dotarea lor De la
constituie în acest sens ex la o înaltă ţinută artistică. pictura europeană, Tonitza, / însăşi natura activităţii vecinul de jos. Cel care cu electropalane în vede jurnal:
ră
radi
poziţia de pictură „De la Recunoscut ca artist al flo un mare portretist şi deo- 1 noastre, legătura cu locui nu. este afectat, nu lasă rea manipulării paloţilor, ne u *
Luchian la Ciucurencu", rilor, Luchian e prezent în potrivă peisagist, cu o vi- ţ torii oraşului este perma să se intervină pentru re construirea unui pod nici :
deschisă' la Galeriile de expoziţie cu... „Flori", lu ziune decorativă de excep- ( nentă. Cetăţenii sînt pri paraţii. Ar trebui să existe transportor, a unor ridică 10,15 P;’
Români
artă din Deva, organizată crare impresionantă ce vor ţie, Dărăscu o înaltă ştiin miţi şi în afara orelor mai multă înţelegere între toare de buşteni şi de che cîntece
de Comitetul judeţean de beşte atît de convingător ţă i a construcţiei, Ciucuren- f de audienţe. Uşa nu este oameni, între vecinii de restea la liniile tehnologi ta econr
şi form
cultură şi educaţie socia despre înalta măiestrie a cu, reprezentant de frunte i închisă pentru nimeni. scară. ce nr. 1 şi 2 de la hala roate îi'
listă în colaborare cu Ga celui mai sensibil reprezen al colorismului, Flerman ) Sîntam de asemenea soli Reiese din evidenţe că gaterelor, introducerea pe nai „ci
leria Naţională din cadrul tant al picturii naţionale, Maxy, Marcel lancu, Victor | citaţi prin telefon şi chiar majoritatea celor caro s-au fluxuri a sistemelor de 18.00 Oi
Muzeului de Artă al Repu colorist de talie europeană, Brauner — pictori de avan- l pe stradă. Ceea ce depinde adresat unităţii au cerut transport cu benzi şi role ti?* ’e
1.
blicii Socialiste România. aşa cum mărturisea criti gardă, interesaţi de ulti- exclusiv de noi, rezolvăm reparaţii la terase, la insta şi a unor circulare de tivit 19,. S\
Moment de profundă emo cul şi istoricul de artă mele noutăţi în pictura eu- ) fără nici o discuţie, fără laţiile sanitare, la coloa cu avans mecanic, produc tinereţe
ţie în faţa actului autentic' Gheorghe Cozma. ropeană. I nici o ainînare. nele de apă şi căldură, alte tivitatea muncii şi calita ţlunii i
de cultură. Emoţie fireas Din pleiada de mari re Aşadar, o expoziţie de / — în afara evidenţelor servicii ca zugrăveli, repa tea produselor au crescut, d io jurii
pâmînti
că pentru că unii dintre cei prezentanţi ai picturii ro excepţie căreia ii vor ur- i ţinute la secretariat, mai raţii la acoperişuri, ten iar efortul fizic al munci-ţ 21.00 1.
aproape două sute de oa mâneşti s i n t prezenţi ma, fără indoială, şi al- ^ avem condicile de sesizări cuieli exterioare, reparaţii tonilor a scăzut considera 22,00 O
meni prezenţi la vernisaj Gheorghe Petraşcu („Case tele, spre deplina satisfac- l la dispecerate. Intervenim la sobe de teracotă. Cele bil. In perspectivă se vor Radio iu:
poetic :
s-au aflat pentru prima din Sighişoara", „Omagiu ţie a iubitorilor de artă şi, ' prompt, prin dispeceratul mai multe au fost rezol moderniza hala de gatere muzical
dată în faţa unor pînze lui Eminescu", „Vedere din deopotrivă, spre lauda or- ţ de la punctul termic nr. 5, vate favorabil. Numai în şi secţia de lăzi, unde e- letin di
semnate de mari maeştri Veneţia"), Nicolae Tonitza ganizatorilor. t situat în blocul 13, strada luna. septembrie au fost xiştă rezerve însemnate în
ai picturii româneşti din („Oarba"), Theodor Paîlady MINEL BODEA / Plopilor, pentru remedie finalizate diferite lucrări
sporirii
direcţia
rea defecţiunilor care apar solicitate de Elena Oprişa, în producţie. realizărilor
Comuniştii
instalaţiilor
MADRIGALUL — nesfîrşită frumuseţe } în exploatarea încălzire şi Mircea Giurgiu, Dora Mi- din cadrul sectorului, re DEVA
Oncti,
Mihai
Victor
clea,
de
sanitare,
apă caldă, pentru altfel de Spoială, Micu Florea ş.a. partizaţi la cele mai impor de...
