Page 63 - Drumul_socialismului_1986_10

Pag. 3
NR. 8 996 • SÎMBĂTĂ, 18 OCTOMBRIE 1986

ZIUNE CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA 0 prestigioasă reuniune I
I
— ■ ■' -\ W m » ' \ v > ’ * ştiinţifica
t de săptă- i
ilor). Melo- (Urmare din pag. 1) lui, slujind unui nobil scop
laro; Galn La arături-organizare bună, ritm înalt, calitate superioară!
f ‘“ijaiat ; I educativ. Vă asigurăm, 1
pe ţura mai mult stimate şi iubite to-•
O sîmbătă Cea mai importantă acti­ dîncimea stabilită în teh­ Lucrările în plen au con­ varăşe Nicolae Ceauşescu, 1
l)ăta ; Ta- maţie dispune de 10—12 Buituri, iar cea îndrumată I tinuat cu comunicările :
(iiii Galeria vitate înscrisă pe agenda tractoare ce lucrează de de Radu Grădinara, ingi­ nologii.' înţelept şi clarvăzător cir-•
i; cîntecul de lucru a unităţilor din dimineaţa devreme pînă nerul şef al S.M.A. la — Ne-am preocupat din „514 î.e.n. Izvorul narativ maci al eroicului nostru i
• — Moment Consiliul unic agroindus­ C.A.P. Teliuc, Cinci.ş, Iz­ vreme de asigurarea cu şi cercetarea istorică" sus­ popor, că vom valorifica *
Farmecul seara, tîrziu. Formaţiile ac­ ţinută de dr. loan Gloda-
Telesport ; trial Hunedoara este efec­ ţionează după un plan sta­ voarele şi Ghclari. Un fapt fiare de plug pe care le riu, de la Institutul de is­ cu competenţă tot ce a re- j
muzical tuarea arăturilor adînci de bilit la nivelul consiliu­ cc merită menţionat este confecţionăm în atelierul levat această reuniune^
a politică toamnă. înainte de a con­ central al unităţii , noas­ torie şi arheologie Cluj- ştiinţifică pentru a aduce *
1 lui unic şi sînt coordo­ grija pe care o acordă Napoca, „Pe marginea pri­
lopetîia (co­ semna cum este organi­ nate de cadre cu munci consiliul unic agroindus­ tre — ne spunea Radu noi contribuţii la cunoaş- 1
zată şi se desfăşoară lu­ Grădinara, inginerul şef al melor monumente medie­ terea trecutului mulţimile- •
la varietăţi crarea să menţionăm că de răspundere de la ni­ trial asigurării unor con­ S.M.A. Hunedoara. Astfel, vale româneşti de zid din nar al poporului, onorîn- 1
velul C.U.A.S.C. şi S.M.A. diţii bune de muncă şi ■ judeţul Hunedoara" (dr.
Stic : „Tri- în această toamnă s-au luat Hunedoara. Dumitru Ju- hrană mecanizatorilor ce fiecare formaţie dispune Radu Popa, Institutul de du-ne responsabil şi anga- •
ţiunii** măsuri pentru transportul leu, preşedintele consiliu- lucrează la arat. în fiecare de cantităţi suficiente de jant nobila misiune de |
[. astfel de piese de schimb. arheologie Bucureşti), „Ro­ păstrare şi relevare a te- *
şi administrarea întregii iul cultural-naţional al
cantităţi de îngrăşăminte Din situaţia operativă la ASTREI" (acad. Ştefan Pas- zaurului istoric şi cultural
naturale ce exista în uni­ C.U.A.S.C. HUNEDOARA zi, rezultă că, pînă în cu, Cluj-Napoca), „Dimitrie al scumpei noastre patrii".
