Page 58 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 58
p aq. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA'
„Cel mai important eveniment înaftă T EIE\
din viaţa mea“ îndeplinirea planului sortimental-preocupare 20,00 Telejur
20,20 Viaţa <
20,:i5.r'*u»mn;
Erau de taţâ, în şedinţă fondul de stat. Şi era ce aţi cerut să fiţi primită ( Cintece
obişnuită dc lucru, toţi momentul bilanţului bogat în partid ?" — :,Pentru mo- ' majoră a forestierilor din Orăştie (color)
membrii biroului comitetu al rezultatelor obţinute în tivul că în acest fel mă \ 20.50 Cadran
lui comunal de partid. Toc anii şcolarităţii la Va ţa, în voi simţi mai aproape de 1 lor)
mai luaseră sfirşit dezbate cei pe care i-a destinai sufletul şi frămîntările sa- ) în zona dc acţiune a U- pe perioada trecută din a- ordine şi disciplină, de an 21,05 Serial >
rile la punctele înscrise la calificării in meseria de tului meu, de proiectele şi 1 nituţii forestiere de ex cest an, şi la oare — mi gajare a oamenilor pentru tainele
ordinea de zi. Urmau con croitoreasă, în cei pe care idealurile lui, iar acţiunile ţ ploatare şi transport O- nusuri ? îndeplinirea şi chiar de lor)
firmările. Tinâra Zenovica i-a dedicat animării vieţii mele vor fi mai în cu răstie — respectiv a sec — Iată cîtcva dintre sor păşirea sarcinilor zilnice. 21,30 Timp a
Rus intră în încăperea spa culturale în sat, in cei pe noştinţă de cauză". toarelor Sibişel şi Grădiş timentele cu depăşiri. Do Astfel, numele maiştrilor făptuiri
ţioasă, dă ,,bună ziua" şi; care i-a consacrat vieţii - ,,Nu vă sperie sarcinile te — sînt organizate 30 de pildă, la lemn pentru con Ton Crişan, Ion Lugojan şi re. Epo
după ce îşi aruncă în organizaţiei U.T.C. Bilanţ în plus pe care le veţi parchete, din care, prin strucţii rurale avem un Vasile Dînşorean, ale şe 21.50 Telcjuri
grabă privirea pe deasupra întregit, exemplu cu exem primi de acum înainte ?" rotaţie, se valorifică, pen spor „la zi“ de peste 500 filor de echipe Gheorghe
capetelor noastre, se aşa- plu şi faptă cu faptă, de - ,,Nu, nicidecum, singura tru cerinţele economiei na mc, la mangal bocşă — Voican, Ion Ciolocoi, Na
ză pe cel dinţii scaun gă toţi cei care au luat cuvîn- mea teamă rămine gîndul ţionale, importante canti aproape 140 tone. la lemn poleon Negru. Valcrian Ka m
sit in cale. Avea ochii tul şi care, puşi in faţa că nu am încă experienţa tăţi de masă lemnoasă. de mină — 1 588 mc, la Dumitr.cscu (exemplele ar
strălucitori şi mari, iar unor dovezi incontestabile, necesară pentru a mă ri — în tot ceea ce între buşteni diverse specii — putea continua) sînt cu
obrajii i se coloraseră de şi-au exprimat convingerea dica de fiecare dată la prindem la pădure şi în 830 mc, la buşteni • (ruşi noscute şi apreciate prin
BUCUREŞ1
reflexele purpurii ale emo- că primirea în partid a înălţimea încrederii pe depozitele de prelucrare a noase) pentru f u r n i r — 4 0 tre forestierii Orăştiei şi dioprogrumul
care mi-o arată oamenii lemnului — sublinia ing. chiar ai I.F.E.T. Deva. 0,15 Sfatul
din saf, organizaţia de Nicolae Todor, directorul — Noi avem o depăşire 0,30 La ordi
agricultură;
V I A T A DE FABTÎD partid". — ,,Dar pînă cînd unităţii ne străduim să U.F.E.T. ORĂSTIE do plan, la producţia marfă, jurnal ; 7,30 , 1
veţi ajunge la acest nivel aplicăm în viaţă sarcinile, de la începutul anului şi 8.00 Revista
de experienţă, care credeţi orientările si indicaţiile pînă in prezent, de aproape Curierul mei
ţiiior care puseseră , stăpi- utecistei Zenovia Rus vine că rămîn principalele dum secretarului general al rac, la bile manele — 40 un milion de lei — releva Buletin de
nire pe sufletul ei. Şi, in ca o încununare oportună neavoastră îndatoriri ?" — partidului, t o v a r ă ş u l mc. Dc asemenea, pentru Mihai Alionescu, şeful sec Răspundem
10,05 .
