Page 66 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 66
DRUMUL SOCIALISM
Aa
„ZIUA ENERGETICIANULUI" s
OMAGIU PRODUCĂTORILOR DE LUMINĂ SI FORŢA PENTRU ŢARĂ M
^i .*■ i li. ... ■■;.■ ' ii.- . . •' Ut S
coltci
La I.R.E. Deva, realizările n li
In miez de toamnă, în a răşul Nicolae Ceauşescu. materializează in investirea U.H.E. Ostrovu 13,00 A
treia duminică a lui oc In iarna grea, de la Min unor importante mijloace (]
tombrie, îi sărbătorim pe tia s-au furnizat constant financiare pentru construi vor fi majorate 14,35
energeticieni. Ţara îşi în importante cantităţi de e- rea de noi termo şi hidro Mic — la 14,42
dreaptă cu recunoştinţă şi nergio electrică, iar acum centrale, extinderea şi mo
mulţumire gîndul spre oa se finalizează pregătirile dernizarea celor existente, Acţionînd cu perseveren care asigurăm transportul parametri
menii de la bornele lu pentru un nou sezon fri dotarea întreprinderilor de ţă şi dăruire, sub condu şi distribuirea energiei
minii — cum metaforic i-a guros — cu toate necu reţele electrice cu echipa cerea comitetului de partid electrice, ne revin sarcini 10,00
numit cineva pe bravii noscutele lui -, la Paro- mente şi aparatură de şi avîndu-i mereu în frun importante, mobilizatoare. optimi de
muncitori care, intr-un foc şeni s-au depus şi se înaltă complexitate tehnică te pe comunişti, oamenii Trebuie să veghem sever 10,30
continuu de maximă inten depun in continuare efor şi precizie, prin care să muncii de la I.R.E. Deva pentru ca toate categoriile funcţionare
sitate, produc energia e- turi pentru modernizarea se asigure productivităţi situează permanent în cen de consumatori să se în
lectrică şi veghează la capacităţilor productive - ridicate şi deplină siguran trul preocupărilor îndepli cadreze riguros în cotele Prima uzină hidroelec li
transportul şi distribuirea ei în vederea funcţionării la ţă in funcţionare. Iar ca nirea exemplară a pla de energie repartizate, să trică pusă în funcţiune 20,20 F
c
către consumatori sau, alt puteri cit mai ridicate, iar recunoaştere şi mulţumire nului la toţi indicatorii acţionăm ferm pentru ob pe Rîu Marc — cea de 21,50 'I
fel spus, asigură forţa e- oamenii muncii de la pentru toate acestea, e- de producţie: ţinerea de economii, în ve la Ostrovu Mic — pro
conomiei noastre naţionale, I.R.E. Deva, care asigură nergeticienii din judeţul — Din prima lună a derea desfăşurării normale duce energie electrică 20,00 'I
ne luminează viaţa, ne-o transportul şi distribuţia nostru îşi îndreaptă gîn- anului — sublinia ing. a activităţii economico- la parametri optimi, în 20, ir»
fac mai plină, mai confor kilowaţilor, îşi sporesc ne durile şi sentimentele de Ioan Haţegan, directorul sociale. funcţie de volumul apei
tabilă. contenit strădaniile pentru profundă stimă către parti întreprinderii —, întregul în cinstea „Zilei energi- din lacul de acumulare. ţi
ii omagiem azi, aşadar, ca lumina şi forţa să a- dul nostru comunist, către ticianului", colectivele de De altfel, preocupările n <
jungă în cantităţi îndestu
coleotiv
nostru
muncă
de
pe energeticieni, la o vre lătoare la beneficiari, iar ilustrul conducător, tova a acţionat cu perseverenţă, muncă din cadrul . I.R.E. colectivului I. E. Haţeg ) I
me de maximă angajare pierderile să fie minime. răşul Nicolae Ceauşescu Deva şi-au sporit preocu sînt orientate tocmai (
a întregii naţiuni pentru La rîndul lor, hidroenerge- şi se angajează să urme seriozitate şi răspundere, spre turbinarea între- 20, 4' R
înfăptuirea mobilizatoarelor ticienii de la Haţeg se ze neabătut politica P.C.R'., zi de zi, oră de oră, pen pările şi strădaniile în gii cantităţi de apă
