Page 53 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 53
La invitaţia tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N I Ţ I - V A !
a preşedintelui iepolslioii Li
Samuel Kanyon Doe, în ţara noastră
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.
S I A l C O N S I I I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
La invitaţia tovarăşului începerea convorbirilor oficiale
Nicolae Ceauşescu, pre
şedintele Republicii Socia La Palatul Consiliului de cu care a fost înttmpinat.
Anul XXXVIII, nr. 8 994 JOI, 16 OCTOMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani liste România, miercuri, 15 Stat au început, miercuri, Cei doi şefi de stat şi-au
■> octombrie, a sosit la Bu 15 octombrie, convorbirile exprimat satisfacţia de a
cureşti preşedintele Repu oficiale între preşedintele se întâlni şi a avea un
blicii Liberia, Samuel Ka Republicii Socialiste Ro schiimb de păreri în pro
nyon Doe, care efectuează mânia, tovarăşul Nicolae bleme de interes reciproc,
■ CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA-1 o vizită oficială de priete Ceauşescu, Liberia, Samuel manifestîndu-şi încrederea
şi
preşedintele
nie în ţara noastră.
Republicii
că actualul dialog la ni
Vizita şefului statului li Kanyon Doe. vel înalt, înţelegerile la
berian constituie un mo P r e ş e d i n t e l e Nicolae care se va ajunge vor
pre
ment important în relaţii Ceauşescu a adresat Kanyon conferi noi dimensiuni co
laborării
româno-liberie-
Samuel
şedintelui
le dintre cele două ţări şi
! i Realizări bune care se vor popoare, o contribuţie Doe cordiale urări de bun ne. P r e ş e d i n ţ i i Nicolae
) DIN CRONICA \ semnificativă la întărirea venit şi a salutat vizita pe Ceauşescu şi Samuel Ka
s ----------------- \ amplifica prin prieteniei şi colaborării ro- mânia, subliniind că a- nyon Doe au continuat, a-
care o efectuează în Ro
în
\ ÎNTRECERII mâno-liberiene, cauzei interesul ceasta pune în evidenţă poi, convorbirile în pre
păcii,
reciproc,
al
zenţa celor două deiegaţii.
modernizarea tehnologiilor înţelegerii şi cooperării in bunele relaţii româno-libe-
- SOCIALISTE j ternaţionale. riene, precum şi dorinţa în acest cadru, au fost
comună de a întări şi mai examinate stadiul şi per
Colectivul secţiei mate de aproape 5 milioane lei Ceremonia primirii ofi mult conlucrarea dintre spectivele relaţiilor româ-
riale izolatoare din cadrul la producţia marfă şi, ciale a înaltului oaspete cele două ţări, atît pe tă- no-liberiene.
\ DEPĂŞIRI \ I.M.C. Deva realizează, împreună cu colegele me a avut loc pe platoul din rîm bilateral, cît şi în sfe în timpul convorbirilor
\ LA PLANUL l pentru viitoarele construc le, sîntem bucuroase că faţa Palatului Republicii, ra vieţii internaţionale, co au fost relevate raportu
ţ DE EXPORT | ţii social-culturale sau in ne-am adus şi noi contri unde erau arborate drape respunzător voinţei şi as rile prieteneşti care s-au
dustriale, o gamă largă de buţia la acest bilanţ pozi lele de stat ale României piraţiilor de pace şi pro statornicit între România
^ Fabricarea tuturor l produse care au — după tiv. Ne vom strădui să şi Liberiei. gres ale ambelor popoare. şi Liberia pe multiple pla
l sortimentelor de produ- i cum arată şi numele sec muncim cu spor şi în con Numeroşi oameni ai mun Preşedintele Samuel Ka nuri. S-a apreciat că e-
? se destinate exportului 1 ţiei — rolul de a izola şi, cii din Capitală, aflaţi în nyon Doe a mulţumit pen xistă premise favorabile
j — la termenele, în can- ^ mai precis, de a apăra îm tinuare pentru încheierea tru invitaţia de a vizita
^ Etăţile şi în condiţiile ^ potriva zgomotului, umeze acestui prim an al celui (Continuare in pag. a 4-a} România, pentru căldura (Continuare In pag. a 4-a)
de-al 8-lea cincinal cu re
1 de calitate prevăzute in i lii etc. zultate cît mai bune, pen
contractele încheiate cu i — în perioada care a tru pregătirea unor pro
1 beneficiarii externi — trecut din acest an — ne-a ducţii şi mai mari în anul
ţ constituie o preocupare declarat ing. Moise Voi- viitor". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