lor ;
această Irămîntare abia şi necesară a nenumărate ;,So citesc mult, să-mi în Nicolae Ceauşescu, referi export, la celuloză din fag torului Grădişte. Am pus într-un ghiu
perceptibilă nu era nici lor probe de seriozitate şi suşesc conţinutul şi spiritul toare la realizarea exem avem un plus de peste accentul, lună de lună, pe Publicitate;
teamă şi nici jenă, ci era responsabilitate in îndepli documentelor de partid, plară a producţiei sorti 000 mc, la lemn pentru organizarea muncii, com de ştiri; 11,05
social-cetăţer
pulsul discret al acelui sim- nirea obligaţiilor cetăţe să-mi lărgesc necontenit mentale, cu prioritate a pletarea la timp a efecti Din comoai
ţămint de încredere mobi neşti. orizontul culturii generale, exportului, să creştem ne construcţii rurale —■ 380 velor, pe întreţinerea şi lui; 12,30 Pa
mc şi ne apropiem de sar
lizatoare pe care îl incer- A urmat, apoi, şirul de să particip cu acelaşi de contenit eficienţa econo repararea instalaţiilor şi ţării. Emisii
suri ; 13,00 1
căm în pragul oricărui întrebări care aveau să votament la viaţa organi mică a activităţii colecti cina contractată la man utilajelor. Oamenii noştri, * Radiojurni
examen al maturităţii gin- pună în valoare maturi zaţiei U.T.C. şi sâ con- vului nostru. în perioada gal bocşă şi lăzi din fag vanpremieră
dirii şi opţiunilor nctastre. tatea politică şi exemplara tribui prin puterile mele ce a trecut din acest an, — sortimente a căror pro dacă au ce le trebuie, 15.30 Carte
cinste cui 1
Era bucuria primirii ei in ţinută civică a tinerei Ze la înflorirea economică şi ara înregistrat unele depă ducţie, în timpul rămas, o muncesc intens. Sînt har 10.00 Rndiojt
rindurile partidului, hotărire novia Rus si, îndeosebi, în culturală a satului meu". şiri de plan, dar sîntem putem realiza şi chiar de nici şi conştiincioşi, dornici Publ e; i
pe care o adoptase cu ţelegerea superioară a Ne uitam cu toţii la tî- şi restanţieri la cîtcva sor păşi. Restanţele mari sînt să realizeze cîştiguri bune. uşoare, cu (
pentru
unanimă incredere organi momentului înălţător pe năra din faţa noastră şi timente importante pentru la cherestea, atît cît şi Vreau să mai spun că a- ciu şi Cor
interni,
beneficiarii
zaţia de bază din Vaţa de care il trăieşte. ,,Ce în desluşeam in cuvintele ei economia naţională. Sîn vcm condiţii să încheiem tiniu ; 17,00
Sus şi care aştepta acum seamnă pentru dumnea înflăcărate glasul şi vibra tem hotărîţi să ne mobili pentru cei de peste ho trimestrul IV şi întregul trie ; 17,40 /
tare. Cauze ? Ritmuri sub
să fie confirmată de că voastră primirea în partid?" ţia unei sincerităţi depline. zăm mai bine forţele, să an 1986 cu depăşiri de plan dicatelor ; 18
tre biroul comitetului co - ,,înseamnă cel mai im Ne uitam unii la alţii şi utilizăm la capacitate in cele planificate la tăieri şi la majoritatea sortimente rii * Buletii
buşteni,
da
dc
transport
munal de partid Vaţa de portant eveniment din via simţeam cum privirile noas stalaţiile şi utilajele din torate, între altele, şi lipsei lor. 18,20 Anul
Jos. , Era clipa aprecierilor ţa mea". - ,,Puteţi să ex tre ni se intilnesc în con dotare, pentru a recupera forţei de muncă. Acum în în aceste zile, forestierii al Păcii ; 1
celor mai autorizate asupra plicaţi mai pe larg a- sensul votului de incredere restanţele, datorate unor Orăştiei acţionează cu 19.30 Atenţie
