Page 79 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 79
NR. 9 000 • JOI, 23 OCTOMBRIE 1^86 Pag. 3
Bunele rezultate ce se obţin
VIZIUNE Agenda „Sarmis ’86 a
BBHMBBBBB (Urmare din pag. 1) s-a pregătit viitoarea sta- lor se află în stare de
bulaţie a animalelor. In funcţionare. în incinta
>rei 10,00 — nînd numai cei ce au do prezent, în baza furajeră zootehnică, precum şi în
nisie directă LANSARE DE CARTE O sărbătoare j vedit dragoste de muncă aii fost depozitate peste baza furajeră, se menţi
cea de a patra
e a c^'ol de-a şi de animale. Astăzi, în 300 tone fin — depăşin- ne tot timpul ordine şj
legi.O Uri a La Librăria „Ovicl Den- In continuare, intr-un a poeziei populare j ferma zootehnică lucrează du-se .substanţial necesa curăţenie. De precizat că
Adunări Na- susianu" din Deva a avut cadru încărcat de. emoţie, oameni cu îndelungată ve rul —, 550 ' tone grosiere toate pregătirile pentru
ioc, ieri, lansarea volu scriitorul Radu Ciobanu a chime . în uftitate — loan şi 1710 tone suculente — iarnă nu s-au făcut cu
rnal mului ■ „Casa fericiţilor", acordat autografe zecilor „DIN TOATĂ Lăzăroni, Tina Neiconi, cu 700 tone mai mult de- cheltuieli băneşti, ci prin
îconomică (eo- semnat de scriitorul de iubitori ai cuvînţului INIMA" Trandafir Viţionescu, Lu- cît cantitatea prevăzută în ■ munca cooperatorilor, a în
Prlorităţi ale Radu Ciobanu. Despre \ creţia Grozoni, Valeria Le- balanţă. De altfel, de mulţi
ţiului b o g a t a sa activitate, scris şi ai scrisului cu J leşan ş.a. — care prin mun ani unitatea nu a apelat grijitorilor de animale şi
a meseriaşilor din unitate.
lici în străbu- despre' semnificaţia ce noscutului prozator pre In decorul policrom al , ca lor influenţează hărni ia cumpărări de furaje. A-
ră dacică (co- lei de a 13-a cărţi a zenţi la lansare. A fost acestei toamne, în ţinutul ) cia şi strădania întregului eeasta pentru că — deşi Ţinînd seama de toate a-
cestea, colectivul de mun
Mllenil de is- lui Radu Ciobanu, apre pădurenilor şi-au dat în- l
a străluciri de ciat prozator, a vorbit un moment plin de căl tîlnire, timp de două zi- I colecliv pentru obţinerea suprafaţa de fineţe este că al fermei zootehnice a
argint, Ana Bărbii, redactor la dură, care nu se. va stin le, ■ mesageri ai poeziei i unor rezultate cit mai bu mică —- s-au cultivat în C.A.P. Haţeg abordează cu
ne.
ui 3 Editura Cartea Româ ge mult timp din amin populare din judeţele ţ fiecare an, şi In 1986, su optimism viitoarea,, stabu-
liniştea pla- nească din Bucureşti. tirea deveni lor. Gorj, Mureş, Prahova, Ti- I O altă direcţie de acţiu prafeţe însemnate cu cul laţie a animalelor, hotărît
* Muzică şi miş, Dolj, Argeş, Sucea- / ne a. conducerii unităţii turi de trifoi, lucernă ctc., să continue bunele rezul
: (color) va, Arad şi Hunedoara. \ este . asigurarea tuturor s-au adunat la timp şi cu tate ce le obţine, să tra
io ale unul Au ţinut să fie prezenţi 1 condiţiilor pentru buna maximă grijă toate fura ducă exemplar în viaţă
iroic * Un în- } OASPEŢI DRAGI ÎN FESTIVAL la Festivalul interjude- / desfăşurare a programului jele, inclusiv produsele se preţioasele orientări şi in
nt modern, ţean al poeţilor populari I în. zootehnie, în toate ano cundare ale grădinii de le dicaţii cuprinse în cuvine
ionar \ Remarcabil în rolul lui Meriuche din „Capcană „Din toată inima", mani- l timpurile. Un exemplu e- gume, nutreţurile fiind de tarea tovarăşului Nicoiae
rnal ţ pentru un bărbat singur", dar şi în cea de-a doua festare hunedoreană de 1 locvent di.n acest punct de pozitate în cele mai bune Ceauşescu, secretarul ge
erea progra- i piesă cu care Teatrul de Comedie Bucureşti a onorat tradiţie, ajunsă ■ în acest,' vedere este şi modul cum condiţii. Adăposturile au neral al partidului, rosti
) festivalul „Sarmis ’SG.'t actorul Cornel Vulpe ne-a an la a XT-a ediţie. ţ fost dezinfectate şi văruite, tă la Marca adunare
ţ fost un admirabil interlocutor. Aşa am aflat că slu- Organizată de Comitetul l uşile şi geamurile sînt re populară din Slatina pri
ţ jeşte cu dragoste şi foarte multă pasiune arta. -„îmi judeţean de cultură şi e- , parate, instalaţiile de apă lejuită de sărbătorirea „Zi
i iubesc mult, mult de tot spectatorii, şi încerc să ducaţie socialistă şi Cen- 1 şi de evacuare a dejecţii lei recoltei".
