Page 5 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 5

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!




                                                                                                          Accent sporit pe realizarea

                                                                                                                planului sortimental
                         C U L M U L                                                       de  Jos  se  numără  printre   zultatele  sînt   înregistrate   de   cea  ihai  importantă  este  de
                                                                                                                                             la
                                                                                             Secţia  de  cherestea  Vaţa
                                                                                                                      majoritatea
                                                                                                                                 indicatorilor
                                                                                                                                                    ne
                                                                                                                                                        organiza
                                                                                                                                                 a
                                                                                                                                                                      bine
                                                                                                                                                                 mai
                                                                                                                                            în
                                                                                                                                 concludente
                                                                                                                      plan
                                                                                                          muncă
                                                                                                     de
                                                                                                                 ale
                                                                                           colectivele
                                                                                                                                                 munca  pentru  a  folosi,  cît
                                                                                                                                                        eficient
                                                                                                                            Secţia  a  cunoscut  în
                                                                                                                        —
                                                                                           constant,
                                                                                                    în
                                                                                                                tre­
                                                                                                                                                 de
                                                                                                        perioada
                                                                                                                                                                    forţele
             Mm AL COMITETULUI JUDEŢEAN                                         c i im     I.F.E.T.  Deva  care  în  mod   această privinţă.  înnoiri   sub­  mai   producţie   şi  capacităţile
                                                          HUNEDOARA AL Pi
                                                                                                                      ultimul
                                                                                                                              timp
                                                                                           cută  din  acest  an,  au  ob­
                                                                                                                                                 existente.
                                                                                                                                                           Aici
                                                                                                                                                                      încă
                                                                                                                                                                sînt
              Şl AL C       O  N  S  I L I U   L U G  I E  E  U L/VR J U      D  E  Ţ  E    A ţinut  N  rezultate   bune   în   stanţiale,   s-a   dezvoltat   şi   rezerve   insuficient   valori­
                                                                                           producţie.                 modernizat,   a   fost   dotată   ficate.
                                                                                                                      cu  utilaje  şi  instalaţii  de   De  la  tehnicianul  norma-
                                                                                             —  Am  pus  accentul  în   mare   productivitate,   care
                                                                                           permanenţă   pe   asigurarea                          tor  Zinuţa  Procopciuc  am
              Anul XXXVIII, nr. 8 982   JOI, 2 OCTOMBRIE 1986       4 pagini - 50 bani     condiţiilor   optime   îndepli­  au   condus   la   creşterea   aflat   realizările   Secţiei   de
                                                                                                                      volumului   de   masă   lem­  cherestea  Vaţa  de  Jos,  în
                                                                                           nirii   ritmice   a   sarcinilor   noasă  prelucrată  şi  livrată   cele  nouă  luni  ale  anului.
                                                                                           de  plan,  atît  la  export,  cît   beneficiarilor.   Astfel,  la  cherestea  de  fag
                                                                                           şi   pentru   beneficiarii   in­  —   Acesta  este  adevărul.
           f~ VV                                                                                                                                 sarcinile  fizice  au  fost  de­
                  CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA                                              terni  —  sublinia  tovarăşul   In  atelierele  şi  halele  noas­  păşite  cu  1  400  mc,  la  to-
                                                                                           Marcel  Sbîrcea,  şeful  sec­  tre  de  producţie  au  fost   cătură  şi  PAL  —PPL  cu
                                                                                           ţiei.  Deşi,  de  la  începu­  montate,   în   scopul   redu­  150   mc,   la   semifabricate
                                                                                                                      cerii   efortului   fizic   al   pentru  mobilă  cu  550  mc,
                                                                                                            întîmpinat
                                                                                                anului
                                                                                           tul
                                                                                                       am
                 La strîngerea roadelor toamnei                                            unele   greutăţi   în   produc­  muncitorilor,   creşterii   pro­  iar   la   export   s-au   livrat
                                                                                                                      ductivităţii şi a calităţii
                                                                                           ţie,  care  au  influenţat  a-                        în  .  plus  prevederilor  con­
                                                                                                                     .  produselor,  mai  multe  cir­  tractuale  120  mc  cherestea
                       şi însăminţ-area cerealelor                                         supra   realizărilor,   de   ne-am   culare  de  tivit  cu  avans   3e fag şi 50 mc lăzi de fag.
