Page 6 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 6

*aq. 2                                                                                                                                         DRUMUL SOCIALISMULUI NI









                                                                                                                                                                                ai,(10 Telei
                                                                                                                                                                                20,20  re.  d
                                                                                                                                                                                    rii  i
                                                                                                                                                                                    «rari
                                                                                                                                                                                20,35  Tribi
                                                                                                                                                                                20,55  Invit
               Un posibil „alîabet“ al înnoirii: B.C.A.                                           43400 kg sfeclă de zahăr la hectar                                                rile  1
                                                                                                                                                                                    Dese
                                                                                                                                                                                    nii  11
                                                                                                                                                                                    Ia  <
                 Secţia   de   beton   celular   Iată  în  continuare,  cîte-   operaţiilor   în   acelaşi   loc,   Intre   cerinţele   formulate   pc   întreaga   suprafaţă   am   Un   rol   hotărîtor   asupra   Radii
                                                                                                                                                                                    lor)
               autoclavizat   (b.c.a.)   este   va   din   înnoirile   despre   unde   este   aşezat   tiparul.   de   secretarul   general   al   mai  administrat,  în  medie,   producţiei  l-au  avut  şi  lu­  21,30 State
               una  din  cele  mai  impor-   care  nc-a  vorbit  interlocu­  Deci,   modernizarea   va   partidului,   t o  v  a r ă ş u  l    cîte  400  kg  sulfat  de  amo­  crările   de   recoltare,   în-   na
               ..".nte  subunităţi  ale  I.M.C.   torul  nostru.  •  Automatiza­  permite   mişcarea   tiparelor   Nicolae   Ceauşcscu,   privind   niu la hectar.  trucît   nu   am   înregistrat   Mo m
                                                                                                                                                                                     fal <
               Ocva.  Aici  se  produc  can­  rea   preparării  şlamului  —   pe   un   conveer,   trecerea   sporirea   producţiei'   agrico­  în  ceea  ce  priveşte  lu­  nici  un  fel  de  pierderi,  or-   Docu
               tităţi  mari  de  materiale_  de   de.şeu  şi  a  procesului  de   pe   la   toate   locurile   de   le  şi  a  eficienţei  activită­  crările  solului,  în  primăvară   ganizînd   munca   astfel   21,50 TclC.
               ronstrucţie   care   intra   în   autoclavizare   a   betonului   muncă  şi...  reducerea  ma­  ţii  din  agricultură  se  în­  am  folosit  discurile  şi  com-   îneît  în  cel  mult  24  de  ore
               dructura   viitoarelor   edifi-   celular   autoclavizat.   Prin   noperei  cu  4  000  ore/om  pe   scrie  şi  aceea  de  a  obţine   binatorul,   asigurînd   pregă­  după  scos,  rădăcinile  să  fie
               *ii   social-culturale.   Aici,   aceasta   se   asigură   posi­  an.           rezultate  superioare  la  cul­  tirea   grădinărească   a   pa­  dccoletato   şi   transportate
               iCe  cele  9  luni  ale  acestui   bilitatea urmăririi în mod  —  Ce  efecte  va  avea,  în   turile   de   plante   tehnice.   tului  germinativ.  în  scopul   la baza de preluare.
