Page 62 - Drumul_socialismului_1986_10

°<KI. 2 DRUMUL SOCIALISMU

Cînd spunem ţară
Tei
Cînd spunem Ţară, spunem un cuvînt S-avem o Românie, un popor,
în care-i zămislit un legămînt O stemă pe un mîndru tricolor. 13,00 Teii*
AI celor ee-au visat cîndva ca noi. Cînd spunem Ţară, spunem crez şi mit 13,05 La
nun,
Şi viitor mai spunem, infinit.
dii
%W4iA^ Al multora carc-s acum eroi. Şi-o dragoste de glie, de pămînt. ' des«
Cînd spunem Ţară, spunem un trecut Rostim cel mai fierbinte jurămînt. Tot
frun
In care s-a luptat şi s-a durut, iOAN DRĂGĂNESCU la...
bl ou
NaţI
cuvîi
Adunarea de la Deva poet
muz
Auto
Sâpl
14,1!
ale
Adunările
Madrigalul fi-a fost dat s-o trăieşti. pertoriul vast, care merge „ASTREI" au generale una bună armonie şi ordine, şi laşi succes l-au avut şi con­ 19.00 Tcle
constituit
prezentate
a
conclusele ce le va aduce a-
doua
ferinţele
de la piese de inaltă vir­
Dar, cum se intimplă de
19,20 Tele<
obicei, capodopera gene­ tuozitate pină la cite un din cele mai elevate forme dunarea generală vor fi zi. Un loc important pe ordinea lor)
de educaţie naţională. Progra­
cele mai salutarie pentru bi­
rează entuziasm, stare prin -„cintecel", cum îl califică mul lor cuprindea cuvîntări nele public, precum şi cele de zi l-a avut prezentarea ra­ 19,45 Toar
Se cuvine reţinută şi elo­ excelenţă explozivă, care se Însuşi Marin Constantin, şi disertaţii, urmate de dez­ mai mulţumitoare pentru toţi portului privind activitatea (colo
giată Iară rezerve iniţiativa cere tradusă in cuvinte. cintecel care însă, in in­ bateri, iar în a doua parte românii care într-adevăr do­ „ASTJREI" pe perioada cuprin­ 20,30 Film
umil
organizatorilor celei de a Iar Madrigalul, creaţie a terpretarea ansamblului te spectacole, etc. serbări, şezători resc înaintarea noastră în cul­ să între adunarea de la Sebeş 22.00 Telo.
Beneficiarul
(5 august 1872) şi cea de la
di­
literare-
După
XVII-a ediţii a Festivalului unui mănunchi de oameni duce cu gîndul la o mică rect al manifestărilor organi­ tură". notari ai alegerea celor Deva. Conducerea Asociaţiu­
adunării,
între
trei
judeţean ,,Sarmis" de a da împovăraţi de suflet, de bijuterie migălos şlefuită. zate era populaţia româneas­ care şi hunedorenii Mihail nei îşi exprima mulţumirea
că, care aştepta cu un vădit
prioritate in acest an cali­ talent şi de acută conştiin­ Mai apoi insă nu poţi să interes adunările „ASTREI", Bontescu şi Alexiu Olariu, se pentru faptul că în anii 1872—
1871 s-au înfiinţat noi despăr-
păstrează un moment de pioa­
tăţii şi esenţei in paguba ţă profesională — Madriga­ te referi la Madrigal fă- .ce constituiau un nou prilej să aducere,.£uninte în memoria ţăminte printre care cele de «Al
cantităţii şi aparenţei, care lul este el însuşi o capo- cind abstracţie de dirijorul de afirmare a culturii noastre celor caremu decedat în pe­ Ia Deva, Baia de Criş şi Ha­
s-au dovedit de atitea ori său. Deşi cuvintul dirijor naţionale. în acelaşi timp ofi­ rioada 1872—1874. Preşedintele ţeg, asociaţiunea avînd înfiin­
ţate 1G despărţăminte din cele
statului
cialităţile
austro-
generatoare de formalism, mi se pare inadecvat aici, ungar erau într-o permanentă „ASTREI", Ladislau Basiliu 22 cîte erau stabilite. Raportul
comi­
Popp
propune
alegerea
insăşi deschiderea Festiva­ pentru că poate sugera şi stare de alertă, căutind mereu siilor pentru „examinarea aprecia gestul de adînc patrio­
lului a stat, duminica tre­ o poziţie imperativă şi ex­ vicii de formă care să le dea cheltuielilor", „preliminarea tism al defuncţilor Ioan Pi-
poş şi Ioan lancu din Vidra
împiedica
cută, sub semnul de bun ^PRIVELIŞTI terioară ansamblului. Simt posibilitatea de a Cu toate bugetului", „înscrierea mem- de Sus, care au lăsat prin
ţinerea
adunărilor.
