Page 54 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 54
DRUMUL SOCIALISMULUI
2
eS’-~«3MK3a»
proletar; aNiotir dmtc uwm-vt
T ELEVI
20,00 Telejurn
20,20 Pe drum
rii noii
grare
o IJynerien
16v. ‘ ■ s-o
s-o g
(color)
20,35 Statornic
Mecanizarea lucrărilor în subteran - cale sigură Un reviriment ce trebuie continuat • Milenii ci
na vatră
străluciri
argint (<
de creştere accentuată a productivităţii muncii tivitatea fermei zootehni furajeră este împrejmuită trate la ferma C.A.P. Ţe 20,55 Invitaţie
în ultima vreme în ac
realizările
Toate
înregis
şi dotată cu cele necesare
ri Ie Ha
nii (colo
ce a C.A.P. Ţebea a în- pentru evitarea oricăror bea se datorcsc sporirii 21,30 Controlul
muncii -
— Cineva clin conduce ridicau pînă la tavan tron serie a acestui tip de feput şi se manifestă tot pierderi. Adăposturile sînt preocupării conducerii coo tatc, râs
rea întreprinderii miniere soane de cîte 2—3.m, în benzi, mai pregnant un reviri bine îngrijite. în prezent perativei faţă do activita ficienţă
Hunedoara ne spunea că retragere, pe toată lun —• Cu utilajul acesta nou ment. Această afirmaţie se execută lucrări de pu tea din zootehnie. Atît 21,50 Telejurm
dumneavoastră, tovarăşe gimea fîşiei. Operaţie exe cea şi cu maşina de în are la bază cîtcva aspecte nere la punct a grajduri- Letiţia Simedrea, preşedin
Glierasim Mureşan, si cutată cu eforturi fizice cărcat cu siloz — a inter domne de luat în seamă. tele unităţii, cit şi ingine
ortacii din brigada pe care mari, care dura chiar mai venit şeful do brigadă La bovine, efectivul total LA C.A.P. ŢEBEA rul şef, ceilalţi tovarăşi fjgAPiC
o conduceţi aţi avut cura bine de o săptămînă. Glierasim Mureşan. Şi a- este substanţial depăşit. din conducerea cooperati
jul de a experimenta pri La uşurarea eforturilor tunci s-au mai găsit unii Efectivele matcă, de ase vei participă la programul BUCUREŞTI
mii, în abatajul 716 al oamenilor, la creşterea pro care ziceau că tot cu menea, se apropie de ni lor în vederea viitoarei de muls, s-au preocupat dioprogramul
Minei Gheţari, „tehnolo ductivităţii muncii în exe trocul vom căra sterilul. velele . planificate. Faţă de stabu.laţii a animalelor. cu răspundere de aduna 0,15 Sfatul
gia de rn.mbleicrc uscată cutarea acestei lucrări Dar anii au arătat, prin planul de a se obţine, în Toate aceste înfăptuiri sînt rea, transportul şi depo 6,30 La ordii
agricultură;
•a metoda de exploatare s-au gândit inginerii Si- cantităţile de minereu tot cele nouă luni trecute din cu atât mai importante cu jurnal ; 7,30 /
. u felii orizontale ascen mion Spătarii, Petru Bel- mai mari pe care le-am acest an, 116 viţei, s-au cit în anii trecuţi ferma zitarea furajelor, aducerea 8.00 Revista
Curierul mek
dente deanu, Dumitru Geampană obţinut, că singura si cea realizat 126. A fost sub zootehnică din Ţebea s-a acestora în baza de nutre Buletin de
ţuri
făcîndu-se,
aproape
planul
stanţial
depăşit
şi
— Curaj ? Mai degrabă şi lăcătuşul Octavian Nis- mai sigură cale dc spo de montă la vaci. confruntat cu numeroase în totalitate, cu carele şi Răspundem
încrederea în ceea ce iese tor. Materializai'ea acestor rire a producţiei rămînc necazuri atît în ce pri lor ; 10,05 S
zători ! ; 10,15
din mintea şi din niîinile creşterea puternică a pro O atenţie deosebită şi veşte asigurarea furajelor, căruţele. Dorina Marta, 11.00 Buletin
