Page 73 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 73
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
Formaţia «le completuri finale, condusă de. Mariana Orăgoi, pregăteşte pentru li
LA FERTILIZAREA Şl EFECTUAREA OGOARELOR - vrare un nou’ lot de strunguri normale aflate în fabricaţie la întreprinderea mecanică din
______________________
Orăştie.
ritm mai Înalt, In condiţii de calitate superioara
Program cuprinzător, concret - acţiuni
Puternic mobilizaţi de inginerul şef al C.A.P. Bră sile Pop, Nicolac Lupuţ,
preţioasele orientări şi in nişca. De aceea, am dus Dumitru Gagiu şi Dumitru
dicaţii cuprinse în magis în cîmp tot gunoiul ce se Andreucă. Se lucrează în ferme pentru realizarea iui
trala cuvântare rostită află în ferma zootehnică tarlaua numită „Uzina de
de t o v a r ă ş u 1 Nicolac —• adică peste 1G00 tone apă", înaimtîndu-se cu o — lama, privită aşa, ca timp au fost executate re gătirile făcute pentru în
Ceauşescu, secretarul gene —, pe care l-am adminis viteză de 15—20 ha pe zi. anotimp, este deosebit dc paraţiile necesare la jumă deplinirea acestui angaja
ral al partidului, la Ma trat deja, astfel că, o dată La Cooperativa agricolă frumoasă. Dar, gerul pu tate din numărul total al ment. Mai întîi, care au
rea adunare populară de cu arăturile de toamnă, se de producţie din Cristur ternic care o însoţeşte une fost — şi, probabil, mai
la Slatina, prilejuită de încorporează sub brazdă. ogoarele le efectuează me ori produce, indiscutabil, sînt — direcţiile de ac
sărbătorirea „Zilei recol canizatorii Irimie Gal I, multe necazuri gospodari I.L. DEVA ţiune '!
tei", cooperatorii, mecaniza Arpacl Demi şi Marton lor prinşi pe... picior gre — în primul rînd. a-
torii şi specialiştii din uni C.U.A.S.C. DEVA Dani. Lucrarea este coor şit ! Aici, Ia I.L. Deva, provizionarea cu materii
tăţile ce aparţin C.U.A.S.C. donată îndeaproape de Mi- tovarăşă ing. Georgeta Co- instalaţiilor şi agregatelor prime, combustibil şi car
Deva se preocupă cu răs hai Lăpugeanu, inginerul dreanu, şeful biroului pro principale. Am „tras" aces buranţi, concretizată în
pundere, încă de pe acum, Vom continua să adminis şef al cooperativei, care gramarea, pregătirea şi te reparaţii către iarnă, realizarea finanţării stocu
de pregătirea temeinică a trăm îngrăşăminte natura sublinia : urmărirea producţiei, e fiind vorba dc utilaje mari rilor de iarnă, adoptarea
terenului în vederea însă- le pe tot parcursul iernii — Am început arăturile planurilor de transport
m î,n ţări lor din primăvara pe terenurile ce se vor doar dc câteva zile. Dc C.F.R. şi auto pentru asi
viitoare. In acest sens s-a cultiva cu legume, cartofi, marţi încolo vom introdu PREGĂTIRILE PE IARNĂ gurarea acestor stocuri, re
acordat şi se acordă o a- sfeclă ctc. , ce la arat şi alte tractoa pararea şi revizia parcu
tenţie deosebită fertilizării temeinice, în toate localităţile, lui de utilaje de extracţie,
unei suprafeţe cit mai mari In unităţile din C.U.A.S.C. re, astfel că viteza de lu transport .şi prelucrare pri
de teren cu îngrăşăminte Deva cea mai importantă am va spori substanţial. mară în cariere, pregăti
naturale şi, totodată, efec lucrare a acestei perioade Aurel Dobîrtă, şeful sec în toate sectoarele de activitate rea din toate punctele de
tuării arăturilor de toam este efectuarea arăturilor ţiei de mecanizare din Şoi- vedere a halelor şi depo
nă. A fost transportat în adânci. Ţintind seama de muş, ne spunea că zilnic zitelor dc materii prime şi
cîmp şi administrat — pe condiţiile acestei toamne, se află în luam, de dimi xistă, se parc, cîtcva a- consumatoare de energic adausuri. Apoi, s-a acţio