contribuţiei şi meritelor ei ceastă afirmaţie ?" — ,,Da, pe care biroul comitetului cauze obiective, să onorăm să situaţia este alta. A- forţe sporite pentru a-şi tenţie pieton
vom toate efectivele asigu
la dezvoltarea economico- vreau să spun că primirea comunal de partid tocmai toate contractele la export rate şi putem recupera îndeplini sarcinile fizice diojurnal; 21
socială a satului natal, la mea în partid o resimt ca se pregătea să-l investească şi să pregătim integral restanţele. anuale la toate sortimen tia dvj ; 22,0
creşterea rolului şi apor pe o supremă apreciere a în tinâra care trăia cel stocurile pentru trimestrul tele stabilite, pentru a a- oră; .v! Radi
tului la prosperitatea ge aportului meu la viaţa or mai important eveniment I 1987. întreaga activitate în sigura • de pe acum la Moment po
nerală a comunei, la întă ganizaţiei U.T.C., la viaţa din viaţa ei. — Să concretizăm, tova parchete este coordonată drumuri accesibile stocuri Publicitate;
rirea răspunderii cu care satului meu, la prestigiul răşe director, la ce sorti de către 12 maiştri. Cei le de masă lemnoasă (peste nă muzicală
consătenii ei participă la şi demnitatea lui". — ,,De Prof. SABIN SELAGEA mente sînt plusuri, evident, mai mulţi îşi îndeplinesc 20 000 mc) necesare pro Buletin de
misiunea cu înaltă răspun ducţiei anului viitor.
dere şi seriozitate, reuşesc
sâ asigure un climat de LIVIU BRAICA
Agenda „Sarmis ’86“ Cmd îti facă datoria!
DEVA :
(Patria); T
(Urmare din pag 1) a fost redus cu 1—2 zile, este a mea
i „Toamna muzicală hunedoreană" \ ceea ce a însemnat func (Arta) II
şi Aurora Petrcţ, morarul ţionare în plus şi, impli Aver.t f nont.i 1
I-II
în aceste zile autum bert) sau „Cîntecelc şi Ioan Dan ş.a. Cuvinte dc cit, producţie suplimenta tune, A
nale, în spaţiul cu tul dansurile din Renaş laudă pot fi alăturate şi ră. Recondiţionăm şi refo- Imperiul coi
burătoare rezonanţă is tere" au fost remarca muncitorilor, de la întreţi loskn un mare număr de seriile I-II -
Campionul
torică al Sălii Cavaleri bile momente muzicale nerea şi repararea utila piese de schimb şi suban- (Castel); -1
lor din Castelul Corvini- ale formaţiilor şi inter jelor : Constantin Breha, sarnble necesare reparaţii Bătălia din
lor, s-a desfăşurat edi preţilor din Cluj-Napoca. şef de echipă la instalaţia lor. Pe trimestrul [II 1986 ring); Vină
(7
prioare
ţia a VII-a a manifes Pentru prima oară de flotare, Cornel Florea, ne-am depăşit sarcinile, la Cei şapte fa
tării muzicii camerale participant la festivalul şeful formaţiei de la în acest capitol, cu 17 512 lei". rea); LUPEI
„Toamna muzicală hu nostru hunedorean, gru treţinerea utilajelor pen — Trebuie menţionat — şi doi grădiv
nedoreană". Numărul pul coral cameral mixt tru măcinare, electricianu concluziona ing. Ioan Căta I-II (Cultura
Artista,
doi
mare de spectatori care al întreprinderii de ma- lui Ioan lancu (şef de e- — că .rezultatele generale Icnii (Lucea
au audiat, timp de trei şini-unclte din Arad a chipă), lăcătuşului Ionel obţinute încorporează ac NEA : Noi,
zile, formaţii camerale oferit o plăcută surpriză, Ghirlanda (din formaţia tivitatea desfăşurată de întîl — serii
nerul) ;
din Cluj-Napoca, Arad atît prin repertoriul pro lui Breha), lăcătuşului do toţi oamenii uzinei. La sta Kramer coi
şi Bucureşti au întărit movat, cît şi prin cali schimb Petrică Gavrilă ş.a. ţia de preparare a reacti (Muncitoresc
în
idoea că „Toamna mu tatea interpretării. Dc „Prin munca acestor oa vilor poate fi remarcată Furtună BR.
