Page 78 - Drumul_socialismului_1986_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

5WîU

i T ei

în jurul
Tra
de
, sesi
IX-
Mai
ţior.
20.00 Tel-
20.30 Via
lor)
cin<
rurilor, a locurilor de joa­
Consiliul
muni­
ilustrare a cipal Deva popular singurul doar pe produse de mate­ căutat să aplicăm -cuceriri­ că pentru copii. Această 20,15 Sta
rial floricol săditor. Acum'
le ştiinţei. Am citit în li­
este
din judeţul nostru care producem anual circa teratura de • specialitate parte a activităţii se va na
lor)
soarta organizează în întregime 1 200 000 de fire de flori despre avantajele folosirii desfăşura începînd de anul tori
pentru
activitatea de întreţinere a
într-un
viitor
pro­
atelier
etape
ambele
de
în plantaţii a apei magne­
zonelor Verzi şi plantate. plantare, cea de primăva­ ţi zate. Ne am procurat o priu pe care-1 amenajăm aur
Ţ
Epl
Pînă la Începutul acestui casat, şi un aparat auto­ O organizează, după cum ră şi cea de toamnă. Pen­ instalaţie de magnetizare şi în care vom mai .pro­ 21,05 Peri
an, întreprinderea minieră mat de sudură liniară sub se va vedea, cu bune re­ tru producţia de material şi, udînd cu apă magneti- duce vaze pentru flori, co­ neţi
Hunedoara apela, pentru flux, tip A.S.T. — 3, acest zultate. dendrologic am preluat de zată plantele, le facem să şuri de • hîrtii, picioare de ver;
recondiţionarea roţilor va- mic colectiv a conceput, Experienţa aceasta • da­ la I.J.P.l.P.S. o bază den- crească într-un timp ou 40 bănci şi chiar bănci pentru 21.30 Ins-
gonetelor VA — 3000, la iar lăcătuşii Toader Avar- tează de prin 1979. De la drologîcă la Sîntuhalm, - la sută mai scurt decît în odihnă. tini
alte unităţi economice din varei, Abel Andrei şi su­ fostul organizator al activi­ constînd în 500 mp de so­ cazul udării cu apă obiş­ Consecinţa economico-fi- văţ
municipiu — combinatul dorul Nieolae Purece au tăţii respective — G.I.G.C.L. larii şi 2 ha destinate or- nuită. în solarii, în răsad­ nanciară a organizării cu rev
siderurgic şi secţia de montat dispozitivul de su­ —, Consiliul popular a mijloace proprii a activi­ 21,45 Tel
producţie industrială a dură circulară sub flux. preluat ca bază materială CONSILIUL POPULAR MUNICIPAL DEVA tăţii de întreţinere şi ex­ 22.00 Inc
r.A.C.R.S.II. Cheltuieli su­ împreună au trecut axul o seră în suprafaţă de cir­ tindere a zonelor verzi şi mu
plimentare, operativitate principal al strungului de ca 1 800 mp şi un tractor. plantate este mai mult de­
mai scăzută în satisfacerea pe rulmenţi pe lagăre de Rezultatele activităţii ast­ ganizarn unei pepiniere. niţe, iarna butăşlm mlădi- cît încurajatoare. Cu fon­
cerinţelor pe care le pre­ alunecare, au montat pe fel preluate se cifrau la Cultivăm în pepinieră ca, ţcle de gard viu pe care duri de la buget în sumă
supune transportarea în sania transversală un dis­ circa 1,8 milioane lei. material dendrologic molid, le plantăm primăvara. îm- de 1,8 milioane lei reali­
BUCUI
mod ritmic a minereului pozitiv pentru fixarea au­ Ne-am pus foarte serios brad, larice, paltin, castan binînd butăşirea de iarnă zăm plantaţii şi producţie dioprogr
de fier pe tunelul Ghe- tomatului de sudură astfel problema organizării acti­ şi gard viu din specia cu­ cu udarea cu apă magne- de material săditor în va­ 6,30 La
lari—Teliue. Această stare incit acesta să se poată de­ vităţii de întreţinere şi ex­ tizată am reuşit să redu­ loare de peste 5 milioane ugrlculti
de fapt nu putea să-i lase plasa în mai multe direcţii. tindere a zonelor verzi pe noscută în termeni de spe­ cem, de la doi la un an, lei, contribuind in felul a- jurnal;
cialitate sub numele Li- 8.00 Rei
baze superioare. Ne costa qustrum ovalifolium. Gar­ perioada de producere a cesta substanţial la spori­ a Curierul
frumos
Buletin
rea
zestrei
de
I . M . H U N E D O A R A foatre mult cumpărarea de dul viu este, după cum se firelor de gard viu. municipiului Deva. pundem
Ar mai fi do adăugat că