1 esenţială pentru colec- coni, şeful secţiei — colec Declaraţii asemănătoare
1 tivele muncitoreşti din tivul nostru de muncă a — ce relevă hotărîrea oa
1 judeţul nostru. în acest reuşit să depăşească pre menilor de a face totul a primit pe miniştrii afacerilor
ţ sens, pot fi consemnate vederile de plan la majo pentru producţii sporite în
1 rezultatele deosebite ob- ritatea produselor princi actualul cincinal — am as
> ţinute de oamenii muncii pale. Astfel, s-a obţinut o cultat şi din partea şefu externe ai statelor participante
\ din cadrul I.P.I.C.C.F. producţie suplimentară de lui de formaţie Mihai Lu-
^ Deva care înregistrează, 207 tone de mase plasti ca şi ceramistei Elena Blă-
i pe perioada ce a trecut ) ce, un plus de 78 000 uni naru, de la dialit, a şefu la Tratatul de la Varşovia
I din acest an, o depăşire ţ tăţi echivalente de oahle lui de echipă Teodor Mariş
\ a sarcinilor de export ^ teracotă şi o depăşire de şi glazuratoarei Ema Bo-
) cu 90,4 la sută, coleeti- i 487 000 bucăţi la cărămizi roş, de la cahle teracotă, T o v a r ă ş u l Nicolae publicii Populare Bulgaria ţumiri pentru primire,
^ vul întreprinderii „Pla- dialit. Avem şi un minus precum şi a altor munci Ceauşescu, secretar gene — Marii Ivanov. pentru condiţiile asigurate
l far" Orăştic — cu o rea- } de 545 tone la vată mine tori. ral al Partidului Comunist La primire au luat par desfăşurării lucrărilor şe
) lizare suplimentară de 1 rală, restanţă de care „tra Pe fluxul tehnologic un Român, preşedintele Re te tovarăşii Constantin dinţei de la Bucureşti, pen
Dascăl eseu, membru al Co
tru
ospitalitatea
care
de.
1 6G,l la sută, producăto- ^ gem" încă din trimestrul de se produce vata mine publicii Socialiste Româ mitetului Politic Executiv s-au bucurat în timpul şe
nia, a primit, miercuri, 15
^ rii de materiale de l I a.c. Din luna aprilie 1986 rală (şi unde există minu octombrie, pe miniştrii a- al C.C. al P.C.R., prim-mi- derii în România. Totoda
i construcţii de la I.M.C. ' ne îndeplinim şi la acest sul de producţie amintit) faceriior externe ai state nistru al Guvernului Re tă, ei a prezentat proble
J Deva — cu un plus de capitol planul şi chiar îl l-am abordat pe maistrul lor participante la Trata publicii Socialiste România. mele analizate în cadrul
42,1 la sută, chimiştii depăşim, reuşind să redu Francisc Marton : „Ce se tul de la Varşovia, care au Ion Stoian, membru su şedinţei de la Bucureşti,
^ de la „Vîscoza" Lupeni 1 cem lunar din nerealizări, are în vedere, în urmă luat parte la şedinţa de la pleant al Comitetului Po rezultatele cu care s-a în
l — 31,3 la sută, silvicul- 7 iar dorinţa noastră este să torii ani, pentru creşterea Bucureşti. Au fost prezenţi litic Executiv, secretar al cheiat.
> torii judeţului nostru — 1 le eliminăm complet din producţiei de vată mine miniştrii afacerilor externe C.C. al P.C.R., Ioan Totu, în numele tuturor parti
) cu 0 , 7 la sută peste ^ bilanţ, pînă la sfîrşitul a- rală ?“. „într-adevăr, — ai Republicii Socialiste Ce membru supleant al .Comi cipanţilor, vorbitorul a a-
|j plan şi mulţi alţii. l nului. ne-a declarat maistrul — tetului Politic Executiv al dresat tovarăşului Nicolae
Pe „fluxul polistirenului" actualele capacităţi de hoslovace — Bohuslav C.C. al P.C.R., ministrul Ceauşescu, partidului şi
am întîlnit o muncitoare producţie sînt insuficiente Chnoupek ; Republicii De afacerilor externe.
| minereuri | mocrate Germane — Oskar poporului nostru urări de
fruntaşă : operatoarea Va faţă de cerinţele pentru
Au fost de faţă amba
în
deplin
| PESTE PLAN 1 lentina Mocan.u. Este un acest produs. Ştiu că aici Fischer ; Republicii Popu sadorii ţărilor respective succes importantelor îndepli
sarcini
nirea
i Colectivul Carierei / exemplu de însuşire temei va avea loc o modernizare lare Polone — Marian acreditaţi la Bucureşti. stabilite de Congresul al
1 miniere Zlaşti, unitate ) nică a profesiei printr-o totală a tehnologiilor prin Orzechowski ; Republicii în numele Comitetului XlII-lea al Partidului Co
\ aflată în componenţa V activitate disciplinată şi introducerea unor agrega Populare Ungare — Peter miniştrilor afacerilor exter munist Român.