tezat);
zicală hunedoreană" a excepţie a fost recitalul meni — ne-a declarat in munca operatoarelor Vio fără grai (5
devenit o manifestare de de arii — Eleonora Făr- ginerul electromecanic Ioan leta Cătană şi Marfa Ca- OR A.ŞTIE :
tradiţie, momentele în- ca.ş, soprana Filarmonicii Zoica, adjunct şef de bri lancea. Uzina noastră este gaz (Patria)
lui Magolan
cîntătoare, de adevărată de stat din Arad (cu arii gadă preparare — utilaje tînără, nouă, însă pentru GEOAGIU-B.
transfigurare întru fru din „Văduva veselă" de le şi toate instalaţiile uzi a funcţiona bine se cer „Autobuzul"
mos artistic aducînd mul- Fr. Lehart şi din „Boema" Şeful brigăzii de producţie de Ia Cariera minieră Veţel— nei se află permanent în conjugate eforturile între cultură); H
ţumire tuturor celor pre de G. Puccini), precum Mintia — Sorin Copoescu — poate Li găsit numai acolo stare de funcţionare. Se gului colectiv de muncă, besfe-te îi
BRAZT ; TTn<
zenţi aici. Corul „Ma şi recitalul de pian al unde se dă adevărata bătălie pentru producţie. In imagine, poate consemna faptul că experienţă şi conştiinciozi C A L A N:
drigal", sub bagheta iui Sorin Dogariu, de la împreună cu operatoarea JLucica Mărcuţi efectuează un în acest an la fiecare re tate. în prezent dispunem (Casa de cui
maestrului Marin Con aceeaşi filarmonică, ambii control la calitatea măcinării minereurilor. paraţie termenul planificat de toate aceste „resurse". RTA : Clip
(Mureşul);
stantin, reprezentant de anunţîndu-şi participarea 1 ierul do 1
frunte al muzicii corale la microstagiunea came mina); GHT 7
camerale româneşti, a rală din primăvara anu La arături — ritmuri înalte ! Express (Mi
constituit, prin recitalul lui viitor, de la Hu
de excepţie, evenimentul nedoara. (Urmare din pag. 1) cu tractoriştii, sublinia că turi cu hărnicie şi' grijă mulus Predoni, Remus Ne-
muzical al anului în Ce Punctul de referinţă al arăturile de toamnă s-au faţă de calitate, de cele jesc, Octavian Moldovan, V r e m
tatea de foc a Hune ultimei zile a „Toamnei forţele în vederea înche efectuat pe 60 de ha. Tot mai multe ori în schim Ion Ciurar, Emilian Ouş
doarei. muzicale hunedorene" a ierii cît mai grabnice a a- do la el mai aflăm că în buri prelungite. Ei au c- sînt cei care strîng şi
Orchestra de muzică fost prezenţă corului de cestei lucrări, pe lingă u- depozitul de furaje s-au xecutat, pînă ieri, arătu transportă în aceste zile tl’entru azi
veche „Musica antiqua" cameră „Emil Monţia" tilajele mecanice, la trans strîns pînă în prezent 365 rile adînci de toamnă pe cu propriile atelaje, coce fl răcoroasa
(instructor Majo Zoltan), din Arad, sub bagheta port fiind mobilizate nu tone de fibroase, 550 tone 60 de ha. nii din cîmp. La rîndul noaptea şi
