Page 74 - Drumul_socialismului_1986_10

’aq. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
s=

>11,00 ■
SPIRITUL REVOLUŢIONAR SE VERIFICA ÎN FAPTE ] I
20,20 I
-20,:)r> i
I

Prin bărbăţie şi tenacitate
,,Să pornim permanent de la concepţia revoluţionară după care nu există probleme
care să nu se poată rezolva. ...Atunci cînd ne propunem să facem ceva, să ne gîndim că orice impas poate fi depăşit!
este posibil şi trebuie să realizăm, să acţionăm, să facem totul pentru a îndeplini tot ceea 21,00 I
ce este necesar", Luna septembrie a fost ful echipei de lăcătuşi 21,50 '
NICOLAE CEAUŞESCU un moment greu pentru loan Matei, de maiştrii Io- 22,00 1
colectivul Uzinei de uti­ sif Nicoară şi Irimie Fur-
laj 'minier şi reparaţii Criş- dui, de electricianul loan
cior. Datorită neonorării Rus, de sudorul Florentina
Mai erau puţine clipe secretarul comitetului de de către diferiţi furnizori Oprişa ori de lăcătuşii
pină la intrarea in şut. Mi­ Bucuriile împlinirilor partid de la I.M. Hune­ a comenzilor de materia­ Toader Simon, Viorcl îm­ M
nerii se adunaseră in ju­ doara — faptele muncii ca­ le, în special de metal, părat, Nicolae Grozav, Vio-
rul şefilor de brigadă lor- vin din rodnicia muncii re se numesc minereu de plusurile la producţia mar­ rel Ţăndău, de toţi cei
BUC
dache Scinteie şi Costache fier, dolomită, talc. lată: fă înregistrate pe 8 luni peste 100 de crişcioreni diopr
Trilan. Ortacii se sfătuiau de la inceputul anului mi­ au început să fie diminua­ care, cu tragere de inimă, 6,20 I
intre ei. subteran, in abataje - este hrana de liecare zi a nerii noştri au extras peste te de nerealizări. au venit în ajutor altora agrlci
— Ce gindeşte un bun continuă spusele ortacului siderurgiei noastre, aflată plan 7 526 tone fier în mi­ Un colectiv cum este cel venindu-şi în acelaşi timp juma
miner cind intră in mină să său, Costache Trilan. In in plin proces de dezvol­ nereu marfă, din cariere al uzinei zărăndene, harnic lor înşile în ajutor pentru 8.00 I
Curie,
scoată minereu de fier ? - brigada mea se înţelege tare şi modernizare- — spu­ plusul la dolomită se ri­ şi inventiv, se putea oare a depăşi impasul în care Bulei:
il întrebăm pe bravul şei ce inseamnă spirit revolu­ nea Nicolae Buhaciuc. Toc­ dică la 23 480 tone, iar la împăca cu o asemenea si­ se aflau independent de puiuli
10.00 1
de brigadă lordache Scin­ ţionar : a munci mai bine mai de aceea, prin mun­ talc la mai bine de 190 tuaţie ? Răspunsul, un răs­ voinţa colectivului. Noi
teie, veteran al rezultate- azi ca ieri, miine ca azi, ca noastră extragem tot tone. Producţia marfă su­ puns prompt, ni l-a dat în fapte se verifică spi­ 10.25