                                                                                           mobilizat
                                                                                                     forţele
                                                                                                                care
                                                                                                                                      hidraulice,
                                                                                                                      mecanic,
                                                                                                                               gatere
                                                                                                                                                   Deci,  realizări  bune,  spre
                                                                                           dispunem,   ne-am   străduit   benzi   transportoare,   po­  lauda   acestui   harnic   co­
                păioase — nici o clipă de răgaz !                                          cu  toţii  să  realizăm  planul   duri  rulante  pentru  descăr­  lectiv,  în  care  peste  60  la
                                                                                                                      carea
                                                                                                                                     prime
                                                                                                                             materiei
                                                                                                                                            din
                                                                                                       acordînd
                                                                                           sortimental,
                                                                                                                                                          reprezintă
                                                                                                                                                       îl
                                                                                                                                                                    tinerii,
                                                                                                               prio­
                                                                                                                                                 sută
                                                                                           ritate   absolută   comenzilor   vagoane   şi   sortarea   aces­  împreună  cu  tovarăşii  Dra­
              O activitate intensă    munei   Boşorod  —   ne-am   berarea  terenului  se  apro­  la export. De altfel, re-  teia   în   vederea   alimentă­  go mir Fălăuş, secretarul
                  pe ogoare           organizat   bine   activitatea   pie  de  final.  Am  însămîn-                  rii   operative   a   gaterelor,
                                     la  toate  lucrările.  Ca  ur­  ţat  suprafaţa  de  50  ha  des­                 autostivuitoare   cu   furci         L1VIU BRAICA
            —  în  această  toamnă  —   mare,   culesul   porumbului   tinată  orzului,  iar  din  cea                 laterale  şi  alte  utilaje.  în
           ne   spunea   tovarăşul   Iero-   s-a   încheiat   pe   întreaga   planificată  pentru  grîu  am   TEREN FERTIL   prezent, sarcina noastră  (Continuare în pag. o 3-o)
           nim Grecu, primarul co­    suprafaţă de 164 ha. Eli-  semănat  aproape  50  de  ha.
                                                                 La   transportul   finului   şi   PENTRU CĂRBUNE
                                                                 al  cocenilor  de  porumb  am   Colectivul  sectorului  I  al    qr era
                                                                 mobilizat   toate   atelajele   minei  Lupeni  a  extras  su­  ^   C '  minieră Veţel-Mintia
                                                                 de pe raza comunei.        plimentar  în  cele  nouă  luni
                                                                   Am   întîlnit   pe   ogoare,   ale  anului  aproape  8  500
                                                                 în   raidul   întreprins   marţi,   tone  de  cărbune,  din  care  ! Treptele afirmării continuă
                                                                 00  septembrie,,  o  vie  acti­  circa  2  000  tone  numai  în
                                                                 vitate.   Un   mare   număr   luna  recent  încheiată.  Şe­  i  Am  şi  acum  pe  retină  zată  în  importante  sporuri
                                                                 de   cooperatori   lucrau   la   ful   sectorului,   subinginerul   i  imaginea  unui  moment  la  plumb,  zinc,  cupru,  sulf,