tăţi Au fost, astfel, duse prezent, în C.U.A.S.C. IIu- Moldovan - fiu al Devei, După amiază, lucrările
în cîinp şi împrăştiate redoara au fost efectuate rolul lui în viaţa politică simpozionului au continuat
3 000 tone gunoi de grajd lui unic agroindustrial, ne zi, oamenilor de la volanul arături dc toamnă pe 320 pe şase secţiuni, structu­
pe terenurile ce se ară în spunea: tractoarelor li se duce ha. Cele mai mari supra­ a Transilvaniei dintre anii rate pe istoria evului me­
această toamnă şi se vor — Coordonez formaţia mîncare caldă în cînip, feţe au fost ogorîte la coo­ 1848-1867" (dr. Liviu Bo- diu, modernă şi contempo­
însămânţa în primăvara ce efectuează arături a- mîncare preparată la can­ perativele agricole din tezan, Institutul de istorie rană, istoria culturii şi ar­
viitoare. Cele mai mari tina „Sidcrurgistul" din Boş, Cineiş, Pestişu Mic şi şi arheologie Cluj-Napoca), tei, pe etnografie şi artă
dînci la unităţile agricole Pestişu Marc unde s-au „România şi conferinţa de
'suprafeţe au fost fertili­ din Pestişu Mic, Nandru Hunedoara sau în unităţile pace din 1946" (dr. Tro­ populară, toponimie şi
zate la cooperativele a- şi Mîncrău. Toţi mecani­ agricole pe ale căror o- arat peste 50 ha. Cu su­ ian Udrea, Institutul de ştiinţele naturii.
gricole de producţie din zatorii din fonmaţie lu­ goare se lucrează în ziua prafeţe mai mici se în­ istorie „Nicolae lorga" Tot ieri, a avut loc lan­
Boş, Cineiş, Pestişu Alic, crează cu hărnicie şi răs­ respectivă. scriu unităţile din Teliuc, Bucureşti), „Standardiza­ sarea, în prezenţa autoru­
Pestişu Mare şi Buituri. pundere, străduindu-se să în discuţia avută cu Răcăştie' şi Buituri. în zi­ rea denumirilor toponimice lui, a lucrării acad. Ştefan
lele acestea au fost luate
în unităţile ce au turme efectueze o lucrare de Zefir Ştefănescu, inginerul măsuri pentru ca toate în context internaţional" Pascu „Voivodatul Transil­
de oi s-a aplicat, conform cea mai bună calitate, în şef al C.U.A.S.C, Hune­ cele patru formaţii să-şi (gen. lt. Vasile Dragomir, vaniei" volumul III, apărut*
unui program dinainte sta­ fiecare zi ară pînă după doara, am abordat pro­ intensifice activitatea — Bucureşti). la Editura Dacia, volum i
bilit, tîrliren, renlizîndu-se orele 23, muncesc şi du­ blema calităţii arăturilor : printre aceste măsuri se in climatul de intensă prezentat de loachim La-
şi pe această cale ferti­ minica, toată ziua. — Se ară foarte greu numără şi organizarea de trăire patriotică al simpo­ zăr, directorul Muzeului
lizarea unei mari supra­ Formaţia condusă de deoarece pămîntul este schimburi prelungite în zionului participanţii la judeţean.
feţe de teren. Zefir Ştefănescu, inginerul extrem de tare — ne-a spus fiecare zi intervenţii ope­ prestigioasa reuniune ştiin­ Astăzi, la Sarmizegetusa
lucrările continuă cu co-
r
Referiridu-ne la modul şef al consiliului unic interlocutorul. Cu toate a- rative în caz de defecţiuni ţifică de Ia Deva au a- locviu! ştiinţific „2 500 de*
cum se desfăşoară arătu­ agroindustrial, lucrează în cestea, oamenii se strădu­ apărate la tractoare eţc. — doptat textul unei telegra­ ani de la primele lupte I
rile de toamnă, menţionăm cooperativele din Boş, Ră- iesc să efectueze o lucrare ce oferă garanţii că lucra­ me adresate C.C. al P.C.R., pentru independenţă ale $
că pentru buna desfăşu­ căştie şi Dumbrava, cea de calitate. în acest scop rea se va accelera, efec- t o v a r ă ş u l u i NICOLAE geto-dacilor", cu vernisa-