tovarăşilor din brigada ductivităţii muncii, adică permanentă acordă condu cit şi în îngrijirea ani şefa de fermă, lucrează cu 11,05 Politic;
11,35 cîntec
specializată electromecani i.M. HUNEDOARA mecanizarea lucrărilor în cerea cooperativei gospo malelor. în viitoarea sta- hărnicie şi pasiune, asi- menii zilelor i
că a întreprinderii. subteran. Acest lucru dăririi fermei şi realizării bulaţie — consideră con gurînd o bună organizare zică uşoară;
Dialogul cu minerul şef ni l-a cerut dc nenumă unei baze furajere cit ducerea cooperativei — şi coordonare a activităţii. de ştiri ; 12,0. f
colului XX ;
de brigadă Glierasim Mu căutări o constituie con rate ori Minerul dc Onoa mai bogate. Ştefan Moise. C.A.P. Ţebea va avea fu înregistrările
reşan a continuat. Aşa am fecţionarea, în atelierele re al ţării, tovarăşul inginerul şef al unităţii, ne raje suficiente. TRAIAN BONDOR cameră „Vc
aflat amănunte în legătură brigăzii specializate elec Nicolae Ccauşescu, iar noi, spunea că, la ora actuală, din Sfînlu
cu avantajele pe care le tromecanice din Teliuc, din cei ce muncim în mine în baza de nutreţuri sînt 12,40 Din cc
clorului; 13,0(
prezintă noua tehnologie materiale recuperate, a u- ritul din Poiana Ruscăi. depozitate, în bune condi- Contractele la exaort — onorate exemplar 3 * Radio juri
aplicată, de numai o lună nci benzi de preluare, căutăm să răspundem în ţiuni dc păstrare, 380 tone vnnprcmieră
de zile, deocamdată, intr- transport şi clădire a ste crederii acordate prin fîn, 150 tone suculente şi Din acest an, ca urmare a calităţii deosebite a 10.00 "adioji
u n u i dintre abatajele Ghe- rilului. Un utilaj simplu, fapte deosebite de muncă. aproape 400 tone grosiere. utilajelor şi maşmilor realizate, întreprinderea de Audi tradi
la pr .neriU
lariului. uşor de manevrat, care a Finul este aşezat în cele utilaj minier Petroşani livrează partenerilor din China le cetăţenilor
patru finarc pline ochi şi
„Tehnologia de ramhle- făcut ca productivitatea MIRCEA DIACONU în şire bine rostuite. Baza şi Polonia, în baza unor contracte ferme, o serie de tin de ştiri ;
gazeta econo
îcrc uscată la metoda de muncii ia ramblcierc să produse fabricate aici. Te apăr şi
exploatare cu felii orizon crească do aproape opt — Ce produse exportaţi, tovarăşe inginer şef, Ni- tria mea. Pi
tale ascendente" reprezin ori ! cuşor Vulpe, şi cărui fapt se datorează avansul luat zi cal ; 18,00
tă, în rezumat, mecaniza — Sintc-m doar la în în producţie ? 18,20 Anul
al Păcii; 19,0
rea lucrărilor în subteran ceput ou folosirea benzii, — Realizăm pentru beneficiarii străini combine ştiri ; 19,05
Kste de la sine înţeles fap dar este clar pentru ori dc abataj, instalaţii de forat suitori, grinzi de susţi tinereţii ; 20,
tul că, pînă acum, opera cine că scurtarea timpului nere în abataje, părţi componente ale susţinerilor nai ; 20',30 C
ticră bucureş
ţia de ramblcierc (umple de ramblcierc va însemna mecanizate de abataj şi altele. Succesul nostru se La sp^Cstla i
rea cu steril a golurilor câştigarea multor zile pen datorează în primul rind responsabilităţii de care s-a zi întt-b ori
rezultate în urma exploa tru exploatarea minereului dat dovadă în pregătirea temeinică, în cele mai mici ment poetic
turnă muzici
tării; minereului dintr-o ■ — preciza ing. Dumitru detalii, a producţiei destinate exportului, bunei orga 24.00 Buletin
fîşia', pentru a se crea Geampană. La brigada e- nizări a activităţii pe linii de fabricaţie şi formaţii
