Page 81 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 81
Cu privire la convocarea sesiunii C. A. E. R.
La 3 noiembrie a.c., dinţa a 42-a a sesiunii ţelegerca realizată, şedinţa
în capitala Republicii So Consiliului de Ajutor Eco sesiunii se va desfăşura
la nivelul şefilor de gu
cialiste România — Bucu nomic Reciproc. verne din ţările membre
reşti — se va deschide şe In conformitate cu în- -■ ale C.A.E.R.
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT
Ilotărîţi să traducă e- directorul I. M. Petrila, muncii în toate schimbu
xemplar în viaţă sarcini două puternice brigăzi rile, disciplină şi hărni
le ce Ic revin în acest ale întreprinderii au ra cie au reuşit să-şi înde
prim an a] cincinalului, portat remarcabile suc plinească sarcinile de plan
minerii Văii Jiului depun cese în producţie. Este pe acest an. Avansul ob
eforturi susţinute pentru vorba de brigada de fron- ţinut Ie asigură condi
a extrage şi livra econo talişti condusă de Ştefan ţiile necesare extragerii
miei naţionale cantităţi Alba şi de cea de la pre unei cantităţi suplimenta
cît mai mari de cărbune. re de 50 000 tone de căr
Astfel, după cum nc-a gătiri, condusă de Prun bune şi efectuarea a 250
transmis, ieri, telefonic, cise Kovacs, care, prin- ml lucrări de pregătiri în
inginerul Bujor Bogdan, tr-o bună organizare a plus.
LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
în prezenţa tovarăşului 3. Proiectul de Lege cu şi statului nostru cu în
Nicolae Ceauşescu, secre privire la reducerea de delungi aplauze, cu puter H O T Ă I Î R E A
tar general al Partidului către Republica Socialistă nice urale şi ovaţii, au
Comunist Român, preşedin România, eu 5 la sută, a scandat cu însufleţire
tele Republicii Socialiste armamentelor, efectivelor „Ceauşescu — P.C.R. I",
România, joi, 23 octom şi cheltuielilor militare şi „Ceauşescu şi poporul!", Marii Adunări Naţionale privind adoptarea
brie, s-au deschis lucrările la consultarea poporului, în „Ceauşescu — Pace!",
sesiunii a IV-a a celei legătură cu aceasta, în ca „România — pace !“ „De cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceausescu,
k
de-a IX-a legislaturi a drul unui referendum. zarmare • pace!" „Stima
Marii Adunări Naţionale. LUînd cuvântul. pre noastră şi -mîndria
La sosire, tovarăşul şedintele Marii Adunări Ceauşescu,- România !".- secretar general al Partidului Comunist Român,
Nicolae Ceauşescu, tovară Naţionale, Nicolae Giosan, Deputaţii au exprimat
şa Elena Ceauşescu au a spus: Cu profundă e- astfel, în numele milioa
fost înlLmpinn'ţi de depu moţie şi aleasă recunoş nelor de cetăţeni pe care preşedintele Republicii Socialiste România,
taţi şi invitaţi cu multă tinţă, în numele dumnea îi reprezintă în parlmnen-
căldură, cu puternice si voastră, al tuturor, vă rog tul ţării, adeziunea neclin ca document programatic al politicii
îndelungi aplauze. să-mi îngăduiţi să adresez tită la întreaga politică in
împreună cu tovarăşa! rugămintea fierbinte de a ternă şi externă a partidu
Nicolae Ceauşescu, cu to lua cuvîntul conducătorul lui şi. statului, elaborată externe a României
varăşa Elena Ceauşescu, respectat şi iubit al parti şi promovată cu strălucire
în lojile oficiale au luat dului şi statului nostru, de. t o v a r ă ş u 1 Nicolae Marea Adunare Naţională dă cea mai socială, de a participa activ la soluţiona
loc tovarăşii Constantin genial fondator al strategi Ceauşescu; fiul ccl mai înaltă apreciere magistralei cuvîntări rea marilor probleme ale lumii contempo
Dăscălescu, Emil Bobu, ei edificării socialismului iubit al naţiunii noastre, rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în rane, şi îndeosebi la oprirea cursei înar
Iosif Banc, Virgil Cazacu, şi comunismului pe păimîn- personalitate proeminentă faţa forului legislativ suprem al ţării şi mărilor, pentru realizarea dezarmării, în
Lina Ciobanii, Ion Coman, tul României, marele erou a lumii contemporane. aprobă în unanimitate ideile sale progra primul rînd a dezarmării nucleare, asi
Nicolae Constantin, Ion între eroii neamului, înflă Cei prezenţi au reafirmat matice de cea mai înaltă valoare teoreti gurarea dreptului suprem al oamenilor,
Dincă, Miu Dobrescu, Lu cărat luptător pentru liber vibrant sentimentele de că şi practică, expriniînd convingerea pro al popoarelor la existenţă liberă şi inde
dovic Fazekaş, Alexandri tatea şi independenţa po fierbinte dragoste, aleasă fundă a întregului rrostru popor, con pendenţă, la pace, la viaţă.