               in   s-au   obţinut   în   plus                      final,   aplicarea   întregului   Răspunzînd   acestor   impe­  combaterii   buruienilor   am   Obţinerea   unei   producţii
               11  414  mc  de  b.c.a.  Dar,                        program de măsuri ?        rative,  în  unitatea,  noastră   făcut   preemergent   crbici-   medii  la  hectar  de  43  400   BUCURI
               ritntru   harnicul   colectiv   I.M.C. DEVA            —  Faţă  de  anul  1986,  la   —  C.A.P.  Leşnic  —,  am   darea,  folosind  cîte  4  kg   kg  rădăcini  do  sfeclă  de   dioprogm
                                                                                                                                                                                   Buletin
                                                                                                                                                                                *
               d*  aici,  „B.C.A."  poate  să                       finalul   actualului   cincinal   acordat  şi  acordăm  o  a-   dual şi 1 kg hesitor, în a-  zahăr   nc-a   dat   posibili­  Sfatul   nit
               însemne,  in  prezent,  .şi  un                      productivitatea   muncii   va   tenţie   deosebită   culturii                    tatea   ca   la   cultura   res­  ordinea   h
               posibil   „alfabet"   al   în­  automat  a  operaţiilor  men­  creşte  cu  9,3  la  sută,  pro­  sfeclei  do  zahăr.  Ca  ur­         pectivă  să  obţinem  un  be­  tură;   7,
               noirii,  un  început  din  dru­  ţionate,  cu  efecte  pozitive   dusele   noi   şi   reproiectate   mare,  în  acest  an  am  rea­  C.A.P. LEŞNIC  neficiu  net  de  peste  150  000   7,30  Azi,
                                                                                                                                                                                vista
                                                                                                                                                                                     preş
               mul   modernizării   tehnolo­  multiple  :  asigurarea  res­  vor  fi  în  număr  de  38,   lizat  o  producţie  medie  de            lei,  revenind  mai  mult  de   melodiiloi
               giilor   şi   automatizării   u-   pectării   tehnologiilor   de   cheltuielile  totale  la  1  000   43  400  kg  sfeclă  de  zahăr   170 lei pc tona de produs.  tio  ştiri  ;
               nor procese' de fabricaţie.  fabricaţie,   reducerea   chel­  lei   producţie   marfă   se   la   hectar,   depăşind   sub­  mestec,   la   hectar.   Semă­  Pornind  de  la  experien­  ascultătoi
                                                                                                                                                                                    de’
                                                                                                                                                                                letin
                — Pînă   în prezent —    tuielilor   de   producţie   cu   micşorează  cu  4,9  lei,  cele   stanţial   prevederile   planu­  natul  l-am  realizat  în  epo­  ţa  dobîndită,  asigurăm  con­  ccs   cui
               ne-a   declarat   ing.   Gheor-   200  000  lei/an.  Prin  rea­  materiale   cu   3,3   lei,   jar   lui.  ca   optimă,   respectiv   în   diţii  ca  şi  în  anul  viitor  să   Trăim   d<
               ghe  Flori  an,  şeful  secţiei   lizarea  cu  forţe  proprii  a   producţia'   marfă   la   1000   Pentru   a   obţine   recolta   decada   a   doua   a   lunii   obţinem   producţii   supe­  niri   măr
                                                                                                                                                                                     <ş
                                                                                                                                                                                triotice
               —  am  reuşit  să  sporim  pro­  pompelor   necesare   pentru   lei  fonduri  fixe  va  creşte   respectivă   nu   am   neglijat   martie.   Imediat   după   în-   rioare   şi   o   eficienţă   ri­  10,45   Fiii
               ducţia  de  b  r.a.  prin  regla­  şiam-de.şeu   va   fi   redus   cu  peste  1,5  la  sută.  Pro­  nici  o  verigă  din  tehnolo­  sămînţarc  s-a  făcut  lucra­  dicată  la  cultura  sfeclei  de   Buletin
               rea   reţetelor   şi   creşterea   integral   importul   acestor   gramul   se   va   aplica   în   gie,  ţinînd  scama  de  fap­  rea  de  tăvălugit  în  vederea   zahăr.  în  acest  scop,  cele   Reportaj  deiţ
                                                                                                                                                                                letin
               înălţimii   de turnare (a  utilaje.  •  Introducerea  teh­  două   etape:   prima,   pînă   tul   că   fiecare   factor   are   punerii  mal  bine  în  con­  20  de  ha  destinate  culti­  ţa   secole
               şlamului   nisip . amestecat  nologiei  în  conveer  la  tur­  în  1988,  iar  a  două  pînă  la   un   rol   hotărîtor   asupra   tact  a  seminţei  cu  solul  şi   vării  cu  sfeclă  dc  zahăr  în   Din corn
               cu  var,  ciment,  pulbere  de   narea   formelor   de   b.c.a.   finele  celui  de-al  8-lea  cin­  producţiei.   Amplasarea   am   asigurării   unei   răsăriri   anul  viitor  'sînt  amplasate   13.00  De
                                                                                                                                                                                'Mo jurnal
               aluminiu   etc., ■ în tipare)  Actuala   tehnologie   „în   cinal.              făcut-o  pe  un  teren  situat   uniforme.  Datorită  grijii  ce                   ■* r: “ %a<
               de la 60 cm la 65 cm.     stand"   reclamă   efectuarea     MARIN NEGOIŢA       în  terasa  a  doua  a  rîului   am   acordat-o   semănatului,   tot   după   cereale   păioase,   .   ,ier
                                                                                                                                                     pe  terenul  respectiv  avînd
                                                                                               Mureş,   avînd   ca   plantă   la  răsărire  am  avut  o  den­  efectuată   arătura   adîncă.   Teodores-  ro