                                                                                            Marius   Mărăscu,   explică   ţ  festiv,  emoţionant,  petre-  bentonită),  34,1  la  sută  la
                                                                 tăierea,  cocenilor  pe  ulti­                       l cut intr-o după-amiază de producţia netă (pe opt luni)
                                                                 mele  suprafeţe,  la  încărca­  simplu   această   frumoasă   august  1986  ia  Cariera  mi­  şi  17,7  la  sută  la  benefi­
                                                                 rea  acestora  în  care  şi  la   ,,recoltă"   de   cărbune   la
                                                                                            mijlocul  actualei  toamne  :   nieră  Veţel-Mintia.  Partici­  cii,  economii  de  aproape
                                                                 aşezarea  lor  în  baza  fura­  „Credem  că  am  reuşit  să   panţii  la  adunarea  gene­  14  milioane  lei  la  costu­
                                                                 jeră.  Carele  cu  coceni  se   acumulăm   o   bună   expe­  rală  a  reprezentanţilor  oa­  rile  de  producţie,  realiza­
                                                                 intercalau  cu  cele  cu  fîn,   rienţă   în   organizarea   lu­  menilor  muncii  trăiau  pen­  rea  suplimentară  a  49  000
                                                                 în Ijazele de nutreţuri de  crului  pe  brigăzi  şi  schim­  tru  prima  dată  satisfacţia  mc  descopejtă  şi  a  850  ml
                                                                                            buri  —  fiecare  maistru  şi   primirii   „Diplomei   de   o-  la   lucrările   de   pregătiri
               l.n ('. \.l’. Bretea Straiului se recoltează   cu combinele  TRAIAN BONDOR   şef  de  formaţie  avînd  res­  noare"  şi  ,,Steagului  roşu"  miniere.  De  fapt,  în  bilan­
            — ultimele suprafeţe cu porumb.                                                 ponsabilităţi  concrete  în  a-   de  unitate  fruntaşă  pe  ţa­  ţul  pe  nouă  luni,  aproape
                                                                  (Continuare în pag. a 3-a)  bataje,   în   efectuarea   re­  ră.  Cu  citva  timp  in  urmă,  in  dreptul  tuturor  poziţii­
                                                                                            viziilor   şi   reparaţiilor   la   colectivului  de  aici  i  se  lor  de  plan  este  înscris
                                                                                            utilaje  şi  agregate  —  prin   conferise  ,,Ordinul  Muncii"  semnul  plus.  Minusul  de  la
                          Pentru asigurarea bazei furajere                                  repartizarea   acestora   pe   clasa  a  ll-a  pentru  locul  calcar  provine  din  motive
                                                                                            lăcătuşi   şi   electricieni   —,   al  ll-lea  ocupat  in  Întrece­  independente  de  colectivul
                                                                                            în  planificarea  riguroasă  a   rea  socialistă  desfăşurată  unităţii.  Condiţiile  şi  dispo­
                       să acţionăm energic, cu toate forţele!                               activităţii  pe  fiecare  schimb   in  1985  intre  unităţile  din  nibilităţile   colectivului   sînt
                                                                                                                         industria  extracţiei  şi  pre­
                                                                                                                                                 alt  argument  -  mai  pu­
                                                                                            şi  respectarea  severă  a  nor­
                                                                                            melor  de  protecţie  a  mun­  lucrării  minereurilor.  Le-am  ternic.  Iar  hotărirea  şi  dă­
                                    kaid-ancheta în c.u.a.s.c. brad                         cii.   Acţionînd   astfel,   am   admirat  chipurile  Îmbujo­  ruirea   oamenilor,   dorinţa
                                                                                            reuşit   să   creştem   gradul,   rate  de  emoţie  şi  mulţumi­  de  autodepăşire  şi  de  per­
             Vorbind  c-u-  medicul  ve­  prii.   Ce   învăţăminte   s-nu   —  S-au  tras.  La  ora  de   de  exigenţă  şi  responsabi­  re,  le-am  ascultat  cuvinte­  manent  urcuş  spre  impiiniri
           terinar  Florin  Achim  des­  tras  din  necazurile  iernilor   faţă  situaţia  asigurării  fu­  litate   a!   fiecărui   membru   le  reţinute  laţă  de  succe­  -   argumentul   determinant
           pre  animale,  despre  între­  trecute  ?  —-  tovarăşe  me­  rajelor   pentru   iarna   este   al  colectivului,  să  dezvol­  sele  obţinute  şi  le-am  în­  al reuşitei.