obiective stabilite de Con străduiesc să „capteze" cit hotărîrile celui de al Xlll- tru menţinerea echilibru producţie, reuşind să ob din lac. Totodată, aşa
gresul al Xlll-lea al parti mai mulţi kilowaţi-oră din lea Congres al partidului, lui între producţia de e- ţină importante realizări cum releva ing. Ioan
dului, la o vreme cînd apele Riului Mare, con să-şi sporească aportul la nergie electrică şi consu peste cele planificate. De Cîmpean, directorul I. E. I
începem să ne gindim la structorii de aici grăbesc edificarea multilaterală a mul acesteia — judeţul la începutul anului şi pînă Haţeg, oamenii muncii 21,50 1
bilanţul primului an al finalizarea a noi izvoare patriei. Hunedoara fiind, cum se în prezent, ele se regăsesc din cadrul întreprinderii
celui de al optulea cinci de forţă şi lumină în Re Desigur, pe aceste căi ştie, un mare producător, în depăşirea planului cu susţin efectiv eforturile
nal — început de etapă tezat, iar oamenii muncii vor mai exista asperităţi, dar şi un mare consuma 1,8 la sută* la producţia constructorilor la lucră K
nouă, calitativ superioară, din centralele proprii ale serpentine mai greu de tor de energie electrică —,* marfă pe total activitate, rile de finalizare a uzi- f
de devenire a României la combinatelo'r siderurgice din parcurs, însă energeticieni! pentru limitarea şi reduce 8,5 la sută la revizii, 8,3 nelor de la Ostrovu BUC
sfîrşitul acestui veac. Hunedoara şi Călan îşi sînt oameni harnici şi cu rea la maximum a consu la sută la reparaţii insta Mare şi Păclişa. Ingi mălin
Şi este plăcut să consta concentrează zi-noapte a- rajoşi, capabili să învingă murilor, evitarea cu desă laţii energetice, 6,6 la sută nerii Ioan Drăghici, nule •
vist a
tăm, alături de oamenii tenţia spre menţinerea tu greutăţile şi să-şi nete vârşire a risipei de kilo la construcţii-anontaj, 21,6 Gheorghe Cocotă şi Zol- progn
domeniului, care-şi fac bi turor agregatelor în func zească drumul spre îm waţi, aşa cum a recoman la sută la construcţii de tan Santa, maiştrii Dio- Maga?
lanţul realizărilor de la în ţiune şi realizarea unor pliniri. De ziua lor — fe dat adeseori secretarul ge maşini şi 7,1 la sută la nisie.,Iordan, Mihai Sza- Dc
13.00
ceputul anului, că acestea producţii continuu sporite licitări pentru dăruirea în neral al partidului, tova venituri în transporturi au bo şi Remus Ciulai, Kndio
sînt consistente, că mun de energie electrică. muncă şi pentru rezulta răşul Nicolae Ceauşescu. to. în aceeaşi perioadă şefii de tură Vladimir 14.00 1
ca le-a fost spornică, aşa Eforturile deosebite ale tele obţinute şi urarea de In această perioadă, cînd s-au obţinut economii de Ilavior, Petru Păleanu, şl Jer
14.30 1
cum le-a cerut conducăto partidului şi statului nos noi şi importante succese peste 3 700 MWh la repar Liviu Florcscu şi Viorel lui O
rul partidului şi statului, aşa tru pentru dezvoltarea per in întreaga activitate de sistemul energetic naţio tiţia proprio de energie Mcreanu, ceilalţi lucră Rcvisi
cum ne cere tuturor tova manentă a energeticii se viitor I nal este intens solicitat de tori din cadrul U.H.E. *•16,00
consumatori, nouă, celor electrică. » i6,03
Ostrovu Mic depun efor 16,35 1
turi stăruitoare pentru înrearî
cliotol
exploatarea continuă şi blicitt
Izvorul perpetuu în deplină siguranţă a ponir
agregatelor şi instalaţii cultui
na! :
lor şi furnizarea în sis 20.20
al kilowaţilor de la Mintia temul energetic naţional fol do
t a unor cantităţi sporite Festiv
tarea
de energic electrică. Tiimf
Faptul că Centrala termo cărbune dc Valea .Jiului. Radio
electrică Mintia este la a- La gospodăria de combusti ram ic
ceastă dată cea mai mare bil, echipele conduse de bUcR?
