Page 84 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 001 ® VINERI, 24 OCTOMBRIE 1986
(Urmare din pag. 1) şului Nicolae Ceauşescu ca tă cu consecvenţă de H O T Ă R Î R E A
ţara noastră să reducă cu România socialistă, dc pre
5 la sută armamentele, c- şedintele său, în interesul
Vorbitorii au dat cea fectivcle şi cheltuielile mi rezolvării constructive a
■mai înaltă apreciere cuvîn- litare, nouă si strălucită Marii Adunări Naţionale privind adoptarea
tării de excepţională în iniţiativă de pace care de tuturor problemelor lumii
semnătate teoretică şi prac monstrează, încă o dată, contemporane. cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
tică rostită de secretarul hotărîrea României socia In continuare, s-a trecut
general al partidului, pre liste de a-şi aduce în mod la punctul doi de pe or secretar general al Partidului Comunist Român,
şedintele Republicii, tova concret contribuţia la dinea de zi. Expunerea
răşul Nicolae Ceauşescu, cauza dezarmării şi păcii, la cele două proiecte de preşedintele Republicii Socialiste România,
care, prin tezele şi ideile la edificarea unei lumi legi aflate pe ordinea de
sale de inestimabilă va fără arme şi fără războa ca document programatic al politicii
loare, orientează întreaga ie, în care toate popoare zi a fost prezentată de
activitate internaţională a le să-şi poată consacra tovarăşul Manea Mănescu, externe a României -
României socialiste în di membru al Comitetului
recţia dezvoltării relaţiilor eforturile creatoare pro Politic Executiv al C. C. al (Urmare din pag. 1) lumii de azi, aşa cum a subliniat pre
de colaborare multilaterală gresului economic şi social. P.C.R., vicepreşedinte al şedintele Nicolae Ceauşescu, se impune
cu toate statele, participă Do la tribuna Marii A- Consiliului de Stat. ţionării exclusiv pe calea paşnică, la masa rezolvarea în spirit constructiv, a tuturor
rii active la soluţionarea d u-n uri Naţionale a fost A fost prezentat apoi problemelor contemporaneităţii. In acest
tuturor
a
problemelor complexe alo exprimată voinţa tuturor Raportul Comisiei consti negocierilor, omenirea, rolul problemelor care sens, este mai necesar ca oricînd să se
confruntă
determinant
al
vieţii mondiale, prin dia cetăţenilor patriei do a dialogului în lumea contempoană, în gă renunţe la politica de forţă şi la ame
log şi negocieri, la lupta transpune neabătut în via tuţionale şi juridice a sirea de căi şi mijloace pentru eliberarea ninţarea cu forţa, să se acţioneze pen
pentru dezarmare şi pace ţă tezele, ideile, orientările M.A.N., do către tovară omenirii do povara înarmărilor, de coş tru rezolvarea problemelor litigioase din
în lume. cuprinse în magistrala cu- şul Ioan Sălăjan, pre marul unui conflict nuclear nimicitor. tre state numai şi numai pe cale paşnică.
A fost evidenţiat rolul şedintele Comisiei.