i nu-i dezamăgesc. Nu ştiu clacă reuşesc întotdeauna, trul judeţean de îndru- \ Rod
Ti I: G,00 Ha J dar o doresc din tot sufletul. Publicul hunedorean mare a creaţiei populare i
li dimineţii ; şi a mişcării artistice de >
Unea zilei în ţ este deosebit. Am fost impresionat de căldura şi re- masă, în cadrul Festiva- ţ Dintr-o vreme e toamnă. rubrica tineretului
; 7,00 Radio- i ceptivitatea publicului din Deva. Revederea cu a-
Azl, în ţară; 1 cesta mi-o doresc di'n toată inima. E dorinţa între- lului „Sarmis ’86", întîl-l Toamnă bogată şi caldă.
i presei; 8,10 nirea poeţilor populari de 1 Ne-o spun frunzele că
•lodlllor; 9,00 ) gului nostru colectiv şi ţin să precizez că nu e o for- la Lunca Cernii , şi Dăbî- i zute pe cărare, ne-o spun „Sărbătoarea muncii
ştiri; 9,05 Răs- I mula de politeţe. In municipiul Deva ne-a iimpresio- ca (Topliţa) s-a constituit ţ dimineţile curate şi clare.
iscultătoriior ; I nat şi marea grijă pentru varietatea arhitecturală şi a
de ştiri; 10,05 într-ao vibrantă sărbători- i Şi colinele. Căutăm tarla
izătorl !; 10,35 l spaţiilor, toate în concordanţă cu grija de a satis- re a versului patriotic. A- > lele de porumb, de car şi entuziasmului tineresc"
aii de împli- | face şi cerinţele imediate şi confortul şi gustul pen- ceşti făuritori de frumos, ţ tofi, de sfeclă şi de le
! 10,(5 Publi- i tru frumos. Recunoştinţa noastră sinceră organizato- Dintr-o lăudabilă Iniţiativă a municipiului au avut Ioc în-
) Buletin do care după truda zilnică i gume. Căutăm livezile cu Comitetului municipal Petro tilniri ale tinerilor fruntaşi In
deporta j 1986; ! rilor festivalului „Sarmis". Am simţit .cit şi cum a- se apleacă cu sensibili- / ramurile încărcate de mi
uşoară; 12,00 ţ cesta face’ cinste Devei si | udeţului". tate asupra hîrtiei, des- 1 reasma fructelor. Căutăm şani al U.T.C., în perioada producţie şl pionierilor cu ac
des
s-a
itiri; 12,05 Şti 12—19 octombrie a.e. -manifestă tivişti do partid şi ai U.T.C.
săptămina
făşurat
ut XX; 12,25 \ cind din rămuroasa pic- ^ strugurii, gutuile, nucile. rilor politleo-ideologice, cul- vizînd angajarea tinerei gene
î ; 12,10 Din iadă a celor care, prin i A fost un an bogat. Şi tural-educative şl sportive de raţii în realizarea obiectivelor
clorului; 13,00 vmm timp, au creat nemuritoa- i strinsul recoltei a fost pe dicate tineretului Văii Jiului, adoptate de cel de ai XHI-lca
Congres al partidului.