                                                                                                                                                                                limbii
                                                                                               premergătoare    cerealele   sitate   de   circa   120   000   Pînă   acum   ani   încorporat   diojurnal
                                                                                               păioase.   După   recoltarea   plante  la  hectar,  iar  după   sub   brazdă   îngrăşăminte   radio;   £3
                                                                                               păioaselor,   pe   10   hectare   lucrările   de   întreţinere   —   organice  pc  5  hectare,  ac­  ştiri  ;
                                                                                                                                                                                economic
                                                                                               ani   aplicat   îngrăşăminte   care   au   constat   dintr-un   ţiune  pe  care  o  vom  con­  şi  te  cîi
                                                                                               organice,  cîte  40  de  tone   plivit,  două  praşile  manua­  tinua  şi  în  iarnă  pentru  a   Program
                                                                                               la  hectar.  Pentru  a  ridi­  le   şi   două   mecanice   —                     Orele   se
                                                                                                                                                                                ştiri  ;  18
                                                                                               ca fertilitatea pămînlului,  densitatea  a  fost  de  75  000   valorifica  tot  mai  bine  po­ al   naţional
                                                                                                                                                              de
                                                                                                                                                                  producţie
                                                                                                                                                     tenţialul
                                                                                                                          —  80  000  plante  recoltabile                       Amfiteat
                                                                                                                          la hectar.                 unităţii.   Avem   certitudinea   Radio  jur
                                                                                                                                                                                     rut
                                                                                                                                                                                laţia
                                                                                                                            Lucrările   la   cultura   că  şi  în  anul  viitor  uni­  nă: 21,00
                                                                                                 Prin   strădania   colectivu­                       tatea  noastră  îşi  va  onora
                                                                                                lui   de   lucrători   conduşi   de   sfeclei   de   zahăr   s-au   e-          22,qo O
                                                                                                Aurel   Nopcea,   din   cadrul   fectuat  în  acord  global  de   exemplar  sarcinile  ce-i  re­  ft<„  .o  jur
                                                                                                atelierului   confecţii   meta­  către  cooperatori  şi  meca­  vin   privind   obţinerea   de   nrient   pc
                                                                                                lice   al   secţiei   de   mobilă   nizatori.   Specialist   la   a-   recolte  superioare  la  toate   turnă ni
                                                                                                Nălaţi,   aici   se   înregistrea­                                              24.00  Ru
                                                                                                ză   lună   de   lună   depăşiri   ccastă  cultură  este  tracto­  culturile.
                                                                                                ale   sarcinilor   de   plan.   In­  ristul  Gheorghe  Rusu,  care
                                                                                                diferent   de   gradul   de   com­  a   efectuat   semănatul,   er-   GHEORGHE IRIMIE
                                                                                                plexitate   al   lucrărilor,   ei                             inginer şef
                                                                                                muncesc   cu   acelaşi   interes   bicidatul   şi   praşilele   me­
                                                                                                pentru   profesie,   pentru   lu­  canice.                  al C.A.P. Leşnic
                                                                                                crul   bine   făcut.   în   imagi­                                                DEVA
                                                                                                ne,   şeful   de   formaţie,   îm­                                              o ştrenj
                                                                                                preună   cu   cîţiva   dintre   oa­                                             Scpteml:
                                                                                                menii   din   subordinea_   sa   :   Cum s-a organizat                          NEDOAT
                                                                                                Eugen   Crişan,   Ioan   Săvoni                                                 vecin S.