determinant al conducăto vîntare rostită de condu După discuţia pe artico Pornind dc la faptul că recenta întîlnire Marea Adunare Naţională consideră
rului partidului şi statu cătorul partidului şi statu le, forul legislativ suprem la nivel înalt sovieto—americană nu s-a că în actualele circumstanţe ale vieţii in
lui n o s t r u , tovarăşul lui nostru, sporind astfel al ţării a adoptat, în una încheiat cu rezultate reale, dar în unele ternaţionale, marcate de adîncirea deca
■Nicolae Ceauşescu, în ela aportul României la in probleme s-a ajuns la puncte de vedere lajelor între ţările bogate şi cele sărace,
borarea şi promovarea po staurarea pe continentul nimitate, Legea pentru apropiate, Marea Adunare Naţională de o necesitate stringentă este lichidarea
liticii externe a ţării, ce european şi în lume a unui modificarea unor preve consideră că trebuie să se persevereze în subdezvoltării şi instalarea unei noi or
corespunde întru totul in climat de destindere, în deri din Constituţia Repu vederea obţinerii, în cel mai scurt timp, dini economice internaţionale. în contex
tereselor vitale cile po credere si colaborare in blicii Socialiste România. dc înţelegeri corespunzătoare în dome tul prefacerilor înnoitoare, de substanţă,
porului român, năzuinţelor S-a procedat la discuţia niile dezbătute. Avînd în vedere situaţia ce trebuie să-şi facă resimţită prezenţa în
sale dea trăi într-o lume ternaţională, la triumful pe articole a proiectului specială creată în Europa prin concentra viaţa internaţională,, creşterea rolului Or
a păcii, înţelegerii şi co idealurilor de libertate, de lege înscris la următo rea enormă de arme nucleare, de arma ganizaţiei Naţiunilor Unite în abordarea
laborării, în care să poată independenţă .şi progres rul punct al ordinii de zi, ment convenţional, prin existenţa celor şi soluţionarea problematicii lumii de
înfăptui măreţele sale pro ale întregii omeniri. examinat şi avizat favo două pacte militare, dobîndeşte o ex azi reprezintă o exigenţă de prim ordin
grame de propăşire a pa în lumina măreţelor idei cepţională însemnătate aprecierea pre în consens deplin cu voinţa popoarelor
triei, de ridicare a Româ şi teze cuprinse în magis rabil de comisiile perma şedintelui României privind necesitatea de a trăi în condiţii do pace, libertate şi
specialitate
ale
nente
de
niei pe noi trepte de pro trala cuvântare rostită în de a se face totul pentru realizarea cît progres.
gres şi civilizaţie socialis forul legislativ' suprem al M.A.N. Marca Adunare mai curînd posibil a unui acord pentru Problemele actuale ale vieţii interna
tă şi comunistă. ţării de tovarăşul Nicolae Naţională a adoptat, în eliminarea totală a rachetelor nucleare ţionale pot şi trebuie să fie rezolvate în-
Deputaţii au adus un unanimitate, prin vot des cu rază medie de acţiune de pe conti tr-un mod nou, dat fiind că popoarele
profund omagiu activităţii, Ceauşescu, document pro chis, Legea cu privire la nentul nostru, pentru trecerea la con unite dispun de forţa necesară pen.tru
pătrunsă de un înalt spi gramatic de excepţională reducerea de către Repu vorbiri în vederea realizării unui acord schimbarea cursului evenimentelor, pentru
rit de răspundere faţă do importanţă Biroul Marii blica Socialistă România, general de eliminare a tuturor armelor realizarea unei lumi mai bune şi mai
destinele umanităţii, pe Adunări Naţionale a pro cu 5 la sută, a armamen nucleare, de pe teritoriul Europei, precum drepte, fără arme, fără războaie, a unei
care preşedintele Nicolae pus adoptarea unei hotă- telor, efectivelor şi cheltu şi reducerea substanţială a armamentelor lumi a dreptăţii, libertăţii şi independenţei.
Ceauşescu o desfăşoară pe rîri. ielilor militare şi la consul convenţionale. Totodată trebuie acţionat Marea Adunare Naţională, pornind de
arena internaţională, ini Intr-o atmosferă entu tarea poporului în legă pentru reducerea generală a armelor la unitatea dialectică a politicii interne şi
ţiativelor şi acţiunilor ziastă, de puternică anga nucleare pînă la înlăturarea lor completă. ex'terne, îşi însuşeşte pe deplin şi subli
sale consacrate rezolvării jare patriotică, deputaţii au tură cu aceasta, în cadrul Marea Adunare Naţională consideră că niază importanţa deosebită a tezei cu-
marilor probleme ale con adoptat, în unanimitate, unui referendum. un rol de cea mai mare importanţă revine, prinse-ân Cuvântarea tovarăşului Nicolae
temporaneităţii, făuririi u- Deputaţii au fost infor în acest sens. Europei care a adus, de-a Ceauşescu, potrivit căreia dezvoltarea e-
nei lumi mai bune şi mai Hotărîrea Marii Adunări maţi că la Biroul Marii lungul mileniilor, o uriaşă contribuţie la conomlco-spcială constituie o parte inte
drepte pe planeta noastră, Naţionale privind adopta Adunări Naţionale au fost îmbogăţirea tezaurului de civilizaţie al grantă a activităţii internaţionale, că suc
ce l-nu impus în conştiinţa rea cuvântării tovarăşului primite recent unele pro întregii umanităţi, puţind să contribuie cesele în construcţia socialistă, în dezvol
omenirii ca un apărător NICOLAE CEAUŞESCU. iecte de lege care se află decisiv la înfăptuirea dezarmării şi păcii, tarea economiei, ştimţei, învăţământului,
ferm al dreptului funda secretar general al Parti în curs de examinare Ia destinderii şi înţelegerii, la asigurarea u- culturii, în ridicarea nivelului de trai ma
nui viitor luminos omenirii.