material floricol şi dendro- ştie, un material dendro­ am încadrat secţia de zone 10.00 Bul
Succes,
logic. Se impunea deci să logic foarte solicitat. Pen­ verzi şi cu meseriaşi — Ing. VIRGILIU BURTEA Trăim c
indiferenţi pe cei ce mun-__ avînd un cîmp de reglare ne producem . singuri cel tru ca să-l putem produ­ lăcătuş, instalator, tîmplar. şeful sectorului niri mâi
citate ;
cesc în brigada specializa­ variabil, au adoptat supli­ puţin o parte din .el. Am Cu sprijinul lor reparăm de gospodărie comunală ştiri; 11,
tă electromecanică a I.M.IL mentar un grup de acţio­ ce în pepiniera proprie în sau chiar confecţionăm şi locativâ 11,33 Mu
(fosta secţie mecanică), oa­ nare a cutiei de viteze a axat activitatea serelor cantităţi cit mai mari am mobilier urban pentru mo­ al Consiliului popular Buletin
meni recunoscuţi pentru strungului, realizîndu-se bilarea parcurilor şi scua- municipal Deva înţa sec
Piese c-
grija manifestată faţă de astfel o completare a ga­ comoara
bunul mers al producţiei, mei de turaţii. A mai fost De la 1
concretizată în găsirea şi nevoie de confecţionarea u- p»*~ mier:
L
aplicarea multor soluţii nor dispozitive port-elce- Acţiuni susţinute consacrate C n...
tehnice noi, în executarea trod, de fixare a roţii în Radlojur
unor utilaje menite să spo­ universul strungului, de j y ţa rădic
rească randamentele în a- ghidare a sîrmei şi de di­ în eînte
ştiri
de
bataje. rijare a fluxului în punc­ îndeplinirii sarcinilor de plan zeta ec
In frunte cu tehnicianul tul de contact dintre pie­ Estivali
şeXc ; 1
specialist loan Andrei, să şi electrod. Sub impulsul hotărîrilor nizează dezbateri cu oa­ 20.00 I?a
subinginerii Saimoilă Mo- Un utilaj simplu, reali­ adoptate de cel de-al III- menii, în care cei care mai Circulaţi
j dârcă, Ilarion Andrei. E- zat cu costuri minime, prin lea Congres al oamenilor săvîrşesc abateri sînt traşi reştoană
•rlena Harhătă, Stelian Hu- care s-a îmbogăţit zestrea muncii, al orientărilor şi la răspundere, acţionînd Ha dv...
tr-o or.
imă şi Petru Herban au materială a întreprinderii indicaţiilor cuprinse în cu­ astfel cu fermitate pentru poetic ;
conceput şi realizat un dis­ miniere. Calculele econo­ vântările secretarului gene­ întărirea ordinii şi disci­ muzicali
pozitiv de sudură sub flux mice arată că prin utiliza­ ral al partidului, tovarăşul plinei, a răspunderii pen­ letin de
a bandajelor de la roţile rea lui se obţine o redu­ Nieolae Ceauşescu, a sporit tru realizarea integrală a
uzate ale vagoneţilor de cere a costurilor materiale considerabil preocuparea sarcinilor de plan.
transport minereu. „Au ia nivelul întreprinderii în întregului nostru activ sin­ în acelaşi timp, comite­
conceput .şi realizat" — o valoare de un sfert de mi­ dical de la întreprinderea tul sindicatului, prin co­
sintagmă uzitată mereu în lion într-un an, diferen­ minieră Lonea pentru misiile de lucru, aduce o DEVA
cuprinsul articolelor refe­ ţa dintre o roată nouă şi transpunerea în viaţă a importantă contribuţie la (Patria)
ritoare la zbaterea pentru una recondiţionată fiind de obiectivelor adoptate. adoptarea şi aplicarea în ni a în tî
(Arta) ;
nou dovedită de cei pe ca­ 269 lei. O nouă realizare în cadrul întreprinderii viaţă a măsurilor privind Clipa d
re îndeobşte îi numim prin care oamenii muncii avem 37 grupe sindicale, perfecţionarea organizării - A); 1
„promotori ai progresului din cadrul brigăzii specia­ care îşi desfăşoară activi­ producţiei şi a muncii, creş­ rary (M
leand ra
tehnic". în cazul de faţă. lizate electromecanice a tatea în sectoarele de pro­ terea productivităţii mun­ pcriculo
,,au conceput şi realizat" întreprinderii m'iniere Hu­ TROŞAI
tuii de
cuprinde frămîntările aces­ nedoara ilustrează elocvent m - cla raţie
tor oameni pentru a face. interesul lor sporit pentru 1 . M . L O N E A > "'SU»nib;
din ceea ce aveau la în- soarta producţiei, confir-
demînă, un utilaj nou, ca­ mînd o dată în plus că şi wNi.