astfel! o structură de re Icctromccnnică, minerii lui specializate, atenţiei majore acordate calităţii produ-i
zistenţă în vederea ata Glierasim Mureşan ne-au selor. Deja putum vorbi despre experienţă în ceea I C S N E I
cării unei noi fîşii) se exe transmis unele propuneri ce facem, despre hotărârea fermă a colectivului de la
cuta manual. Adică sterilul de îmbunătăţire a noului I.U.M. Petroşani de a lărgi în 1987 gama sortimen DEVA : P
era adus., cu maşina de în utilaj, de care ţinem sca telor la export şi a obţine realizări tot mai frumoase. (Patria); Ti
cărcat, eu siloz şi deversat ma acum, la confecţiona este a mea •
IU
(Arta);
la capătul dinspre panou rea unui nou prototip. Nu Avertismenti
al' fâşiei de rambleiat, după mai trece mult şi vom Cooperativa agricolă dc - producţie din Ţebea şi-a asigu I-1I (Moderr
care,, cu lopeţile, minerii vorbi despre producţia de rat o bază furajeră bogată, pr egătindu-sc temeinic iernatul 0 cooperativă care-şi onorează tunccare (IV
animalelor. Imperiul coi
seriile I-1I
din plin profilul Bătă
STILUL DE MUNCĂ AL BIROURILOR ORGANIZAŢIILOR DE BAZĂ Campionul -
(Cast"
ring) i Vină
Răspundere şi dinamism - premise ale unei activităţi rodnice al Cel dc al III-1 ea Congres populaţiei 120 000 de pui de prioare (7i
oamenilor
în
Cei şapte fa
şi,
muncii
10 zile, atît pentru satisface
cadrul lui, cel de al VlII-lca
rea
participa
Congres al cooperaţiei ele pentru nevoilor proprii, prin cît sis şi rea); LUPEI
a
şi doi grădii
Ne-a mirat la început membri ai biroului au rea din start a unor defi O strictă planificare a producţie, achiziţii şi desface temul achiziţiilor la fondul I-II (Cultura
rea mărfurilor au pus sarcini
de stat.
Artista,
do'
afirmaţia tovarăşului Con primit responsabilităţi con cienţe. Despre blocul 1, muncii, analizele zilnice şi de mare răspundere în faţa Rolul de organizator al Icnii (Lucc
stantin Bîldea, secretarul crete, care acoperă prac de exploatarea căruia răs ■stabilirea de măsuri con cooperativelor de producţie, schimbului de mărfuri dintre TOI LA : A
şi
al
cooperativei,
desfacerea
sat
mărfu
oraş
organizaţiei de bază schim tic întreaga muncă a oa punde cunoaşte cele mai crete pentru un anumit achiziţii şi unităţile de acest exprimat în achiziţii de pro monedei (
rilor. între
bul A cocsificare, din ca menilor, sarcinile actuale mici detalii. domeniu al activităţii, exi fel din judeţul nostru care duse agricole şi desfacere de URICANI: r:
zat);
BRA1
drul uzinei nr. 1 cocso- şi de perspectivă. Răspun Nu au fost şi nici nu genţa faţă de propria acti obţin rezultate bune se nu mărfuri industriale populaţiei (Steaua roşi
mără
chimică a Combinatului si derile comuniştilor sînt sînt deficienţe la cuptoa vitate, urmărirea îndea ' Criş. şi C.P.A.D.M. Baia dc săteşti este şi el convingător*. BARZA : Ti
Locuitorilor
comunei
le-au
derurgic Hunedoara, cînd concepute şi se desfăşoară rele de cocsificare, de care proape, pînă la. finalizare, Pe nouă luni din ap, Ia acti fost puse Ia dispoziţie măr I-II (Minei
TJE : Clipi
ie spunea, între altele că ca într-un adevărat flux răspunde Anatolie Lesnic. a tot ceea ce s-a hotărît, vitatea de industrie mică şi furi în valoare de aproape 1G (Patria); In
i
do
.nu am avut şi nu avem tehnologic, pînă la locurile Aici se hotărăşte în marc dau consistenţă şi eficienţă prestatoare Baia s de e r v Criş c i i a milioane Iei, ceea ce repre Mage! an (F
zintă circa i 000 lei pe locui
C.P.A.D.M.