producătoare de . energie Lucian Pădurean, Karol UOCtb
m u 7 i (
electrică pe bază de căr Kovacs şi cele coordonate La C.T.E. letln
bune din întreaga ţară de maistrul Francisc ICiss
constituie pentru toţi hu- au revizuit şi reparat ben - ^
nedorenii un motiv de zile transportoare, insta Gurabarza —
nedisimulată mîndrie. Pu laţiile şi utilajele de pre DE\
ternica strălucire a „Stelei luare — transport — de economii (Pairi
de pe Mureş" îşi află pozitare a cărbunelui de este <
nesecatele izvoare în bra la culbutor şi estacadă, au Termocentrala Mintia. In gospodăria de cărbune se urmăreşte cu atenţie descărcarea de energie (Arta
Avei!
ţele, minţile şi inimile oa pus la punct tcrmoficarea mecanizată a vagoanelor de cărbune. I-II i
menilor săi. Astfel se în întreaga incintă a ter lunec
explică funcţionarea con mocentralei. Prin acţiunile şi mă Impei
serlik
stantă, la înalţi parametri, Şeful secţiei exploatare surile întreprinse de Câmp
a termocentralei în perioa termomecanică, ing. Isaia Etapă importantă în modernizarea colectivul Centralei elec (Casn
da ce a trecut din acest Miulescu, alţi membri ai trotermice Gurabarza de Mişte
(Parii
prim an al cincinalului colectivului însărcinat cu la începutul anului aici eăprii
1986—1990 i prin oameni, supravegherea, întreţinerea s-au economisit peste L. U P
prin munca şi prin înflăcă şi exploatarea agregatelor U.E. Paroşeni 10 000 Gigacalorii, echi şl doi
rarea cu 'oare acţionează de bază şi instalaţiilor a- valentul a mai mult de t-Il (
Artlsf
zi şi noapte pentru a în ferente acestora vorbesc 5 500 tone de cărbune. lenli
făptui sarcinile ce le re în cuvinte puţine despre Pentru oamenii muncii 1 şi 3, împreună cu tur principal specialist Ioan După cum arăta Ioan NEA
vin din istoricele docu munca lor, dar insistă să din cadrul Uzinei electrice binele 2 şi 3. Acum func Saltelichi, executăm o se Oprean, şef de secţie, întîl
mente ale celui de al remarcăm faptul că dacă Paroşeni, acest prim an ţionează toate cele 3 gru rie de modernizări, au fost în perioada verii, cen nerul
poliţii
XlII-lca Congres al parti în activitatea de producţie al celui de-al 8-lea cinci puri energetice, producînd, terminate reparaţiile la trala a fost oprită total ANTNi
dului, din indicaţiile şi o- nu apar evenimente deo nal poate fi considerat un fiecare, cîte 35 MWh e- unele agregate şi instalaţii pentru reparaţii, efec- tra î
rose);
rietăriie formulate de se sebite aceasta este dato „an de vîrf“ in ce priveşte nergie electrică şi circa şi putem spune că sîntem tuîndu-se o serie dc îi)
cretarul său general, tova rită calităţii lucrărilor de înnoirea instalaţiilor şi a- 70 Gcal energie termică. aproape gata pentru în lucrări importante — braţ:
răşul Nicolae Ceauşescu, revizii, reparaţii şi moder gregatelor energetice. Ast Din ziua de 4 mai 1986 ceperea probelor de punere înlocuirea prcîncălzitoa- (Steai
la Congresul al III-lea al nizării executate de cole fel, în 20 septembrie 1986 în funcţiune. relor de aer la cazanele BARZ
ness
oamenilor muncii. gii lor de la A.C.M.R.U.E. s-au finalizat lucrările de acţionăm cu toate forţele Gheorghe Domşa, pre nr. 1 şi 3, a pompelor TIR :
De 17 ani, energeticieni! „Energomontaj", „Electr o- modernizare la cazanul la reparaţia . capitală a şedintele consiliului oame dc alimentare cu apă (P a t
Iul M
Mintiei duc o neostoită montaj" şi „Energoconstruc- nr. 1, grupul energetic' cu grupului nr. 4, profilat ex nilor muncii al U. E. Pa a cazanclor şi a trei CEO A
bătălie pentru mai multă ţia". In cele nouă luni şi acelaşi număr puţind ast clusiv pentru producerea roşeni, ne-a comunicat, miezuri în boilerele de „Auto
energie patriei. Acum, în jumătate ale anului în fel intra în funcţiune pen energiei electrice — într-un recent, noi veşti de pe termoficarc. De aseme cultur
beşte-
pragul iernii, care va veni curs, aceştia au realizat tru realizarea producţiilor volum de 135 MWh". şantierul grupului energe nea, s-au asigurat 5 000 BRAZ
să încerce, din nou, for un volum sporit de astfel Deci, grupul energetic tic nr. 4. Joi, 16 octom tone de cărbune în de GAT.