augur a două manifestări ca fiind mai propriu cuvin­ greutăţile întîmpinate adună­ testament Asociaţiunei toată
de o rară şi aleasă eleva­ doperâ. Triumf al desăvir- tul CONDUCTOR, pe care rile generale ale „ASTREI" se 125 de ani de la averea lor. Se sublinia şi e-
pentru
făcut
creşterea
l'orlui
ţie artistică : vernisajul, şitului profesionalism artis­ engleza îl foloseşte pentru ţineau în fiecare an. în altă înfiinţarea ASTRE! bibliotecii, care a ajuns Ia
localitate, atît în mediul urban
la noile Galerii de Artă, a tic, el devine prilej de in- acelaşi sens. Intr-adevăr, cît şi în cel rural. Ele căpătau 2 494 volume şi 55 titluri de
expoziţiei „De la Luchian cintare Jncă de la simpla Marin Constantin este mai. un caracter de masă prin ma­ ziare româneşti şi aducea sin­
cere
celor
mulţumiri
tuturor
a
taxelor"
şi
la Ciucurencu" şi, seara, apariţie : costumele de e- curind un conducţăjlor, o nifestările culturale organi­ brilor noi şi şi propuneri". Din care au donat cărţi, între a-
zate, ce impresionau prin pu­
„moţiuni
ceştia la loc de frunte fiind
concertul extraordinar al pocă sau cele populare su­ călăuză ; maestrul nu se terea cuvântului artistic rostit, cele patru comisii făceau amintit Mihail Kogălniceanu.
luptătorii
Corului Madrigal. Ar tre­ prem stilizate, sobrietatea află EX, ci IN : e una cu a cântecului şi jocului cu mă­ parte. , alături de Sever şi Apoi preşedintele comisiei
executat,
a
iestrie
originali­
Axente
paşoptişti
bui scris despre toate : des­ culorilor şi eleganţa liniei ansamblul său cu care co­ tăţii interpretării vocale şi Simion Balint, şi hunedorenii pentru înscrierea membrilor
pre expoziţie, despre a- lor, hieratismul ansamblu­ munică prin Întreaga sa instrumentale, a coloritului Lazăr Petco şi Beninmin Den- noi şi încasarea taxelor, Ioan
Pop Maior, aduce la cunoştin­
cest vis implinit care sint lui sau mişcarea sa sce­ fiinţă, de la expresia pri­ costumului şi accesoriilor. Da­ s uşi anu. ţa adunării gestul de adînc
torită
profund
lor
caracterului
Sînt prezentate .şi citite a-
noile Galerii de Artă, des­ nică, atunci cînd muzicie­ virii, pină la virfurile de­ patriotic, adunările au de­ dunării cele 5 telegrame de patriotism al hunedorenilor
pre tot ce a urmat şi încă nii aceştia îşi schimbă lo­ getelor şi n-ar fi deloc venit, cu timpul, adevărate salut trimise de românii din Ioan Iuaniciu Olariu, dr. La­ şi
Ioan
zăr
Petco,
Papiu
urmează in aceste două curile intre ei, tăcuţi, dis­ imposibil ca pînă şi vibra­ congrese naţionale ale româ­ Cluj, Năsăud, Vîlcele (Braşov), Nicolae Petroviciu, care au
nilor transilvăneni.
Sibiu şi a lui Ioan Drăgescu
săptămini. Dar spaţiul re­ tinşi, exacţi, sugerind parcă ţia genelor să conţină un Intr-un asemenea climat de din Craiova. Telegramele depus suma de 10n fl. pentru
zervat in pagină se dove­ deplasarea prin levitaţie, sens cu care ansamblul emancipare socială, politică transmiteau sinCere felicitări a deveni membri ai .,AS-
TREI" pe viaţă. De asemenea
deşte neincăpător pentru nu sint nişte oarecari de­ să intre in consens. şi culturală a românilor din participanţilor la adunarea de cu ocazia adunării de la Deva
atitea evenimente şi oas­ talii auxiliare, ci elemen­ Parafrazind o vorbă dra­ Transilvania a avut loc şi a- la Deva, urînd succes deplin un număr de 42 locuitori din
dunarea „ASTREI“ de la Deva.