■robleme deosebite". Cum dc muncă. Nimic nu a măsură calitatea cocsului. muncii întregului birou. Şi, realizat o producţie suplimen tor. Populaţia comunei a OAGIU-BAI
Interesantă
clică, să nu se ivească fost lăsat la voia întâm „Munca biroului este desigur, de această manieră tară de aproape o jumătate predat cooperativei prin siste tură); 1IAŢ
vreo problemă în rezolva plării, tot ceea ce se face colectivă — nu spune se de lucru nu este străin milion Ici. Aceasta în cadrul mul de achiziţii — peste 700 ră în Onta
rea căreia biroul organi sau trebuie realizat fiind cretarul organizaţiei de nici unul din cei 77 mem BRAZI : Sc
zaţiei de partid să-şi dove coordonat de un membru bază. Fiecare ştie ce arc bri ai organizaţiei. Numai C.P.A.D.M. BAIA DE CRIS pustiului ; ui
te
voi
dească. răspunderea şi astfel s-a ajuns ca' schim (Casa de (
.'ompetenţa ? Am repetat bul să fie cel mai bun din MERI A : î
întrebarea, dar răspunsul C.S. HUNEDOARA unitate, după e'um aprecia unei producţii planificate ce kg miere de albine, 53 000 seriile I-II
ILIA : Coli
trei
lei
ai fost acelaşi. Abia spre Andrei Petresc, secretarul depăşeşte comună milioane aproa ouă, 700 kg carne de pasăre coaze (Lum
a-
şi
produse.
şi
într-o
alte
Desigur,
cu
sfârşitul dialogului nostru, comitetului dc partid. Nu pe 4 000 dc locuitori. Chiar ccastă contribuţie va spori
cînd datele şi elementele sau altul al biroului. Au de făcut şi nu aşteaptă pe mai în acest fel secreta dacă nu este completă, aceas pînă la sfîrşitul anului prin
tă
adunate au început să rel Samaon, bunăoară, în altcineva să-i rezolve tre rul organizaţiei de bază Baia activitate se bucură la predarea unor produse speci i»RON<
Criş
de
diversitate,
dc
fice anotimpului cum ar fi :
cristalizeze unele concluzii afara faptului că este se burile". Este adevărat, poate să spună că, „nu în cadrul C.P.A.D.M. există nuci, mere, fîn, cartofi şi alte
ne-am edificat asupra a- cretar adjunct cu proble completează Ioşif Crăciun am avut şi nu avem pro două croitorii în satul centru produse. Numerele
Conducerea
cestui fapt. Am înţeles me organizatorice, răspun bleme deosebite". de comună şi la Rişculiţa, o şedinte Maria cooperativei (pre tragerea di
de
Hârăguş)
secţie
o
este
depa
cojocăric,
că probleme sînt în fiecare de direct de sortarea coc — dar numai noi nu Cu toate acestea, este nare radio-tv, un atelier de convinsă că ceea ce s-a rea brie 1980 :
moment, greutăţi şi difi sului, o latură de maximă putem face mare lucru, bine că se gîndeşte şi se artă decorativă şi covoare de lizat pînă acum nu exprimă Extr. I :
7, 45.
atelier
flori,
de
întreţinere
cultăţi, de asemenea, dar importanţă a muncii co împreună cu oamenii, cu acţionează ferm pentru şi reparaţii electrice, secţii de în totalitate posibilităţile exis I Extr. a II
spiritul
tente.
Acţionînd
în
ă ele. înainte de a de lectivului. Două fluxuri toţi cei din schimb atm îmbunătăţirea şi perfec frizerie şi coafură, de repa ideilor reieşite din cuvîntarea |10, 29, 32.