rare a acestei activităţi condusă de Gheorghe Vîţă, schimbam cuţitele de plug tuîndu-se la cel mai înalt CEAUŞESCU, secretar ge­ rea expoziţiei „Noi desco- t
S.M.A. Hunedoara a or­ directorul S.M.A. Hune­ de două ori pe zi, veghem nivel calitativ. neral al partidului, pre­ periri arheologice la Ulpia 9
ganizat patru formaţii dc doara, la unităţile din să se facă o arătură uni­ şedintele Republicii, în ca­ Traiana" şi cu vizitarea si- 1
mecanizatori. Fiecare for­ Pestişu Mare, Hăşdat şi formă, fără greşuri, la a- re se spune, printre alte­ tului arheologic din loca- *
le : „Reuniunea ştiinţifică litote. Cercetători, muzeo- 1
din judeţul Hunedoara ca­ grafi, arhivişti, prezenţi la •
re omagiază o aniversare manifestările găzduite de I
scumpă — 2 500 de ani de judeţul nostru efectuează •
...Şi mecanizatorii au găsit soluţia la primele lupte pentru in­ astăzi o vizită documenta- g
dependenţă ale geto-daci- ră pe itinerarul Hunedoa­
Datorită secetei pre­ să adune recolta şi să exe­ de dimensiuni mari, plin Al doilea exemplu, tot ior — se constituie intr-un ra, Strei, Strei-Sîngiorgiu,
lungite, munca pe ogoare cute însămînţările la timp, de colţi ! - ar putea zice din cadrul colectivului a- veritabil schimb de expe­ Sîntămăria-Oriea, Crivadia, 1
a fost în acest an, şi con­ de calitate. Exemplele sînt acum, „după război", cîte mintit, este maşina de rienţă ce deschide noi o- Sălaşu de Sus - Mălăieşti, •
tinuă încă să fie, mult numeroase. Ne oprim doar unul. intr-adevăr, poate distrus vreji şi resturi ve­ rizonturi în cunoaşterea şi Ulpia Traiana Sarmizege- 1
a morgana mai anevoioasă ca de la două, întîlnite la S.M.A. construirea lui nu este o getale de pe culturile de preţuirea istoriei neanui- tusa.
a lumea problemă deosebită, deşi
seriile 1-11 obicei. Putem spune că Simeria. cartofi şi sfeclă, înainte
[EDO AR A : mecanizatorii, cooperato­ Puşi în situaţia de a nu nici acest lucru nu este de recoltare. Realizat dln-
— seriile rii, specialiştii s-au mo­ putea efectua pregătirea la indemîna oricui. Dar, tr-o maşină de tocat sfe­
— A); In­ relevante sînt căutările
tern — B); bilizat de cele mai multe terenului pentru însămîn- celor de la S.M.A. Sime­ clă, casată, de către
aatacă — ori exemplar, acţionînd ţarea păioaselor la timp maistrul Petru Evi, şeful
(Flacăra); ria, ideea şi transpunerea secţiei de mecanizare Bo-
seriile 1-11 cu răspundere pentru soar­ şi, mai ales, la nivelul de ei in practică, cu ajutorul
TRO^ANI : ta recoltei prezente, pen­ calitate prevăzut de teh­ secţiei de prelucrare a bîlna şi mecanicii din co­
t.Pa- tru piinea anului viitor. lectivul amintit, utilajul a
. că- nologii — deoarece oricît deşeurilor metalice a C.S.H. funcţionat cu rezultate
îoiembrie) ; Mai ales, în zilele cînd se trecea cu discurile şi din Simeria.
istlci (Uni- foarte bune la eliberarea
: O floare de resturi vegetale a su­
I — seriile
VULCAN: prafeţelor cultivate cu car­
II sl arde- tofi (ia C.A.P. Bobîlna) şi
ul) ; r.o- sfeclă de zahăr (C.A.P.
i din linia
I-II (Mi­ Sîntandrei), lăsînd în urmă
sii NO AS A : terenul liber şi asigurînd o
a Kramer
URI CÂNI: recoltare de calitate pe
icific (Rc- solele respective. Randa­
i : Prieteni mentul ei, preciza ingine­
aua roşie) ;
Ipa de râ- rul Nicolae Leonida, direc­
[ntoarcerea torul S.M.A. Simeria, este
(Flacăra) ;
: Acţiunea de peste 5 ha pe zi.
(Casa de Deci, două utilaje agri­
TCG : Grâ- cole cu bun randament,
t (Dacia);
^a, cîndva; rezultate din bătălia pen­
întunecare tru recoltă, din căutările
ră): STME-
do răgaz şi munca unor oameni ai
IA : Co­ ogoarelor, mecanizatorii de
con ze (i.u- la S.M.A. Simeria.
