Page 57 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 57
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
a primit pe E. A. Şevardnadze,
m e m b r u a i B ir o u lu i P o lit ic a l 0. 0.
C IA U S M U L a l P . C . U . S . , m in is t r u l a f a c e r ilo r
HM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA fli P C. e x t e r n e a i U . R . S . S .
T o v a r ă ş u l Nicolae birilor la nivel înalt. S-a de activitate — este în in
1 : —
Ceauşescu, secretar gene apreciat că programul de teresul popoarelor ţărilor
ral al Partidului Comunist lungă durată privind dez noastre, al cauzei genera
Anul XXXVIII, nr. 8 995 VINERI, 17 OCTOMBRIE 1986 4 pagini - 50 banî Român, preşedintele Repu voltarea colaborării econo le a socialismului şi păcii.
blicii Socialiste România, mice şi tehnico-ştiinPfice Au fost abordate, de a-
a primit, la 16 octombrie, dintre România şi Uniunea semenea, probleme actua
pe E.A. Şevardnadze, mem Sovietică pînă în anul le ale vieţii politice mon
bru al Biroului Politic al
Munca este simplă cînd ştii s-o faci, iar C.C. al P.C.U.S., ministrul 2000 oferă cadrul favora diale. Tovarăşul Nicolae
Ceauşescu a arătat că, în
bil extinderii şi mai pu
afacerilor e x t e r n e al ternice a schimbtirilor de actualele condiţii interna
U.R.S.S., care a efectuat o
deosebit
uzina devine fruntaşă cînd îti faci datoria! vizită oficială de prietenie mărfuri, cooperării şi spe ţionale, complexe, de grave
cializării
şi
problema
în
în
producţie,
în ţara noastră. vederea satisfacerii într-o fundamentală a zilelor
Uzina clo preparare nr. parte a fluxului de pro lucra la repararea alimen în cadrul întrevederii au măsură crescîndă a nece noastre este oprirea cursei
2 a Minei Coranda—Certej ducţie. „In 1984 — ne spu tatorului cu plăci metali fost evidenţiate tradiţiona sităţilor economiilor naţio înarmărilor şi trecerea la
este. o capacitate producti ne interlocutorul — uzina ce. „Treâba este aproape lele relaţii de prietenie şi nale ale celor două ţări. dezarmare, în primul rînd
vă nouă (a intrat în func a funcţionat doar cu o li gata — ne spune. A fost colaborare multilaterală A fost subliniat faptul că la dezarmarea nucleară,
ţiune spre finele cincina nie de preparare, celelalte vorba de înlocuirea unei dintre partidele, ţările şi lărgirea şi diversificarea în asigurarea păcii în lume.
lului trecut, în 1984) şi două fiind în probe teh plăci defecîe". Eleimer popoarele noastre, care cu continuare a colaborării De aceea se impune să se
am găsit firesc să consem nologice. în 1985 şi, acum, Csuka este operator pre nosc o continuă amplifi româno-sovietice — pe plan acţioneze cu toată hotărî-
năm, pentru început, pă în 1986, avem întreaga parare la filtre şi este co care pe baza înţelegerilor politic, economic, tehnico-
rerea unui tînăr prepara capacitate de preparare tat ca unul dintre cei mai realizate în cadrul convor- ştiinţific şi în alte sfere (Continuare în pag. a 4-a)
tor, inginerul stagiar Mir- disponibilă. Şi de la aţi buni specialişti în filtre de
cea Suciu : „Lucrez aici la an rezultatele sînt su preparare. Ne spune sim
exact de un an şi o lună. perioare sarcinilor de plu :„Supraveghez func
Am găsit un teren bun de Vizita oficială de prietenie
afirmare şi am fost ajutat Patriei—’eît mai
să intru destul de repede
în „tainele" practice ale a preşedintelui Republicii Liberia,
activităţii de preparare a multe minereuri!
minereurilor. Mă simt foar
te bine. în prezent sînt şef plan. De pildă, în perioada ţionarea acestor filtre". Samuel Kanyon Doe,
de schimb. Uzina funcţio care a trecut din acest an — Ce evenimente pot să
nează în mod corespunză am înscris în bilanţ pro apară ?
tor şi, cu toate acestea, ducţii suplimentare la — De exemplu, blocarea în fara noastră
noi ne străduim permanent plumb — 91 tone, la cu agitatorului — a „greblei",
să îmbunătăţim randamen pru — 26 tone, sulf — cum îi spunem noi. Sau
tul unor utilaje, să moder 1216 tone şi la alte mi micşorarea vidului în in în cadrul vizitei oficia dreptat spre I.A.S. Mur- le practice de utilizare a
nizăm din mers tehnolo nereuri sau substanţe mi stalaţia de filtre. Sau... le de prietenie pe care o fatlar. canalului.
