Page 55 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 55
R. 8 994 • JOI, 16 OCTOMBRIE 1986
rag. 3
La intervenţia
U RSE CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
PSB3S?8 ziarului Agenda „Sarinis ’86“ |
!
înfăptui- ® Consiliul popular al
oluţii a- La arături şi la strîngerea furajelor oraşului Orăştie ne comu Turneul Teatrului National I
t'runfţişi- nică măsurile care au fost
[ioa$f‘ „n, luate, la intervenţia ziaru \
ralizăm ! Una dintre manifestările vol, fără nici un ţel precis
(Urmare din pag. 1) care, acum, cînd se efec Sînpctru, lucrarea apro- lui, prin publicarea arti de referinţă din cadrul ac în viaţă. Alta este întru to i
străbu- tuează arăturile de toam piindu-se de final. în ce colului „Pregătirile de iar tualei ediţii a prestigiosului tul opusă lui Pietro în pri- ţ
icică nă, se încorporează în sol. priveşte transportul finu nă. Spre a se evita orice Festival „Sarmis" este. de vinţa modului de a iubi. J
stor ic în nopţii. La fel 'au procedat sigur, turneul Teatrului Na în ultimă instanţă, toate ţ
i aur şi şi mecanizatorii Cornel Din situaţia operativă la lui, cele mai mari cantităţi pierdere de energie ter ţional „I.L. Caragialc" din aceste trei personaje pot fi /l
r) Ceuţă, Artemie Popa, Cos- zi rezultă că cele mai au fost depozitate la coo mică şi a asigura confor Bucureşti, cu piesa „Act înţelese ca rcprczentînd cîtc j
studiou- mari suprafeţe au fost a- perativele agricole din tul locuinţelor", apărut în veneţian" dc Camil Fetres- o faţetă a unuia şi aceluiaşi t
eleviziu- tel Huţuţuc şi Doinei Mun- ziarul nr. 8 939 : „în rea cu, prezentată pe scenele individ : „scriitorul însuşi, \
teanu caro au ieşit din ratc la cooperativele agri Silvaş — 800 tone, Sălaşu din Deva, Hunedoara şi Pe adept — cum se ştie — al I
amen.ilor cole dc producţie din Să- de Sus — 529 tone, Pui lizarea sarcinilor pc linia troşani. judecăţii potrivit căreia „Ci- 1
pcrativi- brazdă la ora 23, încheind pregătirilor de iarnă, con Acţiunea acestei piese, re tă luciditate, atîta dramă". t'
clcrc, c- arăturile pe una clin tarla la.şu de Sus, Silvaş, Rîu — 500 tone ş.a. La C.A.P. ducerile I.G.C.L. şi I.J.T.L.' dactată iniţial în 1919, dar Regizorul Mihai Berechet X
lele C.A.P. Pui. De men Alb, Rîu Bărbat şi altele. din Nucşoara, Sînpctru etc., Orăştie se condiuc după conturată deplin abia prin are meritul de a fi omoge- R
Ia nizat jocul actorilor şi dc X
desfăşoară
ţionat este faptul că, deşi La C.A.P. Nucşoara însă cantităţile de fibroase pu programe dc măsuri, ce 19IG, se secolului al pe a fi subliniat — prin eli- ţ
sfîrşitul
XVIII-
nu s-a ogorît nici un hec se la păstrare în bazele
condiţiile sînt deosebit de cuprind lucrările necesare, lea în palatul comandantu minarea unor replici — inie- ţ
conflictului,
peren
al
grele, se urmăreşte, efec tar, iar la C.A.P. Sînpctru, furajere sînt încă mici, o cu responsabilităţi şi ter lui flotei veneţicne, pietro zul în confruntarea
constînd
parcă
dăl
Personaj
Graila.