VRT: CafC
rul)
MIRCEA LEPÂDATU
^ I’e primele slip rulote ;\ ■>> început să se cunoască rezul-
t tutele bune tu pregătire;» torenulul, prin folosirea noului
} tăvălug.
ctrase la DEPĂŞIRI muncă, am extras supli­
17 octom- trebuia pus in brazdă bo­ grapele peste brazde, bul- i LA PRODUCŢIA DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE mentar, în cele nouă luni
bul de grîu, germenele gării, mari şi tari ca pia- SORTIMENTALA confecţionate şi recondi­ MINEREU PESTE PLAN şi jumătate din acest an,
74, 11, IO;-» pîinii noastre viitoare, bă­ tra rămîneau întregi, co- ) ţionate. în paralel cu ac­ peste 1 71)0 tone de mi­
tălia cu pămîntul uscat a lectivul de ingineri, maiş- ^ Colectivul de muncă nereu complex, cu depă­
: 01, 4, 0, tivitatea de producţie, o Minerii de la Mumei
70, 50. j fost deosebit de aprigă. tri şi mecanici de aici i al secţiei prelucrător I atenţie deosebită s-a a- muncesc cu abnegaţie şi şiri la majoritatea meta­
? cîştiguri: In multe locuri, nici pri­ n-au stat cu miinile în sin > din cadrul C.S. Hunedoa­ cordat recuperării şi va­ dăruire, îşi organizează lelor conexe. Cele mai
din care ceperea şi dirzenia oame şi cu ochii la cer, aştep- ) ra a obţinut, în perioada lorificării materialelor re- temeinic activitatea pe
>rt la ca- bune realizări le au bri­
nilor, nici caii putere ai tind ploaia. S-au gîndit l trecută de la începutul folosibile, în care scop schimburi şi brigăzi, reu­ găzile conduse de Dănilă
tractoarelor, nici oţelul plu­ ce-i de făcut, au căutat , anului, importante depă­ au fost colectate aproape şind să-şi depăşească lu­ irimie, Pompiliu Domide
gurilor, discurilor şi gra­ soluţia care să-i sedată 1 şiri de plan la produc­ 2 800 tone fier vechi, 27,7 nă dc lună sarcinile de şi Gheorghe Irimie — de
Ai pelor nu au fost sufi- din impas. Au găsit-o şi ( ţia fizică sortimentală. tone bronz, 5,6 tone cu­ plan. „Oamenii noştri la producţie, de Mihai
cinte pentru a transforma au pus-o repede in prac- i Printr-o bună organizare pru, 6,6 tone uleiuri u- sînt conştienţi de impor­ < iobanu — de la investiţii.
tarlalele aride în ogoare tică. Aşa a apărut pe o- » şi mobilizare în produc­
Vreme râ- pregătite grădinăreşte, in goarele C.A.P. Sîntandrei \ ţie, aprovizionare ritmi­ zate. O contribuţie în­ tanţa sarcinilor pi- care In această ultimă perioa­
iles adap­ semnată la obţinerea a- le au, dc a contribui cu dă a anului, ne vom in­
ta. Cerul care sămînţa să aibă con­ imensul tăvqlug cu sute de l că cu materiale şi o pre­ cestor realizări în pro­
Vînt slab diţii de germinare. Şi to­ colţi metalici, prezentat în ? ocupare sporită pentru toate forţele la dezvolta­ tensifica strădaniile pen­
at predo- tuşi, oamenii au înfrînt cer­ imaginea alăturată, cu a- 1 utilizarea la capacitate a ducţie şi-au adus-o lucră­ rea bazei de materii pri­ tru majorarea sporurilor
nord-est. torii Virgil Lupan, Mar­ de producţie de pînă a-
ninime vor bicia pămîntului, reuşind jutorul căruia s-a reuşit ^ instalaţiilor şi utilajelor cel Fcdul, Petru Gabor, me a ţării, sublinia ing.
re 0 şl 5 prin perseverenţă, muncă pregătirea patului germi- i din dotare, lucrătorii a- loan Ispas, Emil Lăn- cum şi încheierea primu­
ri mai eo- îndîrjită din zori in noap­ nativ şi apoi însămînţarea ) ccstei secţii au realizat Nicolae Stanca, şeful lui an al celui de al optu­
e maxime la timp a griului. Acum \ crăjan. Constantin luga, Secţiei Munco! a Mir» I lea cincinal cu rezultate
de grade, te, prin căutarea şi apli­ in plus faţă de prevede- Enache Spanache, loan
al brumă, carea unor soluţii şi pro­ totul pare simplu. Mare ţ rile planului mai mult Ilicş ş.a. (VASILE GRI- Deva. Prin hărnicie m cit mai bune la toţi in­
serviciu : cedee adecvate situaţiei lucru, un tăvălug metalic, dicatorii de plan".
de 300 tone piese noi GORA.Ş, corespondent). mobilizare exemplară m