mental al popoarelor la dului Comunist Român, comisiile permanente de terial şi spiritual al poporului, în întări
rea forţei generale a patriei noastre con
Naţională
Marea
consideră
Adunare
.viaţă, la existenţă liberă preşedintele Republicii So specialitate. De asemenea, că un pas important pe drumul realiză stituie cea mai importantă contribuţie Ia
$i demnă, la pace, ca un cialiste România, ca docu urmează va fi primite şi rii dezarmării îl reprezintă traducerea lupta pentru soluţionarea constructivă,
erou al păcii, colaborării ment programatic al poli alte lucrări. După aviza- în viaţă a iniţiativelor privind crearea de trainică, a problemelor mondiale, pentru
şi prieteniei între naţiuni. ticii externe a României. reh lor de către comisii, zone denuclearizate în Balcani, precum dezarmare, colaborare şi pace în lume !
itnsuşir)du-şi întru totul Marca Adunare Naţiona toate acestea vor fi supuse •şi în alte regiuni ale Europei, ale celor Marea Adunare Naţională işi exprimă
aprecierile conducătorului lă şi-a însuşit în mod u- lalte continente. hotărîrea de a acţiona cu fermitate pen
partidului şi statului nos nanim orientările cuprinse dezbaterii Marii Adunări Marea Adunare Naţională a Republicii tru înfăptuirea orientărilor, ideilor şi ini
tim privind necesitatea în cuvântarea tovarăşului Naţionale, într-o viitoare Socialiste România îşi exprimă convinge ţiativelor tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
opririi cursei înarmărilor şi Nicolae Ceauşescu. reafir- şedinţă, In cadrul actualei rea că în îmbunătăţirea climatului de secretar general al Partidului Comunist
trecerii neîntârziate de toa mînd voinţa fermă a oa sesiuni. securitate, destindere şi colaborare pe Român, preşedintele Republicii Socia
te statele la măsuri reale de menilor muncii de la oraşe Data reluării lucrărilor continentul nostru un • rol de seamă re liste România, pentru înfăptuirea neabă
tută
politicii
a
externe
de
româneşti
ale
conferinţei
vine
—
general-europene
♦înfăptuire a dezarmării si sate, a întregului nostru în plenul Marii Adunări cărei lucrări urmează să se deschidă la
pace şi colaborare, pentru creşterea si mai
nucleare şi convenţionale, popor de a transpune nea Naţionale urmează a fi a- Vicna — cu contribuţia activă a tuturor puternică a contribuţiei României la so
vorbitorii au apreciat în bătut în viaţă politica nunţată din timp. statelor participante, mari sau mici. în
ale
probleme
semnătatea istorică pe care externă activă, dinamică, deplină egalitate. luţionarea tuturor marilor dezarmării, se
internaţionale,
vieţii
ale
o are propunerea tovară profund realistă, promova (Agerpres) In condiţiile deosebit de complicate ale curităţii .şi păcii în lume.
■ Autorităţile israeliene pierit în ultimii ani, a de state membre ale C.E.E. toriilor externe", revista cu şeşte un asasinat. De la
continuă măsurile opresive clarat omul de ştiinţă fran să adopte noi sancţiuni baneză „Muchacha" scrie începutul acestui an, au
împotriva" locuitorilor din cez, citat de agenţia economice împotriva Repu că aproximativ 15 milioa murit în urma unui atac
teritoriile arabe ocupate. ANSA. blicii Sud-Africane, trans ne de copii mor anual în criminal 522 persoane, re
Agenţia MEN, citînd postul mite agenţia France Presse. America Latină, din cau levă sursa citată.