                                                                                                                                                                                (Modern
                                                                                                şi Piroş Vartolomei.                                                            timental
                                                                                                                             participarea cetăţenilor cu                        ' dan:  •.ar*-
                                                                                                                                                                                s-.. viei
                     Comisia inginerilor şi tehnicienilor în acţiunea                                                         muncă la gospodărirea şi                          (Arta); J
                                                                                                                                                                                tonul p
                                                                                                                                                                                Prceria
                              de reducere a consumurilor materiale                                                        înfrumuseţarea municipiului                           Ochi c
                                                                                                                                                                                LUPEN1
                                                                                                                                                                                lural);
                                                                                                                                                                                care (I
                Programele   adoptate   în   rilor   şi   tehnicienilor,   ai   determinate   de   reducerea   maxim   disponibil.   De   a-   Organizarea   participării   ceastă obligaţie legală ?  NEA :
                                                                                                                                                                                rol or (J>
               adunările  generale  ale  re­  cercurilor   inovatorilor   par­  consumurilor   de   materii   semenea,   am   acţionat   şi   cetăţenilor   cu   muncă   la   De  comun  acord  şi  îm­  LA :
               prezentanţilor   oamenilor   ticipă  sistematic  la  acţiu­  prime,   materiale,   energie   acţionăm   mai   sistematic   gospodărirea   şi   înfrumuse­  preună   cu   reprezentantul   (Muncit
               muncii  cuprind  măsuri  vi-   nile   organizate   în   între­  şi  combustibili.  Pînă  acum   pentru   recuperarea   căldu­  ţarea   localităţilor,   în   baza   consiliului   popular   s-au   SA : Ca
               zînd   în   principal   utiliza­  prindere  :  controale  com­  unitatea  noastră  a  econo­  rii   din   gazele   de   ardere   prevederilor   Legii   1/1985,   stabilit   lucrările   care,   po­  citoresc;
                                                                                                                                                                                pierdut
               rea  la  parametri  ridicaţi  a   plexe  lunare  în  subunităţi,   misit  peste  208  MWh  e-   la   cuptoarele   de   prăjire   nu  e  o  acţiune  deloc  u-   trivit  legii,  pot  fi  executate   tezat);
               instalaţiilor   din   dotare   şi   comandamente   tematice   nergie   electrică,   303   mii   magnetizantă  din  uzina  de   şoară.  La  nivelul  unui  mu­  prin  contribuţia  în  muncă.   filme
               a   materiilor   prime,   redu­  săptămînnle,   dezbateri,   ur­  mc  gaz  metan,  22  tone  com­  preparare   şi   recuperarea   nicipiu  cum  este  Hunedoa­  Se  numără  între  acestea  :   GURAF
                                                                                                                                                                                (Mineru
               cerea   consumurilor   speci­  mărind   cu   predilecţie   a-   bustibil   convenţional,   378   căldurii  din  gazele  de  ar­  ra,  a  pregăti  şi  desfăşura   confecţionarea   şi   monta­  Oaspeţi
               fice  şi  energetice,  în  con­  plicarea  în  producţie  a  mă­  mc  lemn  de  mină,  12  474   dere   de   la   cuptorul   de   această   activitate   echiva­  rea  unor  panouri  de  pro­  tria);