ţele oamenilor de aici, de lucrări la grupurile necesare de energie elec nr. 4 reprezintă o altă brie 1986, se desfăşurau pozitul de alimentare (Casa
pregătirile pentru trecerea energetice, cazan cile şi mo trică şi termică. în ziua capacitate energetică — Pentru perioada iernii. RTA :
(Mure
cu bine a anotimpului fri rile aferente, , lucrări fi de 8 octombrie a.c. a fost şi cea mai importantă — manevrele de spălare a în această perioadă, Herul
guros au fost, în mare mă nalizate înainte de termen pornit grupul nr. 2, după cazanului nr. 4, iar tur energeticienii de la mina)
şi la un înalt nivel cali înscrisă de colectivul uzi bina grupului se afla în- Gurabarza se preocupă Exprc
sură, încheiate. Parcur efectuarea unor înnoiri nei Paroşeni pe lista mo
gerea fluxului tehnologic tativ. în „focul continuu" tehnologice asemănătoare dernizărilor ce trebuie fi tr-o fază finală de pre de majorarea la 10 000
este relevantă. La „poarta al acestei activităţi se re la cazanul respectiv şi la nalizate în 1986. Pentru gătire pentru pornire. „Se tone a stocului de căr
de intrare a megawaţilor- găseşte eroismul cotidian turbina nr. 1. „Aburul executarea acestei lucrări poate consemna — ne-a bune, urgentează repa
oră“, în secţia combustibil, ce-i caracterizează pe mem transmis pFeşedintele-c.o.m. raţia capitală a instala
muncitorii conduşi de mais brii formaţiilor coordonate produs de cele 3 cazane complexe (există nu mai — că întreg colectivul uzi ţiei de preparare a pra Peni
ale
puţin de 16 puncte de lu
energetice
grupurilor
trul Constantin Florea şi de maiştrii Gheorghe An nei noastre, împreună cu fului de cărbune. în coroas
gliei, Tiberiu Haiec, Gheor nr. 1, 2 şi 3 — ne ex cru mari !) se află la U.E. tregul colectiv, din rîn rar n<
de şefii de echipe Eugen ghe Miheţ (turbine şi pom constructorii, s-au an dul căruia se eviden dea p
Păcuraru, Ionel Ardelean pe de alimentare), Nicolae plica ing. Eugen Mărcu- Paroşeni echipe de mun gajat ca în „Ziua energe- ţiază constant în muncă sufla
Temp<
şi Dimitrie Pantelie au Cazacu (cazane), Vasile leţ, directorul uzinei =— citori şi specialişti din 7 licinnului", sărbătoarea maistrul Ioan Coif, lă vor fi
revizuit parcul de loco Rasa, Gheorghe Negrescu, âu un colector comun.. Prin antreprize de profil ale noastră, a celor care pro cătuşul specialist Con şi 5 (
motive, au înlocuit o parte Nicolae Stan, Ştefan Bucur, urmare, fiecare turbină ţării, alte formaţii de- la ducem forţă şi lymină xiinc
din traversele şi schimbă Miron Zepa (mori de căr poate funcţiona cu aburul C.T.E. Mintia şi de la pentru ţară, să pună în stantin Bolcu şi sudo dc. C
nilnea
se
Bălan,
rul
Viorel
toarele de cale ferată bune) ş.a. din fiecare cazan. De pil beneficiar. funcţiune grupul nr. 4". angajează să muncească slabă
uzate, dînd semnal de • dă, pînă în 8 octombrie am — La turbina grupului mai mult şi mai bine. de se
liberă trecere navetelor cu MIRCEA DIACONU avut în funcţiune cazanele nr. 4, ne-a spus maistrul MARIN NEGOIŢÂ na Pr