na Găinuşe, Manea Mă- porului român,. „ a tuturor stimă şi preţuire, de adin- structor al socialismului şi comunismului, Marca Adunare Naţională îşi însuşeşte
nescu, Constantin Oltcanu. naţiunilor, pentru ■,asigura eă recunoştinţă ale între că înfăptuirea măreţelor programe de în mod unahim aprecierea, de excepţio
Gheorghe Oprea, Gheorghe rea dreptului sacru al oa gii noastre naţiuni faţă de dezvoltare multilaterală a patriei - - sta nală importanţă a tovarăşului Nicolae
Pană, Ion Păţan, Dumitru menilor la o viaţă liberă t o v a r ă ş u l Nicolae bilite de Congresul al XlII-lca al Parti Ceauşescu potrivit căreia în actualele
Popescu, Gheorghe Rădu- si demnă, la pace, secre Ceauşescu, pentru activi dului Comunist Român —, propăşirea ma împrejurări internaţionale nu există pro
Icscu. tarul general al Partidu tatea sa pusă, cu abne terială şi spirituală a naţiunii noastre blemă mai importantă' dccît dezarmarea
lui Comunist Român, pre gaţie şi dăruire revoluţio .sînt posibile numai in condiţiile unei şi pacea, că trebuie să se facă totul pen
în sală se aflau, alături nara,' în slujba. '• progre
de deputaţi, numeroşi in şedintele Republicii So sului • şi prosperităţii pa păci trainice, într-o lume a destinderii şi tru unirea eforturilor popoarelor, ale
vitaţi — membri ai C.C. cialiste România, tovară triei, fericirii şi bunăstării înţelegerii, a unei largi colaborări in forţelor progresiste, realiste, de pretutin
al P.C.R. şi ai guvernu şul Nicolae Ceauşescu. poporului, creşterii' presti ternaţionale. deni pentru oprirea cursului periculos al
lui, conducători de insti Primit cu îndelungi a- giului internaţional al Marca Adunare Naţională îşi în evenimentelor, pentru a se pune capăt
tuţii centrale, organizaţii plauzc, cu puternice urale, României socialiste. suşeşte unanim orientările cuprinse politicii de înarmare atît pe Pămînt, cît
de masă si obşteşti, repre a luat cuvîntul tovarăşul în această atmosferă de în cuvîntarea tovarăşului Nicolae şi în Cosmos, pentru măsuri de reducere
zentanţi ai oamenilor mun NICOLAE CEAUŞESCU. puternică angajare patrio Ceauşescu referitoare la activita efectivă şi substanţială a armamentelor
tea internaţională a României, pri
nucleare şi convenţionale, pentru a se a-
cii, ai vieţii noastre ştiin secretar general al Parti tică s-a manifestat, în ace vind dezvoltarea relaţiilor politico- sigura cetăţenilor planetei o viaţă liniş
ţifice şi culturale. dului Comunist Român, laşi timp, angajamentul ho- economice, a colaborării multilate tită. fără teamă de război.
So
preşedintele
Republicii
Erau prezenţi şefii mi tărit al tuturor fiilor Româ rale cu toate statele, participarea
cialiste România. Marea Adunare Naţională, exprimi nil
siunilor diplomatice acre Cuvântarea tovarăşului niei socialiste de a acţiona activă la soluţionarea problemelor voinţa fermă a oamenilor muncii de la
ditaţi la Bucureşti, precum fără preget pentru a în complexe ale vieţii mondiale, prin oraşe şi sate, a tuturor cetăţenilor Româ
Nicolae Ceauşescu consa
şi corespondenţi ai presei crată activităţii internaţio făptui neabătut orientările dialog şi negocieri, la lupta pen niei socialisto de a sprijini întru totul
străine. şi sarcinile stabilite do con tru dezarmare şi pace în lume. politica de pace promovată cu strălucire
nale a României privind ducătorul partidului şi sta Marea Adunare. Naţională a Repu
La propunerea Biroului dezvoltarea relaţiilor poli- de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, politică
blicii Socialiste România îşi exprimă de
M.A.N. a fost adoptată tico-economice, a colabo tului nostru, tovarăşul plina satisfacţie şi profunda aprobare profund realistă, politică a faptelor, a-
Nicolae Ceauşescu, de a da
unanimitate
pre
propunerea
următoarea ordine de zi : rării multilaterale cu toate viaţă programului do fău faţă de politica externă a ţării, elaborată probă în Republicii Socialiste- România
şedintelui
1. Activitatea internaţio statele, participarea acti rire a societăţii socialiste şi promovată cu strălucire de tovarăşul privind reducerea, în acest an, cu 5 la
nală a României privind multilateral dezvoltate şi Nicolae Ceauşescu, secretar general al sută, a efectivelor, armamentelor şi chel
dezvoltarea relaţiilor poli- vă la soluţionarea proble înaintare a României spre Partidului Comunist Român, preşedintele