giile de fabricaţie. Este o nerale utile. Plusurile se — Şi ce faceţi cînd sînt efectuează în ţara noastră, La Poarta Albă — punc De la Agigea, preşedin
sarcină esenţială a actua necazuri ? joi dimineaţa, preşedintele tul de confluenţă al Ca tele Samuel IC. Doe s-a
lului cincinal şi ne-am în explică prin" funcţionarea — Intervenim. Cînd de Republicii Liberia, Sâmuel nalului Dunăre-Marea Nea îndreptat spre staţiunea
bună a utilajelor, prin hăr
scris cu toată ardoarea în nicia oamenilor care se în presiunea este sub nivelul Kanyon Doe, împreună cu gră cu viitorul canal spre Neptun, unde se află reşe
materializarea ei. Aş pu grijesc de exploatarea, în cerut, pornim o pompă de persoanele care îl însoţesc, Midia Năvodari — aflat dinţa ce i-a fost rezervată
tea menţiona, în acest treţinerea şi repararea lor". vid din rezervă. Cînd se a sosit în judeţul Con în fază avansată de con pe timpul şederii în jude
sens, înlocuirea a două blochează o „greblă", o- stanţa. strucţie — şeful statului ţul Constanţa.
pompe verticale de la li După cum se vede, ca priim filtrul şi-l spălăm. Pe aeroportul „Mihai 1 liberian s-a îmbarcat pe în seara aceleiaşi zile,
nia de celule nr. 2, fapt peste tot unde se hotărăş Simplu, nu ? Cînd îţi Kogălniceanu", înaltul oas nava „Dierna", cu care a preşedintele Republicii Li
ce a condus la creşterea te soarta producţiilor spo cunoşti meseria, aşa este. străbătut apele canalului,
siguranţei în funcţionare, rite din acest cincinal, oa Alţi oameni fruntaşi ai u- pete a fost salutat de Mi- pînă la ecluza de la A- beria, Samuel K. Doe, şî
transportul spumelor de menii reprezintă „cheia" zinei: şeful de formaţie hai Marina. preşedintele- gigea. persoanele- care îl însoţesc
la celulele mari spre cele tuturor succeselor. Pe o- Francisc Lovasz, celularii Comitetului Executiv al La Agigea, oaspetele a au participat la o masă o-
mici fiind asigurat, în pre peratorul preparare Traian Nicolae Susan, Vlad Paşca Consiliului popular jude vizitat ecluza dinspre ma ferită de Comitetul Exe
zent, mai bine". Igna l-am întîlnit la linia re a canalului, unde i-au cutiv al Consiliului popu
împreună cu ing. Ioan nr. • 3 de celule mari. Sub MARIN NEGOIJĂ ţean Constanţa. fost prezentate date cu pri lar judeţean Constanţa.
Căta, adjunct şef brigadă moara nr. 2, un alt ope De la aeroport, coloana vire la trecerea navelor în
preparare, am străbătut o rator, Octavian Mocanu, (Continuare în pag. o 2-a) oficială de maşini s-a în- dublu sens şi modalităţi- (Agerpres)
v
CAMPANIA AGRICOLĂ DE ■ Cu gîndul la tară,
t
Kf
pentru tară \
|
Toate resursele de furaje grabnic la adăpost. Cu respectul pentru crea Coşovei, T. Mihadaş, Mir-J
ţia literară de adîncâ trăi cea Nedelciu, Nicolae Cri- 1
La arături — ritmuri înalte ! re, care te poartă spre şan, Damian Necula, Mir-1
cea Scarlat, Ion Gh. Pană,
străbuni în marea rotire a
O activitate susţinută se preşedintele unităţii, a e- Olteanu, Adeli Teodorescu, Gheorghe Cîrje, Ilie An vremii şi poposeşte în pre Nicolae lliescu, Ion Poto-
desfăşoară, în această pe videnţiat cooperatorii care Emilia Rudiu, Lazăr Vîn- gliei, Ion Gherghinoiu şi zent, spre a desluşi ade pin, Ion Ţugui, Romulus
rioadă. şi pe ogoarele au participat zilnic la vuian şi Laurenţiu Dră- GherasLm Sicoe — preciza vărul vieţii şi a-i înţelege Diaconescu, Gabriel Chifu,
C.U.A.S.C. Călan, unde că, în continuare, forma menirea, scriitori de pres Ion Pecie, Nicolae Cioba-
numeroase forţe umane, ţia de tractoare va fi în tigioasă recunoaştere din nu, Grigore Buciu, Ioan