cvartetul de coagde „Pro- dirijorului Gheorghe Flu- meroase atelaje ale cetă de grosiere şi 1 500 tone Eforturile cooperatorilor lor, losif Vesa, Nicolae Gerul va fl ■
tul va sufla
camera" şi orchestra de ieraş care, iată, de şase ţenilor. în tarlaua „Oha de suculente. şi mecanizatorilor din Ba- Vesa, Adrian Durlescu, Ion moderat din
cameră din Cluj-Na- ani reuşeşte să între ba" a C.A.P. Strei strîn- La C.A.P. Ruşi, unde au tiz erau concentrate la Ţîrlea şi Costan Moldovan tic. Temperi
poca (dirijor Mihai Gut- gească manifestarea noas geau cocenii şi-i transpor mai rămas de strîns co strîngerea şi transportul duc zilnic cu atelajele lor mc vor fi c
tman) au asigurat un tră cu momente de a- tau cu atelajele cooperato cenii de pe ultimele hec din cîmp al cocenilor, a f î n u i recoltat de pe pajiş —1 şi 4 gr;
într
maxime
vast repertoriu concertis- dîncă trăire sufletească. rii Ion Lupulescu, Samson tare, lucrau cooperatorii ultimelor cantităţi de nu tile naturale. grade. Din
tic, la o înaltă cotă De această dată ni le-a Ursulescu, Ion Ionaşcu, din brigada Ocoliş. Dintre treţuri de pe fîneţele na în ce pliveşte ogoarele, brumă şl iz;
calitativă, aprecierile, a- oferit prin suita corală Ana Avramescu, Gheorghe ei remarcăm pe Lazăr turale, precum şi la efec inginerul şef al cooperati La munte
plauzele, răsplătind din „Flăcări şi roţi" (C. Cezar), Călina şi alţii. Pe parce Cerbelcu, Eugenia Ocnea- tuarea ogoarelor de toam vei, Horia Marcu, preciza fi răcoroasa
plin munca artiştilor. „Partidului cinstire" (Lau- lele eliberate au intrat cu nu, lonuţ Orlea, Dorin nă. Bunăoară, în tarlalele că ele s-au executat pînă riabil, cu îr
„Toamna" din ciclul renţiu Profeta), „Plîngeţi, plugurile în brazdă me Crişan şi alţii. Mecaniza „Vîlceana seacă" şi „Lun- acum pe 62 de ha. Ieri, cătoare în p
intervalului,
„Anotimpurile" de A. Vi- ochii mei" (J. Benett) şi canizatorii Dumitru Cioro- torii Traian Barbu, Ioan cuţă“, cooperatorii clin bri în tarlaua „Dumbravă", va ploua. V
valdi, „Cantata cafelei" prin creaţia lui D. D. garu, Victor Munteanu, Vasileniuc, Sorin Rotaru. găzile conduse de Corne continuau arăturile meca fia moderat
de J. S. Bach, „Elegie" Botez „Colind de pace". Eugen Lăzărescu şi Gică Dorel Vesa şi Grigore Ho- lia Barb şi Lucreţia Ciceu nizatorii losif Untch, Ale ficări izolate
C0 kra/li. Dl
(Z. Vancea), „Cvartetul MIRCEA GOIAN, Ionaşcu. Inginerul şef al zn — sublinia Benohe fo- ieşiseră în număr mare la lat ceată. (N
în La minor" (Fr. Schu- corespondent cooperativei, Petru Achim, nescu. inginerul şef al u- strînsul şi transportul co xandru Pop, ştefan Lup, serviciu : I.
Nicolae
Dan
Manea
şi
aflat în cîmp împreună nităţii — muncesc la ară cenilor. Mircea Brezoi, Ro- Glăvan.