tante locuri de muncă, de
şi căldură omenească ! prestări, în luînd prima mă După cum ne asigură Emi- terminante pentru mersul Alck î>
(Arta);
Braica,
preşedintele
lian
înlăturării
sură
scopul
neajunsurilor cu care se comitetului . sindicatului, normal al producţiei, toţi Aver tis
I-II (M
Pe inserarea de alaltă nicii, o lăuntrică invirloşa- cui lui năstruşnic, străbate ^ confruntă locatarii blocu cele cîteva ce apar nerezol oamenii muncii din unita tunecar
ieri, Deva a primit un dar re care te răscoleşte şi tot felul de ape şi ţări, ii l rilor. Dar mai sînt şi vate au la bază motive tea noastră vor acţiona cu Imperii
frumos, de toamnă blindă nu-ţi mai dă pace, sau antrenează alit de frumos sesizări neîntemeiate. Din obiective. Mai sînt • de răspundere pentru materia seriile
In vîrt
şi galbenă, din partea ce poate că insăşi pacea şi pe Schubert, Mozart, We necunoaşterea exactă a u- soluţionat cereri de lo lizarea neabătută în viaţă TROŞA
lebrului cor „Madrigal" din statul drept este starea ei, ber, Wagner şi Liszt, li- nor prevederi legale pri cuinţe' pentru oameni ai a sarcinilor şi orientărilor (Parîng
Bucureşti. Acest cor a ve sau vine de la ea, ca de niştindu-se, in cele din ur vind gospodăria comunală, muncii încadraţi la E.G.C.L., date de secretarul general căprioa
Lungul
nii — după obiceiul său — la Vitoria Lipan, ori şi mă, in limpezile ape schu- a legii gospodăririi şi în care se află în atenţie, al partidului, tovarăşul (Unirea
simplu, calm şl pios, in mai de dincolo. bertiene. frumuseţării localităţii, mai altele sînt în curs de re Nicolae Ceauşescu, la Con vla(ă ş
chip de femeie frumoasă, Şi mama ne spune pre Cit farmec şi cită can sînt cetăţeni şi chiar con zolvare. Se lucrează in gresul al III-lea al oame goste
r
cu broboadă, catrinţă şi ie lung, de la cea mai taini doare are toată această ducători de unităţi care tens la terasele unor blo nilor muncii, se vor mo * b
şi s-a aşezat pe un scaun că şi suavă şoaptă, pină nemuritoare poveste, spusă ne pretind să le măturăm curi, astfel că toate reela- biliza şi mai mult pentru Ni., i :
Ti 11
de lemn in fafa cuptorului la clocot de ceaun şi fier cu neasemuit har, este strada şi ne învinuiesc că maţiile la acest capitol a finaliza anul 1986 cu NO A.SA
cu flăcări blinde, tot gal bere de furnal, cum a trăit greu de spus. nu ne facem datoria. Noi vor fi soluţionate. Dar planul depăşit la toţi in citores<
bene şi unduitoare şi a românul, ciţi l-au zgilţiit şi Şi, mama a terminat ca- prestăm astfel de servic’i. activitatea cu scrisorile, dicatorii. mîi fc
început să povestească. l-au scos de lingă plug şi ierul, a făcut gheme ca ţ Maturatul se efectuează dialogul cu publicul se Interlocutorii noştri au BRAD
(Steau;
A fost o poveste uluitoa crez in muncă şi dreptate, Pămintul, a făcut urzeala I însă de către echipele desfăşoară aici in foc con evidenţiat o parte dintre Preerln
re prin compoziţia ei, ca la fapte tot atit de mari şi băteala cu care a ţesut ’ noastre pe străzile pentru tinuu. lucrătorii sectorului, între ţia (
să zicem aşa, incărcată cu cum i-au fost şi-i sint cre covoare, multe covoare. Şi ţ care există încheiat con ESTERA SÎNA care Constantin Andrees- GIU-B.