Fond total
veni deosebite, sînt înlă tehnologice la pregătirea ajuns să depăşim planul ţionarea a tot ce presu raţii în construcţii, de produ tovarăşului Nicolae Ccauşescu 859 147 lei d
turate printr-un efort co pe luna septembrie cu 330 pune un stil de muncă di cere a sifonului şi răcori la cel de al III-lea Congres lei report 1
secţie
toarelor,
sobari
lectiv condus şi coordo cărbunelui sînt în respon -tone cocs metalurgic, 1 290 namic, eficient, corespun coşari, brutărie, de secţie — al oamenilor muncii şi al ho-
de
tărîrilor
adoptate
cel
de
de
nat de biroul organizaţiei sabilitatea lui Aurel Dră tone cocs mărunt, să înre zător marilor exigenţe transport cu mijloace hipo, al VlII-lea Congres al coo {gp*Kg3w*28as
de partid, că acest lucru guţ, secretarul adjunct cu gistrăm economii la con ca re trebuie să caracteri secţie de broderie artizanală, peraţiei de producţie, achizi V k e r
şi
secţie
desfacerea
defineşte cel mai fidel problemele de propagandă, sumul de energie electrică. zeze activitatea biroului gogo.şerie şi chiar o acestea ţii activitatea viitoare mărfurilor,
Incubaţie,
se
în
toate
va
de
stilul de muncă al birou tosif Crăciun ne pune la Principiul muncii colective organizaţiei de bază. Dez- răspîndite în mai multe sate pune un accent mai mare
lui de aici. îndemână o evidenţă clară se regăseşte în fiecare mo voitarea spiritului do ini ale comunei. pe extinderea valorificării re Ii Pentru az
frumoasă
surselor
Caracterul productiv al coo
materii
locale
Dar, pînă a se ajunge a ceea ce s-a obţinut în ment şi se răsfrânge în ţiativă, înţelegerea mai perativei se exprimă însă şi prime, materiale şi de forţă de să noaptea
la aceasta, a fost nevoie fiecare zi de la începutul fiecare moment asupra în profundă a necesităţilor în alte elemente. Pe aceeaşi muncă, prin industria mică Cerul va fi
de acumulări, de îmbogă anului : nivelul producţiei, tregului colectiv. Este momentului, acordarea u- perioadă, din gospodăria a- şi prestările de servicii, pe mult senin
sufla slab 1;
susţinută
a
ali
ţirea unor experienţe, de calitate, sortimente, umi trăsătura care. alături de nei mari atenţii muncii nexă, prin sectorul dc valori sprijinirea mai popuiaţiei în est şi sud-
mentaţie
publică
s-au
gospodăriilor
căutări şi eforturi din ditate... Nimeni nu are o competenţă, răspundere, de in om la om şi edu ficat produse în valoare de creşterea producţiei şi valori turlle minit
partea fiecărui membru ai asemenea bogăţie de date. implicare efectivă şi acti caţiei tinerilor (fiind vor peste 43 000 lei. Gospodăria ficarea prin cooperativă a sur printre intri
biroului pentru cunoaşterea Ca secretar adjunct cu vă, dă putere şi încredere ba aici de un schimb de dispune de un efectiv de 20 plusului de produse, pe dez de, izolat n
sudul
Bana
voltarea mai rapidă a activi
porci. 28 gî.şte, .20 de iepuri —
şi înţelegerea în cele mai probleme economice face în depăşirea unor greutăţi generaţii) sînt doar cîteva matcă şi 2 000 de pui. Dar în tăţii de alimentaţie publică le maxime
mici amănunte a cerinţelor însă comparaţii şi cunoaşte -care, sesizate din timp nu d i n t r e direcţiile prioritare gospodăria anexă nu se reali şi de turism. de grade,
produse
producţiei de la nivelul în ce s-a greşit, unde, cine. ajung deosebite, nu consti de acţiune. zează doar propriu de destinate cal brumă
ţă pe văi. <
sectorului
alimen
tregului schimb. Pornind face propuneri şi intervine tuie un obstacol în bunul taţie publică. De la staţia ION COTOI, serviciu : I
de la acestea, toti cei 7 operativ pentru înlătu ra mezs al treburilor. VALENTIN NEAGU de incubaţie au t'pst livrate corespondent