^ întreprinderii miniere > rodnică, prin acumularea te de topire de mare ca Varkonyi ; Uniunii Repu ne ai statelor participante în încheierea întîlnirii,
i Hunedoara, înscrie a- 1 cunoştinţelor practice di pacitate. Astfel, cele 4 blicilor Sovietice Socialiste la Tratatul de la Varşovia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
» cum. Ia jumătatea lunii ^ rect din procesul produc cuptoare existente vor fi — E.A. Şevardnadze, şi tovarăşul Bohuslav Chnou a rostit o cuvîntare, urmă
* octombrie a.c., însemna- i tiv. „Ştim — ne-a decla prim-adjunctul ministrului pek a adresat tovarăşului rită cu deosebit interes de
J te depăşiri ale Planului 1 rat interlocutoarea că pe MARIN NEGOITĂ afacerilor externe al Re Nicolae Ceauşescu vii mul toţi cei prezenţi.
acest an, pînă în prezent,
1 de producţie aferent 1 secţia noastră are un plus (Contir.uore in oaq o 3-o)
ţ perioadei ce a trecut ^
( din acest prim an al i
J cincinalului 1986—1990. < CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
) Astfel, la dolomită gra- ţ
ţ nulată au fost obţinute ^
l în plus faţă de preve- t
? deri 27 000 tone, talc i Se acţionează cu hărnicie la arături
1 măcinat — plus 45 to- i *
ţ ne, iar la talc tratat ^ şi la stringerea furajelor
I chimic — plus 5 tone. I
I De asemenea, ca urma- /
1 re a îmbunătăţirilor teh- ţ în aproape toate unită nizat patru formaţii mar:
ţile din Consiliul unic a- de tractoare care lucrează
j nologice aduse instala- \
1 ţiei de dolomită măcina- l groindustriâl Haţeg, po pînă seara tîrziu la efec
i tă, în obţinerea acestui rumbul s-a cules cu coceni tuarea ogoarelor. Nicolae
cu tot, astfel că eliberarea Vancea, inginerul şef a!
/ produs folosit Ia fabri- J terenului s-a desfăşurat Staţiunii pentru mecaniza
1 carea nitrocalcarului se \ concomitent cu recoltatul. rea agriculturii Haţeg, ne
ţ înregistrează un spor lj Acest fapt a creat condi spunea că în toate unită
l faţă de prevederi de i ţii pentru organizarea şi ţile au fost organizate
i peste 900 tone. în reali- ? buna desfăşurare a însă- schimburi prelungite la a-
1 zarea acestor însemnate t niînţării cerealelor păioa- rat. Marţi seara, de pil
se într-un pat germinativ dă, Ioan Ceuţă, Vasi'.e
1 cantităţi suplimentare \
^ de minereuri se cuvin t pregătit grădinăreşte, pre Coslin, Pavel Plavia, Va-
i evidenţiate hărnicia şi 1 cum şi pentru efectuarea sile Popa, Alexandru Vule,
arăturilor adînci de toam Nicolae Breteamu, Ioan
/ dăruirea tuturor mem- ' nă. Păcurar şi Adrian Vladi-
1 brilor colectivelor din ţ
în aceste zile, în toate slav au arat în tarlaua
\ brigăzile Crăciuncasa, \ unităţile agricole din zonă „Valea Lupului" a C.A.P.
Tcliuc III, prepararea i se lucrează cu foa'ţe spo Li vad ia, pînă la miezul
i ZIa.şti şi sectorul Lclcsc 1 rite la arăturile adînci de
; ale unităţii. ' I.M.C. Deva, atelierul teracotă. Pe masa de lucru a ce ramiştilor I.ogliin Pelresc şi toamnă. Pentru buna des TRAIAN BONDOR
Ştefan Dartilto se află în fini saj un nou model de vas or namental.
' \ Foto NICOLAE GHEORGHIU făşurare a acestei activi
tăţi S.M.A. Haţeg a orga (Continuare in pag. a 3-a)