           ţinerea  şi  buna  lor  hrăni-   dic veterinar.       următoarea :               tăm  interesul  tuturor  pen­  registrat angajamentele Ier-  Pulsul  hărniciei  şi  anga-
           re,  am  abordat  cu  precă­                                                     tru   realizarea   ritmică   a   me  de  a  continua  la  cote  jătii  muncitoreşti,  revoluţio-
           dere,  cum  este  şi  firesc,                  Fin      Suculente   Grosiere     planului",                   superioare realizările bune nare, bate puternic şi în
           problema   asigurării   nece­                Plan  Real.  Plan Real.  Plan Real.                              din  1985  şi  din  Întregul  această  ultimă  perioadă  a
           sarului  de  nutreţuri  pentru                                                                                cincinal  precedent,  de  a  anului,  în  toate  subunită­
           iarnă.                      C.A.P.  Brad    580   430  2 135  300    598  255           AU ÎNCHEIAT           urca  mai  sus  treptele  afir­  ţile,  in  toate  colectivele  în­
             —  Se  zice  că  în  unită­  C.A.P. Mesteacăn  410  300  1 485  400  411  200        RECOLTATUL             mării.                   treprinderii  :  de  la  Veţel  şi
           ţile  agricole  de  stat  şi  coo*   C.A.P.  Zdrapţi  310  187  1 470  480  362  208   PORUMBULUI               Zic  trepte,  pentru  că  este  Mintia,  de  la  Pojoga  şi
           peratiste  de  pe  raza  Con­  C.A.P.  Cărăstău  170  104  365  —    134   50                                 un  cuvint  consacrat  in  ac­  Gurasada,  de  la  Troiţa,
           siliului   unic   agroindustrial   C.A.P. Lunca  410  225  1 500  600  466  360         »c la Consiliul popular   tivitatea - acestui colectiv.  Boiţa-Haţeg şl Vorţa. II
           Brad  nu  au  fost  probleme   C.A.P.  Rişca  460  430  1 600  850   507  458            al oraşului Brad ni s-a   Se  lucrează  în  trepte  şi  în  ţin  mereu  ridicat  meseriaşi  •'
           deosebite   cu   furajele   in   C.A.P. Ţebea  430  340  1 835  310  480  295         comunicat ieri că cele trei   subteran şi in cariere, se talentaţi şi destoinici cum ţ
           iernile   din   urmă.   Subli­  C.A.P.  Sălişte  280  248  865  320  259  149           cooperative agricole de   urcă  in  trepte  şi  spre  con­  sînt  şeiii  de  formaţii  loan  1
           niem  :  probleme  deosebite,   C.A.P.  Ribiţa  405  311  1 435  900  383  285        pe raza oraşului — C.A.P.   sacrare  prolesională  şi  în  Stingă,  Eugen  Grober  şi  *
           pentru   că   probleme   au   C.A.P. Vaţa de Jos 315  217  1 485  200  330  420         Zdrapţi, C.A.P. Brad şi   întrecerea   socialistă.   In  Gheorghe  Jicmon,  muncito­
           fost.  C.A.P.  din  Mesteacăn,   C.A.P. Birtin  410  182  ŢI 50  85  310  105          C.A.P. Mesteacăn — au   1985,  minerii  şi  preparatorii   rii  Anghel  Nan,  loan  Ta-  &
           Zdrapţi,   Lunca   Moţilor,   A.E.I.  Birtin  700  700  3 990 1400  1025  770         încheiat recoltatul porum­  de  la  Veţel-Mintia,  cobo-   maş,  Constantin  Dare,  ~
           Ţebea,  Vaţa  de  Jos,  Bir-                                                            bului pe toată suprafaţa   rind   tenace   şi   dinamic   Gheorghe   Haida,   Roman
           tin  au  cumpărat  furaje  eu   —  Deci,  după  cum  bine   cesare  de  fînuri,  suculente   ocupată cu această cultu­  trepte  in  activitatea  de  pro­  Cirpaci,  Virgil  Mihăilă,  Fio-  ţ
           bani   grei,   înrăutăţi-ndu-şi   se   poate   constata,   situaţia   şi grosiere asigurate pen-  ră. Continuă în ritm   ducţie,  au  urcat  sigur  şi   rian  Păsculea,  Petru  Boan-  1
           situaţia  economică,  în  con­  asigurării  hranei  pentru  a-                         înalt eliberarea terenului   temeinic  trepte  in  Întrece­  că,  /osii  Paşca,  loan  An-  /
           diţiile  în  care  îşi  puteau   nimale  este  mai  bună  ca     GH. I. NEGREA       de coceni, însilozarea cul­  rea  cu  toţi  minerii  şi  pre­  cău,  Gheorghe  Tril,  Bădica  \
           asigura  hrana  de  iarnă  a   anul   trecut.   Dar   unităţi                          turilor duble şi însămîn-   paratorii  din  domeniu.  In   Medrea,  Ionel  Stanciu,  Ser-  (
           animalelor din resurse pro­  care nu au cantităţile ne-  (Continuare în pag a 3-a)    ţarea cerealelor păioase.  linal  s-au  situat  pe  treapta   giu  Fodor,  loan  Bobora,  i
                                                                                                                                                  Vaier  Mihăiasă,  Cornel  Co-  1
                                                                                                                         a  ll-a.  Onoraţi  şi  stimu­