; 15,00 Avnn- rea „Mioriţă". ^ sub genericul „Sărbătoarea — Ce este de relevat ea
dlo-T’\; 15,15 măsură, a cerut un efort
itio- » 15,10 Fie că e vorba de fon i deosebit pentru a nu se muncii şi entuziasmului ti structurare tematică ?
neresc".
lOir.. 16,00 Boiangiu (Gorj), losif Isrii j pierde nimic din rod, pen In relevarea conţinutului de — Una dintre Ideile centrale
16,15 Audien- idei, amploarei şi diversităţii care ne-au călăuzit în ceea ce
5,15 Metafore (Mureş), Elena Feeioru şi 1 tru ca întreaga recoltă să manifestărilor ce au avut loc am întreprins este punerea In
17.00 Buletin Elena Voinescu (Prahova), \ se depoziteze in cete mai evidenţă atit a realizărilor do-
7,05 Radioga- ilie Do-bre (Argeş), Adela l bune condiţii. Culesul a în acest interval, am cerut in dîndite de poporul nostru în
formaţii
tovarăşei
Mihaela
nlcă ; 17,35 Lungana, secretar al Comite anii do cind în fruntea parti
ateculv*,, ostă- Hriţ (Suceava), Cornelia / lost pe ordinea fiecărei zi tului municipal Petroşani ai dului se află tovarăşul Nicoiae
Orelo agerii ; $ 4 Li * ■Bulzan (Arad), Gheorghe ) le, atit pentru mecaniza Ceauşescu, cit şi principalele
îrnal ; 20,30 J s? : CU Luncă (Timiş) sau de poe- i tori şi ţărani, cit şi pen- U.T.C. orientări economieo-sociale date
litieră bucu- ' tru elevi şi alte categorii — Deci, tovarăşă secretar, de Congresul al XlII-lca al
oo I.a suges- t . ţii populari hunedoreni ? despre ce a fost vorba în săp- partidului pentru cel de al
,00 O zi în- Ioana Precup, Nicoiae M. V* de oameni ai muncii. Fie tămîna în cauză ? Vin-lea cincinal ai dezvoltării
3.00 Moment ^ Vu. a A-** Isac, Vasile Nacu (Hune- ^ că am privit peste ţarina — Efectiv, a fost prima edi multilaterale a patriei.
,10 Nocturnă Iţiei, a Simeriei, Haţegu ţie a unor ample acţiuni, cu- — Aşadar, ce aţi realizat
,55—21,00 Bu- doaraj, Sînziana Moldo- ( prinzînd activităţi politico- pe aceste coordonate ?
—
* vag (Băiţa), Marin Oprea 1 lui, Orăşliei, a Bozului, ori ideologice, cultural-sportive şi vităţi. Un mare număr ue acti-,
toa
pe
relevăm
Să
io
distractive,
partici
Vţ,* * 4 (Zdrapţi), loan Buştea ' unde am intilnit aceeaşi pare a cu o largă educaţionali te este imposibil, fiind foarte
factorilor
(Ilia), Milionor Moidovan \ hărnicie, acelaşi interes şi a unei mari mase de ti multe. Totuşi, merită reţinu-,
f y ^ ., (Lăpugiu de Jos), Aurel l demn şi major pentru strin- neri mineri, constructori de te câteva mai dc substanţă.
BSBEESEaSffl gerea recoltei în timpul maşini, lucrătoare şi lucrători De pildă, în privinţa punerii
Alic (Topliţa), Toan. 'Tau- i din ramurile industriei uşoa în evidenţă a transformarilo»,
D. în alertă rescu (Rîu de Mori) — J stabilit. re, elevi şi studenţi. Am con revoluţionare petrecute în ul
1, cei din li- In scrierile lor aduc un ţ Pe terenurile eliberate ceput această primă ediţie ca timele două decenii in ţară şl
seriile I—II de rod au intrat -tractoa o manifestare şi ins;ructiv-edu- in Valea Jiului, au fost orga
JNEDOARA : omagiu neîntrerupt pa- ^ rele cu pluguri şi discuri. cativă şi culturai-educativă. nizate între altele o masă
gaz (Modern triei şi neamului, trans- i Săptămina a debutat cu câ rotundă, la I. M. Petrila,
■te de Tippe- Au brăzdat în lung şi-n teva acţiuni care se definesc „Concepţia ştiinţifică despre
a — B); Ciu- formărilor şi înnoirilor J lat pămintul, l-au pregătit prin ele. însele. In prima zi muncă şi viaţă a tineretului.
tcăra): Viraj contemporane ale- socie- \ pentru semănatul griului. a avut Ioc descinderea anului Trăsăturile omului nou al so
astei) ; PE- î tăţii noastre socialiste. ^ de pregătire a tineretului pen cietăţii socialiste multilateral
Mlsterul sta- Şi l-au semănat, Nu peste tru apărarea patriei, sport şi dezvoltate", la clubul sindica
(Parîng); De- / Şezătorile literare, re- i multă vreme, pămintul ne turism, urmată de întreceri telor din Vulcan — simpozio
dragoste (7 În atenţia cursanţilor de la Universitatea 1 ci talurile de poezie au * va lumina cu lumina firice sportive la probele : cros, fot nul „Epoca Nicoiae ceauşescu
Gliss°~lo — lului piinii viitoare. bal, handbal şi tenis de — epoca de aur a devenirii
... LU- politică şi de conducere ^ fost un minunat prilej de j masă. Tot în deschidere, Ia noastre comuniste" şi altele.