tuarea unei lucrări de cea Şorel, Sălaşu de Jos şi al marc cantitate de fin a- mene de execuţie. Pînă în tuit în piatră (cum ne su unor caractere puternice, ţ
mai bună calitate. Se ce tele, suprafeţele pe care flîndu-se în cîmp. Condu prezent s-au revizuit şi gerează şi prenumele său), deopotrivă opuse şi comple- a'
6.00 Ka- Graila este surprins Ia în montare. ’ ţ
aiineţii ; re de asemenea precizat s-au efectuat arături adinei cerile cooperativelor agri reparat toate cele şase cen. ceput în febra pregătirilor In rolul complex al lui |
liicului ; că în toate unităţile s-a sînt însă mici. Conduce cole de producţie, consilii tralc termice, iar din to pentru o nouă bătălie nava Pietro Graila, cunoscutul şi I
zilei în rea S.M.A. Haţeg a luat le populare au datoria de talul de şapte puncte ter lă împotriva duşmanilor Ve îndrăgitul actor Florin Pier-
Radio- acordat atenţie fertilizării măsuri de intensificare a neţiei. Punctul lui de spri sic a conturat un personaj X
In ţară; terenului. La nivel de con a mobiliza la transportul mice au fost revizuite jin, într-o lume aflată în riguros, cu trăiri intense şi ţ
ei ; 8,10 acestei lucrări, introdueîn- şi depozitarea . furajelor .şase; la reţelele termice plină decadenţă morală, este contradictorii, rccurgînd pen- X
or ; 9,00 siliu unic agroindustrial au du-se în lucru toate trac toate atelajele unităţilor primare, din 2 000 ml s-au Alta, soţia sa mai tînără cu tru aceasta la o gestică su- %
; 9,05 fost transportate în cîmp vreo două decenii, întru gestivă şi Ia un joc alert, f
ullălori- toarele ce nu sînt ocupa şi ale membrilor coopera realizat 30 ml, iar din re chipare deplină a idealului Alta şi-a găsit o interpretă 1
s, cutc- şi administrate 5 700 tone te în alte activităţi. tori pentru ca această ac ţelele termice secundare, său feminin. pe măsură în Cezara Da- b
>lieitate; gunoi de grajd. Cele mai din 35 400 ml s-au reali Dar Alta se dovedeşte în finescu, actriţă plină de far- ţ
ştiri ; O altă lucrare cc se e- tivitate să se încheie în să a nu fi la înălţimea aş mec scenic care a conturat a
loastră ; mari suprafeţe au fost fer fcctuează în această peri cel mai scurt timp posi zat 500 ml (lucrările fiind teptărilor lui Pietro. După un personaj pcndulînd între ţ
itru oa- tilizate la Asociaţia econo în curs de execuţie); s-a plecarea lui la fiolă, Alta instinct şi raţiune. Mihai i
tre. Mu- mică intercooperatistă Bă- oadă în C.U.A.S.C. Haţeg bil. Trebuie, dc asemenea, asigurat necesarul de căr se închide în pavilionul a- Niculescu, în rolul lui cclli- ţ
Buletin este transportul şi depozi să se urgenteze lucrurile bune pentru Geoagiu-Băi; cestuia cu uşuraticul Celli- no, a reuşit să se menţină i
inţa sc- răşti, Ia cooperativele a- tarea furajelor fibroase şi dc pregătire a adăposturi no, un tînăr patrician cu în datele esenţiale ale per- I
15 Din gricole de producţie din au fost rezolvate infiltra care avusese o aventură în son a ju Iui, ceea ce nu e i
ilui de n cocenilor de porumb. Au lor de animale in Vederea ţiile de apă în 12 subso tinereţe, iar Ia sosirea ne puţin. Un cuvînt bun da- J
iumana“ Silvaş, Sîntă.măria-Orlca, fost organizate patru for luri şi tot atîtca terase ale aşteptată a soţului ei, în torum şi lui Andrei Iones- J
corghe ; Haţeg, Nucşoara şi altele. bunei desfăşurări a stabu- cearcă să-l ucidă, însă nu cu, interpretul lui Nicolo, 1
ira fol maţii dc mecanizare — pe laţiei viitoare. Această ac blocurilor de locuinţe; au izbuteşte decât să-l răneas credinciosul~ slujitor al lui t
ia 1 la Ştefan Ivănescu, inginerul maşinile de tăiat lucrînd tivitate se află în stadiu fost revizuite 15 auto că grav, la propriu şi la tiral|a - J
15.00 A- şef al C.A.P. Sîntămăria- buze de călători, din tota figurat. Gestul criminal al Viziunea regizorală a fost ţ