terenurile ce vor fi culti se urmăresc două obiective neaţa devreme până târziu mintiri în acest sens... electrică. Metoda a dat re nat pentru pregătirea func
vate în anul viitor cu esenţiale ale acestei acti — Desigur. în anii tre zultate bune. Aşa vom pro ţionării centralelor termi
cartofi, porumb, legume, vităţi : realizarea ei în tim în noapte, şapte-opt trac cuţi am avut de întîm.pinat ceda şi pentru iarna ce ce, a utilajelor, a mijloa
sfeclă ş.a. — tot gunoiul pul optim şi la cel mai toare. Luni se aflau în multe greutăţi din cauza vine. Vom începe repara celor şi instalaţiilor de
de grajd aflat în fermele înalt nivel calitativ. brazdă, în tarlaua numită frigului, mai ales în iar ţiile mai importante chiar transport, prin efectuarea
zootehnice, cele mai mari Avram Oprişa, mecanic „Bejan-Tîrnăviţa", cele con na grea din 1985. Din a- din acest trimestru IV 198G. reviziilor şi reparaţiilor ne
suprafeţe fertilizate rcali- dc întreţinere la secţia de duse dc Iosif Răbulca, Pe cel moment, putem spune, — Deci, cum va funcţio*- cesare. Putem spune că la
zîndii-se la fermele unită mecanizare ce deserveşte tru Gavrilă, Vasilc Ifrim, în cadrul întreprinderii na I.L. Deva în iarna ora actuală sînt asigurate
ţilor agricole din Deva, cooperativa agricolă din Martin Andax, Ionel Bugă, noastre au fost elaborate 1986/1987 ? producerea şi transportul
Cristur, Brănişca şi altele.’ Deva, arăta : Aurel Taimşa şi Costel Va- — Se poate consemna energiei termice, a aeru
— Cum sublinia tovară — Zilnic se află în braz siliuc. şi puse în aplicare adevă lui comprimat, apei indus
şul Nicolae Ceauşcscu Ici dă un mare număr de trac —- Atingem zilhic o vi rate campanii dc luptă îm angajamentul colectivului triale şi potabile. Au mai
Marca adunare populară toare, adică cele ce nu sînt teză de lucru corespunză potriva rigorilor sezonului nostru de muncă de a rea fost revizuite şi reparate
ce a avut loc duminică — ocupate în • alte activităţi. friguros. în iarna trecută, liza integral planul de instalaţiile electrice exte-
o condiţie esenţială pentru toare — ne spunea inter- unitatea noastră a func producţie care, se ştie,
obţinerea de recolte mari — Astăzi cîte ară şi un este elaborat pentru ambe MARIN NEGOIJÂ
la hectar este fertilizarea de ? TRAIAN BONDOR ţionat permanent cu o li le Unii de fabricaţie.
cât mai bogată a pământu — La arat muncesc me- nie dc fabricaţie, din cele
lui. sublinia Lucian Albu, canizatorii Ioan Nodi.ş, Va- (Continuare în pag. a 3-a) două existente. în acest — Să vedem, acum, pre (Continuare în pag. a 3-o)
S I M P O Z I O N } Agenda „Sarmis“ ’86 j
„CONCEPŢIA POLITICO-MUITARĂ
A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU, ' C O L O C V I U L A R T E L O R 1
PRIVIND APĂRAREA INDEPENDENTEI ^ Un colocviu al artelor ? vertisment agreabil, ci un \
PATRIEI NOASTRE SOCIALISTE" I Da ! A lost înscris in Pro- generos demers artistic. L-a j
) gramul „Sarmis ’86" cu confirmat de la... uvertură ţ
dorinţa de a armoniza în- la linal liecare
în cadrul amplelor ac cismului" ; „Strategia şi 1 dorinţa de a armoniza în- ia linal fiecare prezenţă a t prezenţă a ţ
ţiuni consacrate marilor tactica Partidului Comunist tr-un tot unitar diversita- ,,colocviului" găzduit de os- »
evenimente ale anului, ieri, Român în conducerea şi tea artelor şi a dărui pu- pitaliera Casă de cultură \
la Casa do cultură a mu organizarea tuturor forţe blicului frumosul in nuan din Deva. Uvertura a apar- t
nicipiului Deva, a avut loc lor democratice, patriotice, ţele sale cele mai expre ţinut celor trei reprezen- J