mecanice şi atelaje sînt C.U.A.S.C. CĂLAN tărită, ritmurile urmînd ţară s-au întîlnit miercuri Mureşan. Cu acel respect
mobilizate la eliberarea de să crească considerabil. seara, la Deva, cu iubi care te copleşeşte, îndem-
coceni a tuturor suprafe In unităţi cum sînt torii frumosului artistic. nîndu-te să aduci înaltă
ţelor de pe care a fost transportul nutreţurilor cu ghici. C.A.P. Strei, Ruşi şi Ba- Seara aceea din sala mare cinstire înaintaşilor, Con
recoltat porumbul, la e- atelajele proprii, contri La C.A.P. Bretea Româ tiz mai există încă supra a Palatului culturii din stantin Zamfir a făcut o
fectuarea ogoarelor de buind la strîngerea, pînă nă suprafaţa ogorîtă este feţe neeliberate de coceni. Deva — înscrisă în suita incursiune în istoria lupte
toamnă, strîngerea şi pu acum, în fînare a 240 tone mai mică, dar inginerul Trebuie să subliniem însă manifestărilor politico-edu- lor de acum 41 de ani
nerea la adăpost a tutu de fibroase şi însilozarea şef al cooperativei, Ioan că se acţionează cu toate cative şi cultural-artistice pentru eliberarea ultimei
ror resurselor de nutreţuri. a 750 tone de suculente. Lăpuşan — care se afla la MIRCEA LEPADATU cu care poporul nostru palme de pămînt de sub
C.A.P. Bretea Streinului Ei sînt Ioan Vîrvuian, arat în tarlaua „Sub sat", întîmpină Ziua Armatei Re dominaţia fascistă, şi tot
şi Bretea Română sînt u- Gheorghe Cocioabă, Mali împreună cu tractoriştii (Continuare in pag. a 2-a) publicii Socialiste Româ ce a urmat, prin cuvîntul
nităţile din Consiliul unic nia — s-a transformat în- scriitorilor, a fost gînd şî
agroindustrial Călan unde tr-un eveniment literar de crez înălţător pentru ţară,
terenul a fost eliberat în suflet, pentru scriitorii — pentru înaintaşi, pentru
totalitate de coceni, aceş oaspeţi, pentru publicul popor. Ni le-au insuflat cu
de
trăire
tia fiind puşi la adăpost. devean care ştie să se încărcătura fior patriotic ar
tistică
şi
Ion
Ca urmare, s-a creat front apropie cu sfială şi bu
larg de lucru la efectua curie de slova cărţii ! Gh. Pană, Petre Bucşa, Ion
Şezătoarea literară a fost Potopin, George Bălăiţă,
rea arăturilor. Astfel, la
Bretea StreiUţui se aflau onorată de prezenţa unor Gabriel Chifu, Grigore Bu
cu plugurile în brazdă condeieri de seamă — Du ciu, Ioan Mureşan, T. T.
mecanizatorii’ Viorel Moro- mitru Radu Popescu, pre Coşovei, Lslancu, T. Milia- .
şan, Ioan Crişan, Ioan Şer- şedintele Uniunii Scriito daş, ştiind să pună preţ )
venschi, Traian Boglea şi rilor din R.S.R., George pe ceea ce dă durată 1
Dorel Cristian. Coordonaţi Bălăiţă, vicepreşedinte, şi creaţiei. A fost o seară I
de Marcel Petruţa, ingine Traian lancu, director la în care dorul şi dragostea i
rul şef al unităţii, care era Uniunea Scriitorilor, Con de ţară s-au contopit în- ţ
foarte atent la calitatea stantin Zamfir, directorul tr-o intimă participare l
lucrului, aceştia au mun Editurii Militare, Dumitru scriitor-public. „Vă rugăm J
cit pînă seara tîrziu, ridi- Rădulescu, redactor şef la să scrieţi pentru neamul )
cînd la 70 de ha supra Editura Militară, Cornel românesc — se adresa Dă- l
faţa ogorîtă. Popescu, redactor şef nilă Moldovan artizanilor !
la Editura „Cartea Ro poeziei şi prozei - pentru 1
Tot aici se transporta mânească", Daniel Dră- ca şi prin slovă să iubim ^
cu atelajele şi se depozita ga-n, redactor şef la re glia românească". ^
în brigada Măceu fînul vista „Astra", Petre Bucşa.
strîns de pe pajiştile na Hajdu Gyozo, Traian T. LUCIA LICIU \
turale. Măria Tănăsoni,