lor-record de la mina Ghe­ a fi corect şi punctual, mai mult minereu din a- plimentară pusă la inde- tovarăşul loan Gabor, se­ ritul revoluţionar, acea ca­ folclo
ţari, membru in Consiliul vrednic şi cinstit în rela­ batajele Teliucului pentru mina economiei naţionale cretar adjunct cu proble­ litate pe care, cu fiecare te; 11
11,05
Naţional al Oamenilor ţiile cu ortacii, in orice îm­ siderurgiştii Hunedoarei. A- depăşeşte 23,8 milioane me organizatorice al comi­ prilej, secretarul general Eli; 1
Muncii. prejurare. Şi roadele mun­ şa înţelegem noi să ne lei. Vom Încheia acest prim tetului de partid. al partidului o cere fiecă­ 12.00 I
— Gindeşte şi munceşte cii bine făcute se văd in îndeplinim Îndatoririle faţă an al cincinalului cu re- — Nu, colectivul nostru rui om al muncii. Şi fap­ Arm o:
KOste
pentru a scoate cit mai producţia tot mai mare de de ţară, pentru continua zultate bune, cu un avans nu s-a împăcat niciodată tele de acest fel se adună 12,15
mult minereu de fier pen­ minereu de lier adus la ei creştere şi dezvoltare... Însemnat, indeplinindu-ne şi nici nu se va împăca cu în fiecare zi în contul co­ rulul;
tru ţară, pentru puterea ziuă... Am mai intilnit munci­ sarcinile stabilite de Con­ ideea de a aştepta cu mîi- lectivului uzinei din Criş­ 15.00
ei. Faptele minereşti de Am coborit spre Teliuc. tori comunişti bravi, destoi­ gresul al Xlll-lea al parti­ nile în sin să i se pună cior. Macaraua de debita­ dlo-T’
„Pluti
muncă, spiritul revoluţionar La mină un alt miner de nici şi la cariera din Zlaşti, dului de a spori neconte­ totul la îndemînă pentru re de 12 tone este un punct 15,10 !
al minerilor noştri, ca de frunte, Nicolae Buhaciuc, la uzina de preparare a nit baza de materii prime a-.şi realiza sarcinile de nodal în Uzină. I se de­ Jurnal
16.25
altfel al tuturor minerilor cu ortacii din brigada pe minereurilor din Teliuc, la a ţării, indicaţiile şi ori­ plan. Voinţa do a ieşi din fectase motorul. în condi­ Ceauş
ţării, se cintăresc zi de zi care o conduce de ani in atelierul mecanic, la garaj. entările formulate in repe­ impas este o calitate a în­ ţiile cînd metalul venea şl fm
in tonele de bogăţii adu­ şir, erau pregătiţi să În­ Vasile Ababei, Adrian Du- tate rinduri de tovarăşul tregului colectiv şi a fie­ cu intermitenţe, atunci valul
se din adincuri şi puse la ceapă „şutul". Alături sc mitrescu, Octavian Nistor, Nicolae Ceauşescu. împli­ cărui membru al său. cînd îl aveau, nu se pu­ 17.00 I
Coord
temelia de putere a Ro­ aflau şi deschizătorii de Gheorghe Nechita sint doar nirile ne bucură şi ne dau Prin urmare colectivul tea permite nici o oră de'
îl
Acest
stagnare.