idio-tv. ; loan Hristea, Gheorghe avansat la C.A.P. Haţeg. femeii este plin de urmări adecvat servită la scenogra- t
i; Orlea, ne spunea : Vlăsceanu, Mihai Dohota- Silvaş, Pui, ca şi la nso- lul de 19, fiind aprovizio adînci pentru toate perso fia sobră, dar sugestivă a j
Râf — Am dus în cîmp şi ru şi loan Stan — ce re nat şi antigelul necesar; najele, iar pentru autor con lui Constantin Russu şi de t
suge ciaţiiilc economice inter- s-a pus în stare de func stituie un prilej de a rea ilustraţia muzicală a Iui î
00 Buie- am administrat, pe tere coltează, transportă şi în- cooperatistc din Bărăşti şi liza o substanţială dezbate Andrei Rivalei (solo-ul de 4
; Radio- nurile ce vor fi cultivate silozează cocenii de po ţionare robotul de pornire re etică. chiiară aparţinînd lui Radu >
; 17,95 Ponor, dar este întîrziată a autobuzelor. în conti Autorul îşi construieşte Gheorghe). \
înt, pa în primăvara viitoare cu rumb. în prezent două la C.A.P. Sălaşu de Jos, nuare se va acţiona pen personajele prin intermediul
ni mu- cartofi şi porumb, 850 to formaţii se află în activi seriilor de opoziţii. De e- Am asistat aşadar la un t
e serii; Nucşoara. Sînpctru şi al tru realizarea tuturor o- xcmplu, dacă Pietro s-a ri spectacol dens, alert, fără j
stridenţe şi modernizări for- t
naţional ne îngrăşăminte naturale tate la C.A.P. Silvaş şi tele. biectivelor prevăzute în dicat pe plan social prin ţaţe, răsplătit cu binemeri- I
(letin de planurile de măsuri pentru propriile salo merite, relli- tate aplauze de către „ad- »
Lfiteatrul a se evita orice pierdere no îşi datorează ascensiu mirabilul public devean“, ţ
ladiojur- nea iluştrilor săi înaintaşi,
aţia ru- la energic termică, iar al căror nume îl pătează cum pe drept cuvânt a afir- £
ă; 2i,oo transportul în comun să se prin comportarea lui. Pri mat — adresîndu-se specta- |
22,00. .O Modernizarea tehnologiilor facă în condiţii corespun mul este un om al esenţe lorilor — Florin Piersic, du- i
pă încheierea reprezentaţiei. X
1.00 &V- lor, dîrz, energic, curajos,
10 Noc- zătoare". în timp ce al doilea este S
29,55 — (cel puţin iniţial) laş, fri CONSTANTIN PASCU l
.ştiri. (Urmare din pag. 1) mentară va fi de circa xul de topire şi fibriîiza- ® „După definitivarea lu
40 milioane lei. Bineînţe re a vatei minerale). crărilor do transformare a
les, va creşte simţitor şi Am încheiat însemnările centralelor termice în
înlocuite cu două cuptoa calitatea produsului. despre secţia materiale izo puncte termice în muni 9 „ZILELE FH.MULUI DOCUMENTAR VALEA JIULUI
re noi şi se va obţine un Alte înnoiri privesc me latoare cu citeva din nou cipiul Deva, s-a trecut ’86“ îşi continuă* cu succes, manifestările actualei ediţii»
spor de capacitate de 4 000 canizarea operaţiilor dc tăţile tehnice care vor a- la demontarea cazonelor Ieri, la întreprinderea minieră Vulcan s-a desfăşurat consfă
tone/an. Modernizarea va descărcat şi depozitare a parc la fabricaţia vatei mi existente şi stocarea mate. tuirea cu tema : „Filmul documentar în sprijinul genera
avea loc în două etape şi materiilor prime şi de în nerale. „Mai sînt şi altele rialelor în vederea refo- lizării experienţei înaintate în domeniul minier**. Acţiunea
este prevăzută a se încheia cărcare a produselor fini — concluziona ing. Moise losirii. în unele zone, din — organizată de întreprinderea cinematografică judeţeană,
în trimestrul IV 1989". te (vizînd reducerea con Voiconi. Important este cauza spaţiului rcstrîns de în colaborare cu Studioul „Alexandru Sahia“ Bucureşti —
De la şeful secţiei ma sumului de manoperă cu faptul că întregul nostru depozitare şi a lipsei de a fost susţinută dc convingătoare imagini cinematografice.