cuI, rolul l a oferi pădurenilor din ^ Dintr-o vreme e toamnă. baza de agrement „Brădet“ Pe cea de a doua coordo
(Cultural) ; Filiala Deva j Lunca Cernii , şi Dăbîca i Toamnă caldă şi bogată. din Petroşani s-a desfăşufat nată, despre care vorbeam,
floare şi doi Clipa cu neodihna ei se acţiunea pionierească „De organele U.T.C. din unităţile
seriile I—II ) (Topliţa) adevărate co- ' treci codrii de aramă", aflată productive ale Văii Jiului au
LONEA: O- Luni, 27 octombrie 1986, ora 17, la Casa de ^ mori de frumuseţi, de spi- ţ aşază in cuvinte. In dor la cea de-a XVII-a ediţie. iniţiat un însemnat număr de
nerul) ; PE- cultură din Deva are loc deschiderea activităţii Uni ^ ritualitate populară. ^ şi-n iubire. In cintec şi-n Casa de cultură a sindicate acţiuni politlco-educative şi,
sub o um- versităţii politice şi de conducere. sărbătoarea recoltei. lor Petroşani n găzduit spec nu în ultimul rînd, acestora
itorosc); U- Vor fi mrezenţi cursanţii celor patru ani şi absol tacolul cu piesa „Act vcneţlan" li s-au adăugat prin cele caro econo»
mico-productlve,
ti
iătorie lega- ( Prof. MARCEL LAPTEŞ \ “ prezentat de Teatrul Naţional nerii să aducă o contribuţie
BHAD: Ul- venţii anului IV, sesiunea iunie 1986. MIRON TIC Bucureşti. In toate localităţile
in (Steaua sporită ia creşterea produc
JRABARZA : ţiei de cărbune, de alte produ
lică (Mino- se ale industriei grele şi u-
şoare ale municipiului.
TIE : Lanţul (Urmate din pag. 1) luţionarea eventualelor pro ţiunea că ele au la bază 24,3 la sută la zinc, 75,9 la cum se fac pregătirile nece
■ seriile I—II — Printr-o selecţie pe care
>e patru ori bleme. Analizele periodice — în primul rînd - pricepe sută la plumb, 23,1 la sută sare de iarnă şi în vederea o consideraţi prioritară, vă
ia) : GEOA- zarea sarcinilor ia toate sor întreprinse de comitetul de rea, hărnicia şi dăruirea în la cupru (în concentrate), demarării corespunzătoare a rugăm să vă referiţi la cîteva
ingul drum timentele şi punerea lor o- partid coordonator pe linia muncă ale oamenilor noştri, 21,2 la sută la bentonită, cu producţiei în anul viitor, se dintre ele.
laşa de cul- — La mina I.upeni, de exem
G: Tinereţe perativă la dispoziţia celor realizării sarcinilor de plan, hotărîrea lor de a transpu însemnate sporuri şi Ia in iau măsuri concrete, în fie plu, a fost organizată masa
e (Dacia) ; ce le aşteaptă - ne preo măsurile adoptate vizează ne neabătut în viaţă preţi dicatorii globali şi - de efi care unitate, care să asigu rotundă avînd ca temă ..Di
şnic tineri ; cupă în cel mai înalt grad. tocmai laturile determinante oasele îndemnuri şi orien cienţă. La rîndul său, colec re desfăşurarea ritmică a recţii de acţiune ale organe
itorul de că- lor şi organizaţiilor U.T.C. în
i de cultu- Minerii şl preparatorii noş ale acestui obiectiv : mai tări ale secretarului generat tivul Minei Deva are la ac producţiei în sezonul frigu vederea integrării eficiente a
i: Spectacol tri ştiu bine că toate pro buna organizare a lucrului al partidului, tovarăşul tiv plusuri de 11 la sută la ros. De asemenea, în cadrul absolvenţilor învăţămîntului
•e.şul); ILIA: dusele fizice sînt importante adunărilor generale ale oa liceal şi profesional în pro
fl (Minerul). ducţie", la I.M. Urlcani s-a
şi necesare, că unul nu-l menilor muncii, care vor ţinut dezbaterea „Forme fi
poate suplini pe altui în dezbate cifrele de plan pe modalităţi folosite de organele
complexele procese de fa Toate produsele fizice sînt importante, 1987, vor fi adoptate noi şi organizaţiile U.T.C. pentru
sar
viaţă
a
bricaţie unde sînt folosite şi, .măsuri menite să determine transpunerea le în revin din docu
ce
cinilor
ca atare, se străduiesc să fluenţă şi eficienţă în în mentele Congresului al xnl-