arde
pabil să rezolve o proble­ sînt cu adevărat promotori întreprinderea de bere lla|cg. [.a pupitrul de co­ ducţie, transport, investi­ cii, reducerea mai accen­ VULCA1
mă de stringentă necesita­ ai progresului tehnic. mandă al uneia dintre cele mai bune Secţii de fierbere ţii, în ateliere şi în une­ tuată a consumurilor de grădinai
te pentru soarta produc din ţară,, operatoarea Teodora Fleşerlu supraveghează şi con­ le servicii funcţionale, toa­ materiale, energie şi com­ (Luceaf;
ţici. Dintr-un strung vechi. MIRCEA DIACONU duce procesul de fierbere al materiei prime din care se ob­ bustibil, îmbunătăţirea ca­ ra zero
ţine berea. te avînd în centrul aten­ TRILTA;
ţiei îndeplinirea exempla­ lităţii cărbunelui. brelă (
ră a sarcinilor de plan ]a în acest sens s-a acţio­ RICANI
lă
(Ret<
toţi indicatorii. nat pentru perfecţionarea ti mul n
26000 kg cartofi la hectar - producţie medie Pe agenda de lucru a stilului şi metodelor de roşie) ;
organizaţiei noastre sindi­ muncă, antrenarea unui Pastoral
rul); O
cale se află, prioritar, re­ amintiri
Obţinerea unor recolte onorat integral obligaţiile losind produsele Nata sau dacului din Colorado şi ducerea şi chiar eliminarea ■număr mai mare de cadre (Patria)
sigure şi stabile la hectar asumate prin contracte, li- Sencor. manei. absenţelor nemotivate, ca­ tehnico-inginareşti şi oa­ start (J
!a toate culturile reprezin­ vrînd pentru fondul de Ca soiuri cultivate, am Avînd cultura angajată lificarea a noi mineri, ri­ meni ai muncii la valori­ GIU-BA
tă o cerinţă esenţială for­ seminţe şi la consum mai avut sămînţă Desiree pe în acord global, mecaniza­ dicarea necontenită a pre­ ficarea mai bună a poten­ către sl i
tură);
mulată de secretarul gene­ mult de 2 000 tone cartofi. 77 de hectare şi Ostara pe torii Cornel Niculescu, Ion gătirii lor profesionale, po­ ţialului uman, a capacită­ fără ba
ral al partidului, tovarăşul Iată, practic, care a fost 23 de hectare, punînd ac­ Iosivoni, Dumitru Bogdan, litice şi de cultură gene­ ţilor de producţie existen­ BRAZI:
Nieolae Ceauşescu, pentru tehnologia aplicată şi ce centul pe calitate printr-o Axente Dumulescu, loan rală, colaborarea cu orga­ te, crearea unor condiţii CALAN
prioare
înfăptuirea noii revoluţii măsuri am întreprins pen­ sortare riguroasă înainte de Ioani şi Iona.ş Opric sînt nizaţiile de U.T.C., sub cît mai bune de muncă şi râ); SI?
agrare. In acest context tru pregătirea recoltei din plantare. specializaţi pe feluri de lu­ directa îndrumare a orga­ viaţă pentru mineri. la Miraj
se înscriu şi preocupările cel de-al doilea an al ac­ La plantare, care se face crări. nizaţiei de partid, în solu­ Noi considerăm că rezul­ Stele di
colectivului .de muncă din tualului cincinal. în ceea într-un pat germinativ pre­ Pentru a obţine recolte ţionarea problemelor care tatele dobîndite pînă în
unitatea noastră — C.A.P. ce priveşte amplasarea cul- gătit grădinăreşte, am a­ sporite la cartofi şi în anul ţin de stabilizarea celor prezent de colectivul mi­
Ostrov, care an de an a viitor, am făcut o judici­ nou veniţi la mină.