de toate, incit nu eşti în zul in viaţă. cu ele a impinzit ţara şi l cu, losif lancu, îosif Avor- malul
cultură
stare să înţelegi totul din- Ne spune mama, prin lumea aproape toată. 1 nicesei, Florentin Kerekeş ou o
tr-o dată. Poate că aşa a simţirea ei curată, cum Şi, iarăşi, ca orice mamă ţ (de la gatere), Constantin BRAZI
fost să fie din totdeauna, şi-a trimis feciorii la apă bună şi străbună -„Madri- i Timoftc, Oliver Pojoni, cenuşii
gar 18
ca povestirile mamei sau rări şi cum i-a îndemnat galul" ne-a adus in casă i Ioan Vaida (depozitul de SI MEII
alo bunicii să nu se poală la clădire de nou, trecind, un Car Mare de frumuseţe ) cherestea), Maria Avorni- randov
desluşi imediat in toate cu nu odată, prin ceţuri tul- şi bunătate, cu care ne-a \ cesei, Argentina Popa, Lu- Fata
riiir* T-
tele lor lăuntrice. buri, dar şi cu răsărit de umplut toate hambarele creţia Vaida (lăzi), Maria LARI
Ne aşezăm şl noi in soare, lingă mindrele lor sufleteşti. De aici, de lingă ) Poştei, Maria Timiş, Ilie hilit r
scaune şi să ascultăm cum tinere, adunindu-se in poa ;,Madrigal", care ştie atît ţ Ghiţă, Daniel Băceanu,
dintr-un caier bogat şi alb la străveche. de bine să sălăşluiască şi 1 Costică Tutu (semifabrica
se adună, aci sfios şi Un, Hai să-ţi mai spun o po să reverbereze trăirea omu- i te), Florea Acurmuloaie,
aci virtos şi zvicnit un fir veste — zice mama altă lui, nu poţi pleca decît 1 Dumitru Tanislav, Dumi l s
lung şi subţire, sub neîn dată, cind şi ea trăieşte plecindu-te, ca in faţa pro- \ tru Ioan, Gavrilă Bodea, Num
cetata muncă a degetelor cîf foafă lumea. Şi ne spu- priei tale mame. Căci, în l Vironuţ Rusa.n (atelierul trageri
şi buzelor mamei sau bu- ne cum un păstrăv, in io- faţa el eşti veşnic dator. mecanic), care îşi aduc o 12 oct
Te depărtezi de poveste cu contribuţie importantă la FAZA
AGENDA „SARMIS 86" sentimentul că ea nu s-a îndeplinirea sarcinilor de Extr
terminat şi că MAMA-MA- plan, contribuind nemijlo 45. 4.
Extr.
• Cu prilejul deschiderii festivalului „Sarmis DRICAL îşi continuă torsul cit, zi de zi, la onorarea 18. 41,
’86", în cadrul „Toamnei muzicale hunedorene", du din alt şi alt caier. în condiţii de calitate a Extr.