lucru
mâniei socialiste. Cu acest noi fronturi la minereu, or­ ciţiva dintre cei aflaţi me­ tot mai multă încredere in a căutat soluţii. La Roşia ştiau bine toţi electricienii : popui
şanllo
crez comunist intrăm şi ie­ tacii de la investiţii, con­ reu in primele rinduri pen­ vrednicia minerilor noştri. Pocni era nevoie de me­ de la sectorul de întreţi­ politic
şim din mină in fiecare duşi de destoinicul miner tru necontenitul spor de Este fără putinţă de tăga­ seriaşi pentru reparaţia nere 1 şi 2. îl ştiau mai Orele
zi... v şef de brigadă Petru Bar- materii prime pentru ţară. dă că din Munţii Poiana curentă a unei linii teh­ ales loan Matie.ş, Romulus jurnal
•86; 21
nologice. 70 de oameni de
— Dacă am reuşit să spo­ n a. - Nu există „cintar" mai Ruscăi, ţara va primi toi la U.U.M.R. au acceptat Bodea şi loan Igna II ca­ 22.00 <
rim continuu producţia de — Ştim bine cită nevoie bun pentru evaluarea pro­ mai mari cantităţi de ma­ fără rezerve să se despar­ re au rămas neclintiţi lin­ Momc
bileita
minereu de fier, să ajun­ are ţara de minereul do movării şi afirmării spiri­ terii prime, atît de trebui­ tă vremelnic de familiile gă motor cîte trei schim­ Vnuzlc
gem brigadă fruntaşă pe fier pe care il scoatem no : tului revoluţionar decit toare pe calea dezvoltării lor, să lucreze in condiţii­ buri consecutiv pină ce Ietln
mină este rodul strădanii­ zilnic din adîncurile Mun­ faptele muncii de fiecare ei fără precedent... le şantierului spre a re­ macaraua de debitare a
lor pe care le facem in ţilor Poiana Ruscăi. Doar zi - sublinia loan Bârna, GH. I. NEGREA zolva în timp util o pro­ primit din nou „liber" pe
blemă stringentă a pro­ calea de rulare. Fapte ca­
ducţiei, dar şi pentru a re vorbesc de la sine des­
Hotărîrea în acţiune contribui la diminuarea pre spiritul revoluţionar.
minusului de producţie. A- La cuptoarele turnătoriei DE\
poi solicitările la Roşia-Po- de oţel şi de fontă erau Gogii
în situaţia dată, nu se lor au venit şi minerii, şi probleme. Fără activitate note
putea permite nici o în­ după 10 zile de încorda­ end au crescut. Intr-una la turnătorie producţia în ba: c
dern
târziere. Trebuia acţionat re, staţia de pompare nr. 2 din zilele lunii octombrie, uzină e paralizată. De a- Tip pe
cu maximă rapiditate, cu era alimentată cu apa ne­ după cîteva ore de lucru ceea nici Virgil Magda, nici Ciule;
schimb
în
uzină,
întregul
bărbăţie şi curaj. Apa teh­ cesară. Preparatorii de la Tiberiu Dan, nici Mar cu Ocfîi
nologică necesară la pre­ Cri.şcior, împreună cu mi­ a fost trimis acasă să se Voicu, loan Roşea sau loan tel);
pararea concentratului de nerii de la Barza rezolva­ pregătească spre a conti­ Lup n-au pregetat să lu­ terul
ring);
cupru era din zi în zi mai seră încă o problemă di­ nua lucrul în schimbul II creze cîte 16—18 ore în şir goste
puţină. Pentru prepararea ficilă a producţiei de sub­ la Roşia Poeni. Nimănui spre a asigura continuitate răspîi
minereurilor apa e un e- stanţe minerale utile. nu i-ar fi trecut măcar în funcţionarea cuptoare­ PENI:
rloasă
lement vital. Despre acele 10 zile Ni­ prin minte că la rigorile lor. CAN:
producţiei să nu răspundă
Soluţia au dat-o rapid colae Luţescu — secreta­ cu disciplină şi dăruire. De la acele fapte a tre­ *-o“ (r
tehnicienii uzinei de pre­ rul organizaţiei de partid Lucrarea de la Roşia cut ceva timp. Valoarea Doi st
parare : instalarea în cel de la brigada de întreţine­ Poeni se va încheia. Cei lor etică avea să se vadă citore;
mai scurt timp a unei con­ re la fel ca şi inginerul de acolo îşi vor aminti cu mai târziu cînd uzina în­ Caseta
ducte de metal pe o dis­ Kalman Francisc, ca me­ recunoştinţă de mina de cepea să-şi reîntregească citore:
sătoric
tanţă de 400 m, prin care BRAD
seriaşii loan Ruda sau Va­ ajutor întinsă peste munţi plusul de producţie. (Steau
să se asigure alimentarea lorică Ţurcanu, ca Iulian 1..M.C. Deva. Operatoarea Floarea Borza Introduce de către colectivul de la BARZ
cu apă a staţiei de pompa­ materia primă în tipare pentru obţinerea betonului celu­ U.U.M.R. Crişcior, de şe­ ION CIOCLEI (Mine
lar nutoclavlzat.