: vremea va ie realizeze lună de lună, zi toate trebuie realizate integral' lea al partidului". La Institu
re, cu cerul treaga activitate productivă tul de mine u avut loc dez
ros. Loca’-, de zi, pe toate. Strădaniile în această ultimă parte a baterea intitulată „Locul şl
oi ce VOr colectivelor noastre de mun anului şi în 1987. Comitetul rolul cadrelor tehnico-ingine-
ier de aver- că în această direcţie sînt pe secţii, sectoare, atelie Nicolae Ceauşescu, de a în reşti în modernizarea proce
sufla cu producţia de minereu cupri de partid coordonator, îm sului de extracţie şi prelu
miporare de susţinute permanent de or re, schimburi, formaţii, mo deplini în bune condiţii sar fer, 15 ia sută la cupru, 4 preună cu consiliile oame crare a cărbunelui în vederOR
i, predomi- ganizaţiile de bază, de co dernizarea tehnologiilor şi cinile de plan din acest prim la sută la plumb şi 3 ia sută nilor muncii din unităţi, va creşterii productivităţii mun
orul vestic. mitetele de partid din uni perfecţionarea pregătirii per an al noului cincinal, pu- la zinc (în concentrate), iar milita cu perseverenţă şi răs cii".
m i n i m e In afara acestor activităţi,
ise între 2 tăţi, printr-o serie de acţiuni sonalului muncitor, utilizarea nînd astfel temelie trainică I.P.S.R.U.M. Deva înscrie o pundere pentru înfăptuirea In cea mai mare parte a lo
tr cele ma- şi măsuri .tehnice, politice, raţională, optimă, a agrega succeselor din anii viitori. producţie fizică suplimenta în continuare, ritmică şi in calităţilor şi unităţilor produc
şl 18 gra- organizatorice —, iar comi telor şi instalaţiilor, respec Aş începe cu Cariera minie ră de peste 5,5 milioane tegrală, a sarcinilor de plan tive au avut loc acţiuni de
tetul de partid veghează cu tarea severă a normelor de ră Veţel-Mintia - situată, lei. Sînt cifre de pian care recuperare şl valorificare a
vromea va şi menţinerea colectivelor materialelor, seri eultural-dis-
re, cu corul consecvenţă şi fermitate ca protecţie a muncii. în 1985, pe locul al ll-iea atestă posibilităţile celor trei noastre în rîndul fruntaşilor tractivc, gale do filme, expo
ădea preci- activitatea productivă să se în întrecerea socialistă pe colective, cifre ce vor fi ma în industria extracţiei şi pre ziţii de carte şl fotografii,
sub formă - Poate n-ar fi rău ca, schimburi de experienţă, ac
:are se pot deruleze normal, urmăreşte ajunşi aici, să vedem mate ţară, conferindu-i-se „Ordi jorate în perioada care a lucrării minereurilor. Dispu tivităţi dedicate copiilor şî
lapoviţă $i înfăptuirea neabătută a ho- rializarea concretă a aces nul Muncii" clasa a li-a, de mai rămas pînâ Ia sfîrşitul nem de o puternică forţă multe altele.
zonele mai tăririlor şi măsurilor adopta tor preocupări, măsuri şi ac ţinătoare de la începutul a- anului. - politică, economică şi orga Cu alte cuvinte, săptămina
ii ca sufla despre care vorbim, aflata la
intensificări te în adunările generale, în ţiuni, in perioada celor nouă cestui an a locului I în a- - Există condiţii asigura nizatorică, de colective mun prima ediţie, o considerăm
80—100 km/ conferinţe, în plenarele co luni şi două decade din an. ceeaşi competiţie, cu urmă te pentru aceasta î citoreşti angajate cu spirit reuşită.
iţă. (ivKteo- mune cu consiliile oameni - O voi face cu plăcere, toarele depăşiri de pian : - în linii mari, da. Planul revoluţionar în întrecerea so
ervlciu A. Interviu realizat de
lor muncii din întreprinderi, pentru că, în general, rezul- 10,9 la sută la minereul este judicios repartizat pe cialistă pentru a da patriei
intervine operativ pentru so ta.tpie sînt pozitive, cu .men- complex extras şi prelucrat, trimestre, luni,... decade, a- cit. mai multe minereuri. CORNEL ARMEANU