               diţiile   ridicării   calităţii   surilor  adoptate  şi  eviden­  kg  explozivi,  18  102  capse   forjă   al   atelierului   me­  lează  cu  a  organiza  mun­  pagandă   vizuală,   repararea   liardar
                                                                                                                                                                                OAGIU-
               produselor.   Totodată,   s-au   ţierea   rezultatelor   dobîn-   electrice,  5  800  kg  bile  de   canic.   Acordăm   o   atenţie   ca  a  circa  990  de  oameni   gardului   de   la   grădiniţe­  diştil c)
               prevăzut   măsuri   care   să   dite.                mori ş.a.                  deosebită   recuperării,   re-   pc  parcursul  unui  an  în­  le   patronate   de   C.S.H.,   (Casa <
               permită,   în   primul   rînd   Prin   perfecţionarea   co­  încadrarea  strictă  în  nor­  condiţionării   şi   refolosirii,   treg.  Nici  mai  mult  nici   confecţionarea   de   coşuri   TEG :
               prin  efort  propriu,  mecani­  laborării   dintre   consiliul   mele  de  consum  de  materii   utilizînd   tehnologii   noi,   a   mai  puţin  decît  a  organiza   pentru   hîrtii,   grilaje   de   unu i
                                                                                                                                                                                Superpt
               zarea  şi  automatizarea  unor   tehnico-economic   şi   C.I.T.   prime,  combustibil  şi  ener­  unui  număr  mare  de  r e ­  activitatea   unei   întreprin­  protecţie   pentru   pietoni,   Departe
               operaţiuni  în  vede'rca  creş­  din  I.  M.  Hunedoara  s-a   gie  şi  asigurarea  unor  im­  pere,  subansamble  şi  mate­  deri,  '  o  activitate  extrem   confecţionarea   şi   montarea   (Casa t
               terii   productivităţii   muncii   îmbunătăţit activitatea de  portante  economii  reprezin­  riale,   oglindite   în   redu­  de  diversă  şi  răspîndită  în   unor   foişoare   pentru   oră­  MERI A
                                                                                                                                                                                (Mureşi
               şi  sporirii  pc  această  bază                                                 cerea   cheltuielilor   mate­  întregul oraş.         şelul  copiilor,  pozarea  ca­  meu
               i producţiei extrase.                                                           riale  la  1000  lei  producţie   Consiliul   popular   muni­  blului   pentru   iluminatul   riile 1-1
                în aceeaşi idee, comite­                I.M. HUNEDOARA                         marfă,  unde  s-a  înregistrat   cipal  şi-a  pus  foarte  se­  decorativ   şi   construirea
               tul sindicatului, prin co-                                                      o economie de 21,1 lei.    rios  această  problemă  şi  a   unei   fîntîni   arteziene   în
               •nisia inginerilor şi tehni-                                                      Comisia   inginerilor   şi   ajuns  la  concluzia  că  fără   centrul  civic  şi  multe  a-
               icnilor a adoptat la noi   creaţie  tehnică,  de  invenţii   tă  un  factor  cu  influenţă   tehnicienilor  din  I.  M.  Hu­  a-şi  asocia  conducerile  co­  semenea  lucrări.  N-au  fost
               ote de responsabilitate şi   şi   inovaţii,   cu   implicaţii   deosebită   asupra   desfăşu­  nedoara   a   dezbătut   pe   lective   ale   unităţilor   eco­  omi.şi   nici   specialiştii.  în   Nume
               'xigenţă, iniţiativa „Fiecare   majore  în  acţiunea  de  re­  rării   corespunzătoare   a   larg,  cu  înaltă  responsabi­  nomice  din  municipiu  va  fi   cadrul   obligaţiei   legale   ei   tragere;
                adru tehnico-ingineresc şi   ducere  a  consumurilor  spe­  activităţii  şi  în  final  asu­  litate   magistrala   cuvîntare   greu  de  înfăptuit  acţiunea.   întocmesc  proiectele  şi  de­  1086 :
                                                                                                                                                                                 Extr.
               Je specialitate să rezolve   cifice.  Din  cele  15  propu­  pra   realizării   planului   la   a   tovarăşului   Nicolae   Şi  şi  le-a  asociat,  cu  atît   vizele   pentru   lucrările   cc   15, 21.
               inual cel puţin o problemă   neri   de   inovaţii   înregis­  toţi   indicatorii.   Modalită­  Ceauşescu,   rostită   la   cel   mai  mult  cu  cît  conducă­  se  execută  pe  această  cala­  Extr.