                                                                                                                         laţi  in  acelaşi  timp,  şi-au   şa  —  exemple  de  hărnicie  ţ
                                                                                                                         amplificat   strădaniile   şi   şi  conştiinciozitate,  de  an-  l
                                                                                                                                                  gajare in producţie.   ?
                                                                                                                         hărnicia,  de  la  începutul   O  dată  cu  intrarea  in  ul-  ţ
                                                                                                                          anului   ureînd   pe   prima   r  timul  trimestru  al  anului,  1
                                                                                                                          treaptă  a  întrecerii.  „Sin-   colectivul  Carierei  miniere  ?
                                                                                                                          tem  hotăriţi  să  ne  menţi­  Veţel-Mintia  intră  in  cel  de  1
                                                                                                                          nem  pe  această  poziţie,  să   al  11-lea  an  de  existenţă.  \
                                                                                                                          aducem  judeţului,  nouă  În­  Ieri,  1  octombrie,  s-au  im-  I
                                                                                                                          şine,  satisfacţia  unor  rea­  plinit  10  ani  de  la  consti-  /
                                                                                                                          lizări  deosebite  şi  un  nou   tuirea  unităţii,  prilej  cu  ca-  ţ
                                                                                                                         „Steag  roşu"  de  fruntaşi   re  adresăm  felicitări  tutu-  1
                                                                                                                          in  acest  prim  an  al  celui
                                                                                                                                                  ror  oamenilor  muncii  de  1
                                                                                                                         de  al  optulea  cincinal",  ex­  aici  şi  urarea  de  a  obţine  1
                                                                                                                          prima  deunăzi  angajamen­  noi  şi  importante  succese  ţ
                                                                                                                          tul  colectivului  pe  care-l  in  activitate.  Dacă  stăm  şi  1
                                                                                                                         conduce,  ing.  loan  Şteiă-  măsurăm  puţin  timpul,  tre-  J
                                                                                                                         nescu, directorul unităţii.  buie  să  spunem  că  un  de-  ţ
                                                                                                                           Acţiunea  nu-i  uşoară,  dar  cen/u  este  o  perioadă  re-  I
                                                                                                                          foarte  posibil  de  realizat.  lativ  scurtă  pentru  afirma-  1
                                                                                                                          Depăşirile  de  plan  pe  cele  rea unui colectiv muncito- I
                                                                                                                         nouă  luni  ale  anului  con­
                                                                                                                          stituie  un  solid  argument,   DUMITRU GHEONEA
                  C.A.P. Rişca. în paralel cu strîngerea porumbului boabe şl însămînţaroa cerealelor păioase, se munceşte la recolta­  latâ-le :   28,9 la sută la
                rea porumbului pentru siloz. în imagine, o puternică formaţie de mecanizare, surprinsă în plină acţiune.
                                                                                              Foto : N. GHEORGHIU         producţia marfă (concreţi-  (Continuare in pag. a 3-a)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10