de radio Damasc, arată că H PRETORIA. - Şi în Intr-o rezoluţie adoptată za bolilor generate de
rşj MOSCOVA. - Agen autorităţile israeliene au anul viitor va continua să la Strasbourg, deputaţii re foamete, povara datoriilor Bl RIAD. — La Riad s-au
ţia TASS relatează că spe închis toate birourile Fe se reducă nivelul de trai clamă instituirea imediată externe fiind unul din desfăşurat lucrările unei
cialiştii sovietici au început deraţiei muncitorilor pa al populaţiei sud-africane, a unui embargou asupra elementele fundamentale reuniuni a miniştrilor de
verificarea experimentală a lestinieni din oraşul Na- relevă un raport al Birou importurilor de cărbune, care au condus la crea-> finanţe din ţările membre
staţiei automate interpla blus — situat pe malul lui de studii economice al aur, diamante, uraniu, tex rea acestei situaţii. ale Consiliului de Coo
netare „Phobos". Rezulta vestic al Iordanului, teri Universităţii Stellenbosch din tile şi produse agricole perare al Golfului (C.C.G.)
tele experimentărilor confir toriu ocupat de Israel în Johannesburg. Potrivit ra provenind clin R.S.A. şi in K WASHINGTON. - - Arabia Saudită, Bahr.ein,
mă justeţea soluţiilor de urma războiului din 1967. portului, numărul locurilor terzicerea oricărui nou îm „Honeywell Inc." a devenit, Emiratele Arabe Unite, Ku
construcţie şi tehnologie. de muncă din întreprinde prumut bancar sau orică
MADRID. — în inter în această săptămînă, cea weit, Oman şi Qatar. Au
S t a ţ i a interplanetară, rile şi instituţiile din R.S.A. ror operaţiuni de acest fel de-a treia mare corporaţie fost examinate probleme
venţia sa la cel de-al XXX-
creată în cadrul proiectu se va reduce de cîteva de care să beneficieze americană — după „Ge privind colaborarea în ca
lea Congres al Comisiei
lui internaţional cu acelaşi ori, inflaţia va atinge ni autorităţile sud-africane. neral Motors" şi „IBM" — drul organizaţiei regionale
pentru exploatarea ştiinţi
nume, urmează să fie lan velul de 15,5 la sută, iar Măsurile preconizate includ care a anunţat că se va în domeniile monetar, fi
fică a Mediteranei, ale
sată spre planeta Mărie cărui lucrări se desfăşoa impozitele vor cunoaşte o de asemenea suspendarea retrage din Republica Sud- nanciar şi al tarifelor va
pentru a cerceta satelitul ră în localitatea spanio nouă curbă ascendentă. drepturilor de escală în Africană, din cauza de male, informează agenţia
principală
a acestor
Cauza
marţian ,,Phobos", ,,pla lă Palma de Ma'jorca, stări de drept o constituie Europa ale companiei teriorării situaţiei politice Kuna.
neta roşie", spaţiul inter cunoscutul oceanograf fran cheltuielile exagerate fă ,,South African Air Lines" şi economice din această Un raport privind rezul
planetar, precum şi Soa cez, Jacques Cousteau a cute de regimul de la Pre şi încetarea de exporturilor ţară, tatele întîlnirii urmează să
ordina
vest-europene
rele. Expediţia ştiinţifică atras atenţia că, în condi toria pentru sporirea a- fie prezentat reuniunii la
ţiile actuale de poluare, toare şi produse petro 0 LONDRA. - în Ma
este programată să încea paratului militar şi poli liere către regimul de la rea Britanie se semnalea nivel înalt a C.C.G.
pă în iulie 1988. Zborul există riscul dispariţiei, pînă
la sfîrşitul secolului, a peste ţienesc, arată raportul. Pretoria. ză o creştere îngrijorătoare
staţiei interplanetare pînă un milion de specii anima a criminalităţii. Astfel, po
în apropiere de Marte va le şi vegetale. Deja peste ^ STRASBOURG. - Par- ■ NAJIUNILE UNITE. - trivit publicaţiei „Sunday
i' dura 200 de zile, preci- 800 de mii de specii, ma lamentuf vest-european a Sub titlul „America Lati Express", la fiecare 14 ore
â cizează TASS. joritatea de pe uscat, au cerut guvernelor celor 12 nă: copilăria, victimă a da în această tară se sâvîr-
COLEGIUL DE REDACŢIE ; Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Dumitru Gheonea, Tiberîu isirate (redactor şef), Lucia Elena luciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nîcolae Tircob I «w» |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA I 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telex) 72288. TIPARUTm Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 275