Elevii do la Şcoala generală nr. z Oră.ştie, au recoltat,
minică, Casa de cultură din Deva a găzduit un con sortat şi încărcat, la ferma nr. 4 Orăştic a I.A.S. Simeria, contractelor încheiate cu 16, 20,
cert extraordinar prezentat de mult apreciatul cor de CORNEL ARMEANU 380 tone cartofi, de pe 19 lia. Valoarea muncii lor se ridică toţi beneficiarii. FAZA
Extr.
cameră „Madrigal" al Conservatorului Ciprian Po- la peste 2G GOO lei. Foto : NICOI.AE lOVESCU 31, 32,
rumbescu din Bucureşti, dirijat de Marin Constantin, Extr.
Concertul s-a bucurat de un interes cu totul aparte 0, 18,
Extr.
din partea publicului, fiecare piesă fiind răsplătită Munca susţinuta, responsabilă în fiecare unitate 15, 43,
cu îndelungi aplauze. Fond
In cadrul aceleiaşi manifestări — „Toamna mu (Urmare din pag. 1) Berar şi Viorel Florea, dar s-au pus la adăpost pînă cîmp sfecla furajeră recol 1 193 39
zicală hunedoreană" —, la Casa de cultură din Hu şi cu atelajele. Cooperato la această dată 1 000 tone tată cu o zi înainte. în
nedoara au evoluat orchestra de muzică veche „Mu- preşedintele cooperativei, rii Gheorghe Crişan, Ion de suculente, 200 tone de tarlaua din preajma com
sica antiqua" (dirijor Majo Zoltan), cvartetul de preciza că pînă acum s-au Tripon, Siminie Crişan, fîn şi peste 500 tone de plexului se aflau Ia lucru
coarde „Pro camera" al Filarmonicii de stat din pus la adăpost în depozi Toma Sabău şi alţii — grosiere. Aici la datorie mecanizatorii Aron Vasiu,
Cluj-Napoca, orchestra de cameră din Cluj-Napoca tul de furaje 420 tone de Sideraş Dane, precum şi Pont
(dirijor Mihai Guttman) cu soliştii Petre Ghilea, fibroase, 450 tone grosiere un mare număr de cetă menţir
Gheorghe Roşu, Barbară Naghi, Ecaterina Botar, şi 250 tone suculente. CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA ţeni din sat. Dimitrie Ios- rul in:
tul va
Magda Muzomkv şi Attila Vass. Repertoriul a cu La C.A.P. Sălciva un ma chici, directorul unităţii, moder.
prins cîntece şi dansuri din perioada Renaşterii pînă re număr de cooperatori, care coordona activitatea, intens!
la Zeno Vancea. coordonaţi de brigadiera preciza Gheorghe Cojan, s-au mai aflat şi mecani era mulţumit de recolta dul B
40—C0
« Ieri la Petroşani, la Cinematograful „Parângul" Rozalia Sabău, au ieşit la preşedintele cooperativei zatorii Nicolae Ardeleanu obţinută pînă acum, pre- rile n
a avut loc premiera de gală cu filmul „Bătălie din tăiatul şi transportul co — s-au numărat printre cei şi Ştefan Giutina, care au cizînd că au fost însiloza- prinse
umbră". Ea manifestarea organizată de întreprinde cenilor de pe ultimele su care au muncit cu răspun executat arăturile adînci te 2 500 tone de suculente, iar ce
şi 23
rea cinematografică judeţeană au participat regizorul prafeţe rămase neeliberate. dere şi hărnicie la elibe de toamnă. iar în fînare au fost depo ţa pc
Andrei Blaier şi actorii Dan Bandol şi Cosmîn Po- Transportul se efectua cu ratul terenului. In depozi La A.E.I. Bacea-Ilia, du zitate 410 tone de fibroa brumă
pescu. trailerul şi remorcile, de tul de furaje al coopera minică s-a încărcat în re se de bună calitate şi 540 scrvlci
către mecanizatori, Mareei tivei agricole din Sălciva morci şi transportat din tone grosiere.