realizat producţii sporite de oasă amplasare a culturii, nei noastre în creşterea
cartofi la hectar. Pornind C. A. P. O S T R O V ne preocupăm de fertili­ în aceste preocupări s-au producţiei de cărbune, pre­ Pentr
de la necesitatea realiză­ zarea terenului şi am asi­ dovedit deosebit de utile cum şi a productivităţii, în fi schlr
rii in cele mai bune con­ gurat cele mai bune con­ vizitele efectuate la cămi­ reducerea consumului tempora
căc
vor
diţii a obiectivelor stabi­ turii cartofilor, de regulă sigurat o densitate de cel diţii de păstrare a semin­ nele de nefamilLşti, urmă­ lemn, cherestea, energie e- avea şi
lite în domeniul agricultu­ aceştia urmează să fie puţin 50 000 cuiburi la ţelor. rind creşterea gradului de lectrică, în depăşirea sar­ să. Vîn
rii de Congresul al XIII- plantaţi după cereale pă- hectar. De remarcat fap­ Aplicînd cu mult dis­ confort, discuţiile repetate cinilor de plan la lucră­ intensifi
45—60 1«
lea al partidului şi a sar­ ioase. Pentru ridicarea tul că pe o parte din supra­ cernământ, în raport de cu noii încadraţi, prin ca­ rile 'de pregătiri şi deschi­ nînd di
cinilor din programul de fertilităţii pămîntului am faţă unde s-a asigurat un condiţiile specifice ale u- re aflăm părerile şi opţiu­ deri se datoresc în mare Tem per;
autoconducere şi autoapro- aplicat cîte 36—40 tone gu­ agrofond corespunzător, la nităţii, lucrările din tehno­ nile lor, în raport cu care măsură şi îmbunătăţirii vor fi
vizionare teritorială, noi noi de grajd la hectar pe o densitate de 55 000 cui­ logia culturii cartofilor a- conturăm multe din acţiu­ stilului şi metodelor de Şi 7 RH
xime
îr
am asordat atenţie sporită întreaga suprafaţă, la care • buri la hectar, recolta me­ vem certitudinea că şi în nile noastre. lucru ale comitetului şi a do.
tuturor factorilor din teh­ se adaugă şi cîte 500 kg die a fost de 28 000 kg anul viitor vom obţine Fiecare grupă sindicală La mi
fi schin
nologia culturii cartofilor, îngrăşăminte complexe. Un cartofi la hectar. Planta­ recolte sigure şi stabile, aşa din cadrul întreprinderii birourilor grupelor sindi­ noros.
reuşind astfel să obţinem accent deosebit punem pe tul l-am făcut în epoca cum ne-a cerut secretarul cunoaşte indicatorii econo­ cale, dezbaterii cu întregul pltaţii
în acest an o recoltă me­ calitatea lucrărilor de bază optimă, respectiv pînă la general al partidului în mici pe care îi are de rea­ colectiv a problemelor ma­ de plor
transfoi
die — de pe cele 100 ha ale solului, respectiv pe sfîrşitul primei decade a cuvântarea rostită cu prile­ lizat, întrecerea socialistă jore de care depinde soar­ nlnsoan
cultivate — de 26 000 kg efectuarea arăturii adinei lunii aprilie. jul „Zilei recoltei". ta planului. înalte,
tuberculi la hectar, ceea pînă la 25 cm. înainte de CORNEL LĂPADATONI, avînd un caracter anga- modera
ce înseamnă depăşirea cu plantare sau de răsărirea Lucrările de întreţinere preşedinte, jant, cele mai bune for­ NECULAI GOLEA tempor.
oră. L<
300 kg la .unitatea de su­ plantelor am făcut erbici- au constat din o rebilonare, PUIU MASTRAGHIN, maţii de lucru fiind stimu­ preşedintele rolo#
prafaţă a prevederilor pla­ darea terenului pentru două praşile mecanice şi inginer şef late material şi moral. Fie­ Comitetului sindicatului T* v f i r* O f » 1
nului. Ca urmare, ne-am combaterea buruienilor, fo- trei stropiri împotriva gîn- la C.A.P. Ostrov care grupă sindicală orga- minier Lonea