               tehnică sau de organizare   trate  în  primele  8  luni  ale   ţile  concrete  prin  care  s-a   de   al   III-lea  Congres   al   torii   marilor   unităţi   sînt   şi  care  au  nevoie  de  do­  0, 13, :
                                                                                                                                                                                  Fond
               i producţiei şi a muncii”,   anului,  8  vizează  reducerea   acţionat   au   vizat   funcţio­  oamenilor   muncii,   însuşin-   şi   deputaţi   în   consiliul   cumentaţie.  906988 1
               zvor nesecat de idei şi    consumurilor   specifice   de   narea  utilajelor  şi  instala­  du-şi  noi  măsuri  şi  soluţii   popular   municipal   sau   în   Toate   aceste   lucrări   au   lei rep
               soluţii tehnice, care să   energie   electrică,   pneuma­  ţiilor   principale   pe   bază   care  să  asigure  o  utilizare   consiliile   populare   comu­  fost   repartizate   pe   uzine,
               conducă la îndeplinirea    tică,  materiale,  cu  o  efi­  de   grafic,   urmărirea   zil­  mai   judicioasă   a   tuturor   nale   de   subordonare.   Cu   secţii  şi  direcţii,  iar  con­
               sarcinilor de plan.       cienţă  de  aproape  600  000   nică  a  consumurilor  de  e-   resurselor   de   economisire,   sprijinul   lor   s-a   organizat   ducerilor   acestora   li   s-a
                Cunoscând  realităţile  con­  lei pe an.            nergie   electrică   şi   gaz   acţionînd   într-un   respon­  satisfacerea   obligaţiei   le­  dat,  prin  decizie  a  condu­
               crete   de   zăcămînt   şi   de   Volumul  mare  de  acţiuni   metan,   sistematizarea   re­  sabil  spirit  gospodăresc,  în   gale  de  către  mai  mult  de   cerii   combinatului,   să   or­
               tehnologie   existente,   prin   desfăşurate,   reorganizate   ţelei  generale  de  distribu­  condiţiile  îndeplinirii  şi  de­  70  la  sută  din  persoanele   ganizeze   munca   oamenilor   Fenti
               comisia  inginerilor  şi  teh­  pe  noi  platforme  de  exi­  ţie  a  aerului  comprimat  în   păşirii  ritmice  şi  la  înalte   cărora   le   revenea   obliga­  din  subordine  în  afara  ore­  fi Iruri
                                                                                                                                                                                să noc
               nicienilor   iniţiem   acţiuni   genţă  calitativă  şi  tehnică,   subteran,   asigurarea   con­  cote  de  calitate  a  mobili­  ţia  de  participare  cu  mun­  lor   programului   obişnuit   Gerul
               frecvente  de  investigare  şi   urmărirea   priratr-un   sistem   diţiilor   necesare   pentru   zatoarelor  sarcini  de  pro­  că  la  gospodărirea  şi  în­  de  lucru.  O  parte  din  ma­  nlnărl
               culegere   a   ideilor   menite   informaţional   complet   a   funcţionarea   corespunză­  ducţie  ce  stau  în  faţa  pu­  frumuseţarea localităţii.  terialele   folosite   la   aceste   va suf
               să  înlăture  ştrangulările  de   modului  de  realizare  a  mă­  toare  a  maşinilor,  instala­  ternicului   detaşament   de   Cum  a  procedat  în  acest   lucrări  sînt  materiale  recu­  din se<
                                                                                                                                                                                peraţu
               flux,   să   determine   redu­  surilor  luate,  au  condus  la   ţiilor   şi   utilajelor,   elimi­  muncă din Poiana Ruscăi.  caz   conducerea   celei   mai   perate  chiar  de  către  cei   cuprln
               cerea   mai   accentuată   a   rezultate  pozitive  în  înde­  narea   întreruperilor   acci­              mari  unităţi  economice  din   care le pun în operă.  grade,
               consumurilor   specifice   la   plinirea   şi   depăşirea   sar­  dentale   în   exploatarea   Ing. ŞTEFAN COSTEA,   municipiu   —   Combinatul   In  felul  acesta  acţiunea   între
                                                                                                                                                                                Dlmin*
               materii   prime,   materiale,   cinilor   la   indicatorii   de   acestora,   realizarea   unor   vicepreşedinte  siderurgic,   în   cadrul   că­  a  căpătat  toate  atributele   produt
               combustibili şi energie.   plan,  în  condiţiile  obţine­  indici   superiori   de   utili­  al comitetului sindical   ruia  lucrează  peste  40  la   bunei  organizări,  aducînd   izolat
                 Membrii comisiei ingine­  rii de importante economii.  zare a fondului de timp      al I. M. Hunedoara   sută din cei care au a-    un real folos obştii.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11