melor complexe ale vieţii tuielilor militare. Marea Adunare Na
tico-economiee, a colabo comunism. Republicii Socialiste România, exponent ţională îşi manifestă ferma convingere
rării multilaterale cu toa mondiale, prin dialog şi în cursul după-amiezii, autentic al aspiraţiilor fundamentale ale că referendumul ce urmează să aibă loc
te statele, participarea ac negocieri, la lupta pentru în cadrul dezbaterilor, au poporului român, remarcabilă personali va da o puternică expresie voinţei po
tivă la soluţionarea pro dezarmare şi pace, trans luat cuvîntul deputaţii Ioan tate a contemporaneităţii, militant neo porului nostru de a trăi în pace şi înţe
blemelor complexe ale misă în direct de posturile Totu, Dumitru Constan bosit pentru înfăptuirea marilor idealuri legere cu toate popoarele lumii, preocu
vieţii mondiale, prin dia noastre de radio şi tele tin, Lina Ciobanu, Constan de pace, securitate şi colaborare interna- pării sale ca prin înfăptuirea dezarmării
pentru
luptător
log şi negocieri, la lupta viziune, a fost urmărită tin Arscni, Virgil Cazacu, onală, unei lumi înflăcărat bune şi «li să se asigure condiţiile necesare realiză
cărea
mai
mai
pentru dezarmare şi pace cu deosebită atenţie, cu Diama.nta Laudoniu, Ion drepte pe planeta noastră. rii programelor de dezvoltare economico-
în lume. deplină satisfacţie şi de Brad, Suzana Galpal. Dinu socială a României, a năzuinţelor de pro
2. Proiectul de Lege pen plină aprobare de toţi cei Drăgan, Toan Anton, Vasile Marea Adunare Naţională reafirmă gres ale fiecărei naţiuni. Naţională îşi însu
Marca
Adunare
Milea.
hotărîrea României socialiste de a dezvol
tru modificarea unor pre prezenţi. în repetate rîn- ta neabătut relaţiile de prietenie şi co şeşte aprecierea preşedintelui Nicolae
vederi din Constituţia. Re duri, deputaţii si invitaţii laborare cu toate ţările socialiste, cu Ceauşescu cu privire la imperativul solu-
publicii Socialiste Româ au subliniat cuvântarea ţările în curs de dezvoltare, cu toate sta
nia. con d u cătorulu i partidului (Continuare in pag. a 4-a) tele lumii, indiferent do orînduirea lor (Continuare în pag. a 4-a)
L E G E L E G E
pentru modificarea unor prevederi din Constituţia cu privire la reducerea de către
Republicii Socialiste România Republica Socialistă România cu 5 la sută
In temeiul articolului 43, sultarea poporului, prin re surile do importanţă deo a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare
punctul 1 din Constituţia ferendum, asupra măsurilor sebită ce privesc interese
Republicii Socialiste Româ de importanţă deosebită supreme ale ţării, care şi la consultarea poporului, în legătură cu aceasta,
nia, care privesc interese su urmează a fi supuse de că
MAREA ADUNARE NA preme ale ţării". tre Marca Adunare Naţio în cadrul unui referendum
ŢIONALA A REPUBLICII 2. La articolul 63, după nală spre consultare po
SOCIALISTE ROMANŢA punctul 1 se introduce porului, prin referendum". Având în vedere propu în cadrul unui referendum, Republicii Socialiste Româ
adoptă prezenta lege. punctul 1 (1) cu următorul Art. II. Constituţia nerea preşedintelui Repu în temeiul articolului 43 nia.
Art. I. —• Constituţia cuprins: Republicii Socialiste Româ blicii Socialiste România punctul 3 din Constituţie,
Republicii Socialiste Româ „1 (1). — Stabileşte mo ca ţara noastră să treacă, Marca Adunare Naţională Art. 2. — In legătură cu
nia se modifică după cum dul de organizare şi desfă nia, republicată în Buleti pînă la sfîrşitul acestui an, a Republicii Socialiste măsura privind reducerea
urmează;: şurare a referendumului". nul Oficial, Partea I, nr. îa reducerea cu 5 la sută România adoptă prezenta armamentelor, efectivelor
şi
cheltuielilor
militare,
1. La articolul 43, după 3. La articolul 75, după 167 din 27 decembrie 1974, a armamentelor, efectivelor lege. Marea Adunare Naţională
punctul 2 se introduce punctul 2 se introduce cu modificările ulterioare şi cheltuielilor militare şi Art. 1. — Se aprobă hotărăşte consultarea po
punctul 2 (1) cu următorul punctul 2 (1) cu următorul şi cu cele prevăzute în ia consultarea poporului reducerea cu 5 la sută a porului, prin referendum
cuprins: cuprins: prezenta lege se va re pentru a hotărî în legă armamentelor, efectivelor în ziua de 23 noiembrie
„2(1). --- Hotărăşte con „2(1), — Stabileşte mă publica. ,, tură cu această măsură, si cheltuielilor militare ale 1986.