adunării.
peţi de seamă. Ceva tre­ tele profund gindite ale u- gă italienilor, am putea Ea şi-a desfăşurat lucrările în lucrărilor aprobă ţinerea Prezidiul judeţul Hunedoara au achitat
a
G
adunării
buie sacrificat. Nici in­ nei viziuni de ansamblu. zice şi noi: ;,Şă asculţi zilele de 10—11 august 1874. conferinţe, ce urmau a fi taxa de înscriere în asoeia-
ţiunc.
deschisă
de
fost
tr-un caz insă Madrigalul. Ca să nu mai vorbim — Madrigalul şi apoi să Adunarea a Asociaţiunei, La- susţinute de către Axente Se­ In proiectul de buget Adu­
preşedintele
Deşi, după ce ai ascultat nefiind specialişti — despre mori". Atita doar că, pînă dislau Basiliu Popp, care a- ver : „Cauzele miseriei po­ narea de la Deva aproba un
porului român, urmările ei şi
Madrigalul, cel mai 'înţe­ vocile acestea extrem cul­ viaţa ne dăruieşte incă răta : ,,adunîndu-se acuma încercări de a o delătura", premiu de 300 fl. pentru ela­
mai
celei
borarea
bune
gra­
„Arderea
ca­
lept lucru ar fi să taci. tivate, de o puritate cu astfel de bucurii, n-are membrii asociaţiunei şi cu ei Simion Vuia : dr. Alexandru matici germano-române şi un
interesaţi
pentru
mulţime
de
davrelor",
prof.
Să taci şi să savurezi cit aparenţe de-a dreptul ne- nici un rost să mori. promovarea scopului asociaţiu- Lapedatu : „Cultura poporu­ premiu corespunzător pentru
bune
mai
„celei
elaborarea
mai mult bucuria pe care pămintene. Sau despre re- RADU CIOBANU neţ, din anu în anu, pe rîndu lui, în specie la români", prof. istorii despre evenimentele
şi în toate părţile locuite mai dr. Gheorghe Silasi : ..însem­ din 1784".
numerosu de români, se deş­ nătatea literaturii române tra­ Adunarea de la Deva s-a
teaptă prin aceasta, se nu- diţionale", Zaharia Boiu : bucurat de un succes deplin
tresce şi se conservă simţul „Casa română", şi Ioan V. şi a dat un nou impuls luptei
Sadoveanu dăinuie! naţional între locuitorii ace­ Rusu : „Viaţa şi operele lui românilor din Transilvania
lor ţinuturi... în această cre­ Samoil Clainu Micu de Saadu". pentru emancipare socială,
dinţă sper că precum la toate Primele patru conferinţe sînt politică şi culturală.
De-un sfert de veac terei sadoveniene care i-a \ • AGENDA adunările generale de pînă prezentate şi ascultate cu
acuma, aşia şi la aceasta vor
peniţa stă nemişcată în încrustat pe veci în hriso­ „SARMIS 86" decurge dezbaterile în cea mai mare interes de auditoriu în Prof. IOACHIM LAZAR
data de 10 august 1874. Ace­
crivatul călimării; spada, vul neamului trăitor între
bicornul şi uniforma de apa Moldovei şi Valea
academician aşteaptă za- Frumoasei. j • Premieră de gală. I CRONICA LI-TERARĂ
îrfrh'ic stăpîrilil ; piesele din Pentru perenitatea sado- | Cinematograful „Mo-
utia de şah n-au mai veniană depune mărturie * dern" din Hunedoara a I Elena Zafira Zanfir, „Frumoasa de pe planeta fără mtme“
ieşit la lumină; puşca, un- însuşi Măria sa Ştefan- I găzduit — în cadrul „Sarmis
manifestărilor
*
liţa, minciogul, rucsacul şi Vodă cu întreaga curte | 86" — premiera de ga- Orice lectură a basmu­ unor situaţii conform mo­ o duce in aspra lui cetate.