simpozionul cu tema „Con. ale întregului popor în sive. A reuşit ? Destăşura- tonţi ai umorului grafic - \
cepţia politico-militară a to lupta pentu victoria revo rea de iorţe artistice, ca- proi. Mircea Bâtcă, mem- I
varăşului Nicolae Ceauşescu luţiei de eliberare sociala re a polarizat interesul u- bru al U.A.P., Constantin '
privind apărarea indepen şi naţională, antifascistă şi nui public numeros şi re Gavrilă, decorator, Horia l
denţei patriei noastre so antiimperialistă" ; „Doctri ceptiv, dornic de a cu- Crişan, inginer mecanic, ^
cialiste". na militară a tovarăşului noaste noile creaţii in di- minuitori de marcă ai \
La simpozion au parti Nicolae Ceauşescu - ex verse domenii, ne dă răs- cestui dificil şi atît de gus- . js- >
punsul afirmativ. Comitetul tat gen artistic, cu multiple \ muuipie ţ
cipat Reprezentanţi ai găr presie a intereselor supre i punsui arirmauv. c.omueiui iot gen arusuc, cu
zilor patriotice, ai forma me ale poporului nostru" ; I judeţean de cultură şi edu- premii naţionale şi interna- l
ţiunilor de pregătire a ti „Gărzile patriotice, unităţi ţ caţie socialistă (organiza- ţionale. Expoziţia prezen- )
neretului pentru apărarea revoluţionare înarmate ale l torul manifestării) a avut tată — o modalitate expre- \
patriei, de Cruce roşie, a- oamenilor muncii de la o- ). colaboratori care au ştiut sivă de a dialoga cu pu- (j
părare civilă, ai organi raşe şi sate — continua \ să răspundă cu sensibitita- biicui, concepută in strinsă i
zaţiilor de masă şi obşteşti, toare ale unor eroice tra 1 te la realizarea colocviu- legătură cu omul, pentru J
oameni ai muncii. diţii de muncă şi luptă, ? lui — Teatrul de stat de el, spre a-i pune întrebări ţ
forţă importantă a siste 1 extradă Deva, centrul de şi a-l determina să răspun- I
în cadrul simpozionului ţ creaţie al U.J.C.M. şi coo- dă zîmbind uneori larg, al- «
au fost prezentate comu mului apărării naţionale" ;
„Armata - şcoală de edu ţ peraiivele meşteşugăreşti teori amar. Şi tot „uvertu- 1
nicările : „Apărarea patri
ei, a independenţei şi su caţie politică, patriotică şi f '„Mureşul", „Progresul" ale ră" la „colocviu" a fost ex- ^
revoluţionară a tineretului"; ţ aceleiaşi uniuni, Intreprin- poziţia de ţesături, rod al t
veranităţii naţionale — iz
vor nesecat al existenţei şi „Acţiuni militare antifascis 1 derea de mătase Deva, ingeniozităţii creaţiei şi )
te pe teritoriul hunedorean « I.C.S.M.I, şi, nu in ultimul muncii colectivului Intre- 5
dezvoltării naţiunii noastre
socialiste pe culmile ceie în timpul revoluţiei de eli I rind, dimpotrivă, reprezen- prinderii de mătase Deva. I
berare socială şi naţională ţ tanţi de talent ai umoru- Iar „Moda în spectacol", ?
mai înalte ale progresului
din August 1944" ; „Erois 1 lui grafic. Iar invitata de o- cum şi-au intitulat-o reali- )
social" ; „Roiul şi locul ar
mul tinerei generaţii în noare a colocviului a lost zatorii demersul artistic, a ^
matei române în înfăptui
rea revoluţiei de elibera lupta pentru eliberarea ţă Secvenţe «lin activitatea Brigăzii «le producţie a Carie tinăra şi apreciata solistă LUCIA LICIU
de muzică uşoară Marina
re socială şi naţională, rii de sub dominaţia fas rei miniere Veţei—Mintia. Hala morilor (sus); lăcătuşul I Scupra,
antifascistă şi antiimperia- cistă, pentru făurirea unei Aurel Junea la locul «le muncă (jos). Aşadar, ;;colocviul arte
listă. Contribuţia poporului Românii socialiste, libere \ _____ ________ ___________
român ia înfrîngerea fas şi independente". Foto NICOLAE GHEORGH1U \ lor" n-a fost doar un di- (Continuare în pag, o 3-a)