re nr. 2. Din punct de ve­ Faur sau Gheorghe Ciucur te voi
dere tehnic lucrarea pre­ îşi amintesc ca despre un — Colectivul secţiei b.cj?. trla);
(Flucă
zenta mari dificultăţi, tre­ fapt consumat. Un fapt, de ia întreprinderea de Cînd în locul cuvintelor peratoarea Floarea Borza, BAI:
buiau efectuate manual ex­ însă, în care s-a verificat instalatorii Constantin An­ sine
hotărîrea în acţiune a u- materiale de construcţii De­ tonică şi Alexandru Hor- HAŢE
cavaţii şi pină la 4 m a- va a parcurs, în paralel cu vath, morarul Ştefan Biro, bătrîni
dinciime, trebuia sudat la nui colectiv. Asemenea celelalte colective ale uni­ vorbesc faptele mulţi alţii au pus umă­ Veşnic
poziţie. S-a lucrat fără ră­ fapte fac sarea vieţii noas­ tăţii, drumul creşterii şi rul la realizarea tuturor o- Vînătc
gaz timp de 10 zile, cîte tre, dovada dăruirii noas­ perfecţionării neîncetate a ceste realizări o oarecare rindu-se cu Hajnal, opera­ biectivelor secţiei. In cele (Casa
RIA :
! 0—12 ore pe schimb, tre revoluţionare în urmă­ oamenilor — ne relata Da- contribuţie şi-a adus şi toarea cu care lucrează în nouă luni care au trecut (Mure
în sprijinul preparatori­ rirea scopului comun. mian Marcu, secretar ad­ formaţia noastră. Prin hăr­ aceeaşi echipă, la autocla- de la începutul anului, co­ tea u
mina)
junct al comitetului de nicia oamenilor, prin îm­ vizare, şi-a câştigat stima lectivul a raportat o de­ sincer
partid al întreprinderii. părţirea responsabilităţii şi preţuirea colegilor. Prin păşire a producţiei cu
participare,
prin
...în imensa hală de lu­
11 500 mc beton celular au-
Pentru grîul nostru! cru, acolo unde „se ridică muncii colective. Nu-i tot modestie, cu toţi cei 13 toclavizat. Tot oamenii sec­
una să aştepţi mereu sar­
împreună
formele din tipar" — după cini sau să ţi le asumi sin-, membri ai echipei pe care ţiei au amenajat depozi­
Seceta a făcut, în toam­ pate cu asemenea brăzda­ cum în mod original sc gur, la momentul potrivit. o conduce, la toate trebu­ tele pentru insilozări ale
na aceasta, pămîntul foar­ re, care au tras brazde exprima unul dintre lăcă­ ...Nu vorbeşte mult. Au rile obşteşti, de bună gos­ noii cantine centrale, gru­
te tare. Griul s-a semănat sănătoase pe ogoarele con­ tuşii de serviciu, aim ur­ trecut cele patru sau cinci podărire. purile sociale, staţia de Pcnt
greu. Aratul, discuitul au siliului unic, brazde pentru mărit cum îşi fac datoria ore de cînd formele au fost — Cum reuşiţi să vă autobuz de lingă sediul în­ 11 sch
răci. (
cerut eforturi cu totul deo­ grîul nostru . viitor. Dar o parte din cele 14 for­ turnate şi, cum au ajuns impuneţi, să fiţi ascultat ? treprinderii, întreţin ordi­ cu în
sebite. Dar oamenii n-au peste brazde, tăişul discu­ maţii de lucru, cum rea­ la penetraţia dorită, tre- — Prin puterea exem­ nea şi curăţenia în interior ziua, i
cedat. Cu toate greutăţile, rilor era slab, bolovanii nu lizează calupurile din tuie ridicate cu macaraua plului personal. Şi tot în şi în incinta întreprinderii. care \