elclaltc scule de vînat şi din cetatea Sucevei, cu J lă cu filmul românesc I lui cult, a basmelor „de delului sînt de reţinut, a- Am fi putut citi o poveste
pescuit • zac netrebnice . şi „Fraţii Jderi", cu justi­ autor" impune urmărirea cestea doar nu sînt însă în care ne-am fi bucurat
■)-'folosite ; pelerina neăgră, ţiarii Tudor Şoimăru şi | „Bătălie din umbră". relaţiei care se stabileşte în suficiente, fapt care nu este de o victorie a .copilului, a
pălăria cu boruri largi şi Nicoară Potcoavă, cu răz­ J Au fost prezenţi regizo- mod implicit între mode­ în avantajul autoarei. purităţii acestuia asupra
bastonul nu mai- sînt po­ vrătitul Constandin Moţoc I rul Andrei Blaicr şi ac­ lul consacrat al basmului Elena Zafira Zanfir nu este forţei brutale. Copilul nu
torii Dan Bandol şi Cos-
sesorului de trebuinţă... sau haiducii Vasile cel j min Popescu. şi reînţelegerea acestuia suficient de atentă cu or­ este gîndit insă la modul
Această încremenire şi Mare şi Cozma Răcoare. în funcţie de o intenţie cu ganizarea motivelor pe care simbolic, nu este plasat
nişte grea, strivitoare şi La „I-Ianu Ancuţei", de-a ' • „Din toată inima". o finalitate artistică. Ca­ le introduce în -tiparele într-o relaţie de semne
absolută s-a statornicit la pururi deschis posterităţii, | Astăzi începe la Lunca drul basmului, reînţeles ca basmului, nu le:motivează care ar fi putut să ofere,
19 octombrie 1961, cînd marele vrăjitor al cuvin­ . Cernii de Jos ediţia a un pretext, devine punctul în cadrul textului. în şi de data aceasta, un alt
Vlihai Sadoveanu s-a pe­ telor dăruie fără istov I Xl-a a festivalului in- de plecare pentru o operă „Crizantema de aur", îm­ final.
trecut în tărâmul urnbre- bucuria eternului festin de J terjudeţean al poeţilor care să poarte amprenta Observaţiile noastre nu
! qr, „unde no ducem cu personalităţii scriitorului păratul Papiu este un tiran sînt neapărat un reproş :
de
rupe
se
toţii, cu păstrăvii, cu că­ gînd şi visare. | populari, „Din toată ini- respectiv. Basmul în sine care şi de oameni, natură, în textele pe care le oferă,
care
dar
J ma". Mîinc, gazda în-
prioarele şi bisacănul din Descinsă de scriitor din drăgitci manifestări va este de găsit într-o operă refuză şansa ce i s-a oferit. autoarea povesteşte frumos
mioritic,
. urâturi". lumea de mit duce cu I fi comuna Toplâţa. cultă prin limbajul său, Ideea este generoasă : au­ fără îndoială. Ne gîndkn
Vitoria
Lipan
Şi totuşi. Sadoveanu dăi­ sine prin veacuri ances­ •» prin formele consacrate, toarea ar fi putut oferi o însă la ceea ce ar fi putut
nuie ! A devenit o reali­ trala credinţă în cumpăna • „Tîrgul meşterilor poveste frumoasă,' adîncă fi cartea. Elena Zafira
tate permanentă şi nece­ dreaptă a faptei săvârşite * populari" — tradiţiona- printr-un anumit meca­ şi simplă dacă . ar fi-accen­ Zanfir trece uşor peste o
nism, dar şi prin motive
sară. Ne-am obişnuit cu de om. • la manifestare care a care îi asigură specificul tuat şi dacă ar fi dat un serie de fapte incluse în
putut
FL- cum ne-am deprins cu Moş Procov, badea Toma, I I» ca univei’s. sens clar- elementelor pe text, care ar fi deose­
semnificaţii
debutat în prima ediţie
primi
nunţii şi apele, cu Carpa- Rudi baci, moş Anania, a festivalului Sarmis — In „Frumoasa de pe care le-a avut la îndemână; bite. Textele sale, plăcute
ţii Şi Dunărea, cu Ceah­ moş Calistru, Zaharia fîn- I în urmă cu 17 ani — planeta fără nume", Elena aşa, asistăm la un final in­ aşa cum sînt, se află la
lăul şi Şiretul, cu Emi- îşi deschide astăzi por- Zafira Zanfir propune ci- ’ suficient motivat. un pas de a fi alegorii
nescu şi Creangă. îi sim­ tînaru, Neculai Pcceneaga J ţi‘le. Gazda ediţiei a titorului cîteva basme în într-un alt basm, „Dom­ superbe şi pline de pro­
ţim şi-i întîlntm prezenţa şi toţi iniţiaţii dăruiţi cu funzime. Pas pe care au­
harul descifrării tainelor I XVII-a este Complexul care Aiu se poate contesta niţa Cicoarea", un căpcăun,
pe toată orizontalitatea şi * comercial central din o anumită plăcere a po­ insensibil la glasul naturii toarea a ezitat să-l facă...