teriale izolatoare am aflat 5 000 ore/om/an, elimina colectiv a înţeles pe de moment a mijloacelor de Manifestări cu filmul documentar au avut loc, Ieri, şi la
şi alte efecte economice, rea cheltuielilor neecono- plin rolul aplicării tehno transport pentru evacua cinematografele „Luceafărul" Vulcan, „Unirea" Petroşani
ca urmare a înnoirilor a- micoase legate de vagoa logiilor avansate, al înnoi rea lor. s-a creat o aglo şi Clubul muncitoresc Petrila. La ,,Zilele filmului docu
mintite. Astfel, consumul nele C.F.R., reducerea rilor în general, obiectiv merare de materiale, afcc- mentar Valea Jiului" participă regizorii Alexandru Gaşpar,
de . a- de combustibil va fi re consumului de combustibil esenţial al dezvoltării in tînd parţial şi aleile de Sabina Pop.
mbrie); dus cu 0,279 tcc/tona de cu circa 10 tone/an), pre tensive prevăzută în ac
i (Uni- acces între blocuri (cazul • ÎNTILNIRE CU PUBLICUL. Aflat în judeţ, cu prilejul
floare vată minerală, productivi cum şi conducerea proce tualul cincinal. Numai la PT 22 — zona „Progresul"), actualei ediţii a festivalului „Sarmis‘% apreciatul actor
seriile tatea muncii va creşte cu sului de producţie cu aju vată .minerală, faţă de în cursul acestei luni, ma
LCAN: 35 000 loi/om al muncii, torul calculatorului dc 1985, în 1990 se va obţine Florin Piersic a avut o plăcută întîlnire cu publicul cinefil
i arde- terialele rezultate vor fi din Deva. Inlîlnirea s-a transformat Intr-un viu şi cald
); pe- iar producţia marfă supli proces (este vorba de flu- o productivitate a muncii evacuate de la toate punc dialog, apropierea dintre spectatori şi artist făcîndu-se
faţă a cu 84,5 la sută mai mare, tele de lucru. Menţionăm repede, sincer, într-o plăcută ambianţă. Filmul „Colierul
oresc); producţia marfă la 1 000 că toate lucrările sînt re
(Retc- de turcoaze" a întregit Inspirat întîlnirea cu îndrăgitul actor.
Jrmărit. Bnformafii de ia C.E.C. lei fonduri fixe va creşte partizate Brigăzii de con-
GURA- cu 47,7 la sută, iar bene strucţii-montaj din cadrul Q SIMPOZION. Astăzi după amiază, la Căminul cultural
soriile ficiile vor fi mai mari cu Platformei Deva, executan din Geoagiu se va desfăşura simpozionul „Ion Budai De-
ORA.Ş- Păstrarea economiilor bă economii, dobînzile şi cîş- 72,8 la sută. Sînt argumen
răgaz neşti ale populaţiei pe tigurile pot fi încasate sau tul lucrărilor sus-tmenţio- leanu — ilustru reprezentant al şcolii Ardelene". Organizat
•ea lui te cifrice puternice care nate“. Am citat răspunsul de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi
; GE- librete de economii C.E.C. ridicate oricînd de depu ne determină să acţionăm G.I.G.C.L. — sector apă- Consiliul comunal de educaţie politică şi cultură socialistă
sle no oferă depunătorilor, pe lin nător fără a fi diminuate
ile cul- gă securitatea» banilor, şi o cu nimic. De reţinut fap cu toate forţele pentru canal-termoficare Deva pe Geoagiu, simpozionul va beneficia de prezenţa unor reputaţi
Lvenlu- dezvoltarea intensivă a marginea notei „Nu se oameni de litere şi artă.
Dacia); serie de drepturi şi avan tul că dacă dobînzile sînt secţiei, a întreprinderii poate mai ordonat?", apă
alb al taje, păstrate pe libret, aduc noastre". rut în ziarul nr. 8 927.
J : Nu Astfel statul nostru ga la rîndul lor altă dobîn-
ciodată rantează sumele depuse la dă.
; ST-
an — C.E.C., dobînzile şi cîşti- Un avantaj important pe
ireşul); gurile obţinute. Ca urmare, deoarece chiriaşa a fost care nu poate depăşi va
o tur- care-l oferă C.E.C. constă
depunătorii pot solicita în dobînzile şi cîştigurile plecată din localitate". loarea consumului mediu
oricînd de la orice unitate sau a serviciului pe timp
în bani şi autoturisme, ex
C.E.C., în limita soldului cursii etc. Anual C.E.C. a- lnniigr^anmii • Unui grup de locatari de 45 de zile.