se pot vedea în lungul şi-n cedau. Specialiştii de la b.c.a., elementele de zidă­ şi aduse la maşina de tă­ acest mod, adică răspun- — Atitudinea înaintată de ave
moder
latul judeţului ogoare bi­ S.M.A. Simeria au inven­ rie şi izolaţie. La maşina iat. Iar aici comunistul zînd concret .şi operativ la faţă de muncă a comuniş­ vest
ne şi frumos lucrate. Ca-n tat un tăvălug inedit. Pe de tăiere lucrează de peste loan Muşte trebuie să e- realizarea sarcinilor puse tilor, examenul faptelor lor din st
grădină... O adeverire a un tub gros, umplut cu un deceniu comunistul xecute lucrări de mare în faţa secţiei, mi-arn adus — a ţinut să adauge E- intens:
la 40-
afirmaţiei de „a nu ceda nisip ca să fie mai greu, loan Muşte. Este şeful u- precizie. Dimensiunile ca­ contribuţia la îmbunătăţi­ mil Iuga, secretarul orga­ peratu
în faţa greutăţilor secetei" nei formaţii compusă din lupurilor trebuie să cores­ rea climatului de muncă. nizaţiei de bază — a in­ cuprin
am consemnat la C.U.A.S.C au sudat 500 de colţi lungi 10 operatori şi lăcătuşi şi pundă celor cerute .de an­ Prin puterea exemplului fluenţat pozitiv pe fieca­ zero ş
Simeria. Brăzdarele plugu­ de 25 centimetri. Tăvălu­ două macaragiste, omul des­ treprizele de construcţii. personal, s-au obţinut re­ re membru al colectivului. cele r
17 gra
rilor cedau în încleştarea gul greu şi colţuros a mă- pre care şeful de secţie, ...într-adevăr, cuvintele zultate frumoase. împreu­ Aceasta a dus la sudarea cal cc
cu pămîntul tare ca pia­ runţit pămîntul ca pe stra­ Gheorghe Florian, ne spu­ sint de prisos cînd despre nă, ca într-o adevărată fa­ colectivului, la cimentarea
La r
tra. „Putem - confecţiona tul unde s-ar planta cea­ nea că este harnic, între­ munca şi dăruirea oame­ milie, oameni ai muncii relaţiilor dintre oameni, la fi sch
brăzdare de plug mai tari pă, de pildă. Şi semăna­ prinzător, inimos. nilor vorbesc faptele. Aşa cum sint electricianul loan dinamizarea energiilor tu­ răci i
— au spus muncitorii de tul griului s-a făcut fru­ — Lucrez de peste un cum vorbesc şi despre co­ Opriţoiu, operatorul Mar­ turor comuniştilor pentru variab
la I.M.M.R. Simeria. Din mos. Eforturi ? Pentru deceniu tot aici — ne spu­ munistul Szemcsulc Fran­ tin Francisc, macaragista îndeplinirea exemplară a vor ci
zonele
foi de arcuri pentru va­ grîul nostru nici unul nu-i ne. Şi dacă secţia noastră cisc, care de-a lungul ce­ Emilia Gonţa, lăcătuşii Gli- sarcinilor de plan şi a ce­ transfc
goane, foi pe care le re­ prea mare ! se mândreşte cu rezultate lor nouă ani de cînd lu­ gor Corb, loan Gonţa, A- lor obşteşti. ninsoa
(Metec
cuperăm". Şi în cîteva zi­ de prestigiu, sîntem mîndri crează aici, unde şi-a în­ lexandru Farcaş, Anton Iullu
le plugurile au fost echi­ G. IGNAT să putem spune că la a- temeiat şi familia, căsâlo- Lovasz, Papp Ladislau, o- ESTERA ŞINA