verticalitatea socială a de­ pământului oficiază de-a I Deva. vestirii. Dacă formulele şi la durerea oamenilor,
venirii noastre istorice, de pururi, cu întregul lor basmului ori construirea o răpeşte pe Cicoarea şi MIRCEA MOŢ
ta decheneii de sub „Crean­ meşteşug, în mirificul
ga de aur“ şi pînă la zo- sanctuar al naturii eterni­
ile împlinirilor aşteptate tăţii sadoveniene. cronica filmului „Bâtâiîa din umbrâ"
de obidiţii din Malu Scurtul popas al acestor II
Surpat. gînduri impune — dincolo grafic, imagistic, el este Pintea, Doina Tamaş, Con­
un
Andrei
este
Această omniprezenţă a de orice posibilitate de regizor cu Blaier filmografie în aparenţa-i de „zi po­ realizarea cea mai apro­ stantin Codrescu, foarte
o
somorită de toamnă". Din
sa o certifică imensa lume tăgadă — marele adevăr evenimentele primului răz­ piată ca ţinută şi demni­ convingători în tentativele
are circulă în spirituali­ că, cîeşi inima titanului bogată care-1 impune lumii tate a lucrului, rezonanţă lor, sînt conduşi cu mină'
tatea noastră încă de la prozei româneşti a încetat cinefile prin profunzime, boi mondial cineastul alege şi profunzime a omenescu­ de „stilist", pentru a rea­
micul şcolar fascinat de să mai bată acum 25 de sensibilitate şi inteligenţă. momente cu semnificaţii lui de „Pădurea spînzura- liza pe ecran o transpu­
icoana Domnului Tranda­ ani, pulsul operei sale, cu „Bătălia din umbră" apare deosebite şi un erou real, ţilor". nere memorabilă a unor Pentru
fir, vrăjit de duduia Li- inegalabila vigoare propul­ la zece ani după filmul pe care-1 urmăreşte în ac­ O tipologie umană va­ personaje memorabile, care coroasă
xuca şi minunata-i dum­ sată de cele peste 100 de „Prin cenuşa imperiului" ţiunile sale temerare. A re­ riată, aşezată într-o cas­ au existat aevea. tea şi i
va fi va
bravă, ori înduioşat de volume, continuă să vi­ şi evocă dragostea faţă de zultat un film încăi'cat de cadă de situaţii limită, „Bătălia din umbră" este pînă la
soarta micului şi ' năpăs­ breze tot mai intens în pămînţul natal, faţă de li­ sensuri, înălţător prin pa­ peivnite actorilor realizări un sincer omagiu adus minînd
tuitului Niculăieş Onişor. spiritualitatea şi sensibi­ bertate şi dreptate. Recon­ triotismul pe care-1 emană, în chei cunoscute ori alte eroilor din primul război Tempera
-
l’i cuprii
Un întreg univers rural litatea neamului pe care stituind o biografie ieşită un film de război care ple­ roluri decît cele care i-au mondial, iar stilistic o în­ grade, pi
de bordeieni striviţi de l-a nemurit în fantastica-i din comun, cca a unui dează împotriva războiului. consacrat. Dan Condura- trepătrundere a meditaţiei borîte, i
dureri înăbuşite şi de tîr- rapsodie rostită pe stru­ luptător din rezistenţă, fil­ Dezvoltarea sa ca fitan de che, Alexandru Rcpan, poetice cu acţiuni purtate între 14
Dimlnoat
goveţi cu vis ofilit şi răs- nele .slovei limbii române. mul se transformă în cro­ acţiune nu-i diminuează Şcrban Ionescu, Ilarion în cadenţe trepidante. (Meleoro
frînt în apa morţilor — nica unei epoci convulsio­ încărcătura emoţională şi Ciobanu, Ştefan Sileanu, I. Vrasg
poartă efigia unicatului li­ Prof. DUMITRU SUSAN nate pe care o surprinde psihologică iar, cinemato­ Ecaterina Nazare, Adrian VERONICA PALADE