PREŞ din libret, restituirea to cordă depunătorilor drept şi pensionari din oraşul In consecinţă, asociaţiile
tală sau parţială a bani recompensă a spiritului de Brad, care cere precizări de locatari, prin contribu
lor. în legătură cu „taxa de ţia membrilor lor, trebuie
ase la economisire mari sume de SESIZĂRI - SOLUŢII
oct om- Depunătorii au dreptul bani ca dobînzi, iar la tra anticipaţie", îi răspunde să achite în contul furni
să împuternicească şi alte zorului (E.G.C.L. Brad)
, 20, 44,' persoane care să poată gerile la sorţi lunare şi ® Locatari din blocul 32, diere a defecţiunilor la G.I.G.C.L. : „ ... In con taxa de anticipaţie sta
dispune asupra sumelor trimestriale numeroase cîş- Micro 15 - Deva sesizea timpul potrivit, operaţiunea formitate cu prevederile bilită conform reglemen
), 13, 17, tiguri în bani, obiecte, au
păstrate la C.E.C. Această ză că au apărut defecţiuni căzînd in sarcina chiriaşu articolului 62, alineatele 1, tărilor menţionate. Preci
iîştlguri: împuternicire poate fi sub toturisme, excursii în străi la instalaţia sanitară a a- lui, care suportă contra 2, 3 din Legea 4/1981. zăm că termenul de „ga
re 30 405 forma „clauzei de împu nătate etc. partamentului 23, fiind ne valoarea acestor lucrări. prestarea serviciilor de gos ranţii" este similar cu
rgoria 1.
ternicire", care activează Statul nostru asigură locuit de circa zece luni. Faţă de situaţia creată, podărie comunală cu ca „taxa de anticipaţie".
pe timpul vieţi: titularului, totodată păstrarea secretu „Din cercetările efectuate compartimentul fond loca racter permanent sau pe Dacă membrii asociaţii
sau de a lăsa moştenire lui privind numele depu la faţa locului — ne răs tiv a emis ordin de înce lor au achitat aceste sume
efectuează
se
pe
sumele depuse prin „dis nătorilor şi operaţiunilor punde G.I.G.C.L. — s-a pere a lucrărilor sub nr. riodic, de contract înche la asociaţii, acestea tre
bază
poziţie testamentară". De efectuate. Lucrătorii uni constatat că cele sesizate 66/17 iunie 1986, în ve
-■mea va punerile asupra cărora nu tăţilor C.E.C., ai celor care derea executării lucrărilor iat între unităţile de gos buie să le vireze în contul
răcoroa- de locatari sînt reale, iar de reparaţii la instalaţia podărie comunală şi bene E.G.C.L. Brad. In caz de
mincaţa. s-a stabilit dispoziţie tes fac operaţiuni pentru C.E.C. defecţiunile apărute la neachitare, unitatea pres-
ibll mai tamentară pot fi eliberate sînt obligaţi să păstreze instalaţii şi neremediate se sanitară din apartamentul ficiari, iar în cazul in care latoare va proceda !a
ntul va de C.E.C. moştenitorilor secretul asupra operaţiu 23, blocul 32 — Micro 15, beneficiarii sînt persoana
erat din datorează întreţinerii neco iar contravaloarea aces sistarea ndividuală a ser
empera- legali după atestarea de nilor şi persoanelor care respunzătoare a aparta tora se va suporta de că fizice sau persoane jur viciilor la locatarii care
r fl cu- organele competente a le efectuează. Acest lucru dice, altele decit unităţile nu au achitat suma sau
i 3 gra- acestei calităţi. este reglementat prin Le mentului de către titulara tre tov. Ursu Margheti.
icate în contractului de închiriere, Urmează ca în cursul lunii socialiste (deci şi asocia !a acţionarea in instanţă
iar ce- De reţinut este si faptul gea finanţelor şi în dispo ţiile de locatari), contrac a asociaţiilor care au în
15 şi 20 că sumele depuse la C.E.C. ziţiile legale privind orga Ursu Margheti, actualmen octombrie, aceste lucrări
?ata lo- cit şi dobînzile şi cîştigu- nizarea şi funcţionarea Ca te fără ocupaţie şi care nu să fie executate. Nu s-au tul se încheie cu plata casat sumele de la loca
lat cea- sei de Economii şi Con- a luat măsuri de reme efectuat pînă în prezent anticipată o unei sumo, tar:, dar nu le-au virat”.
rolog do rile sînt imprescriptibile.
ncenco). Ca urmare depunerile de semnatiuni a R.S.R.