Page 86 - Drumul_socialismului_1986_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

înflorirea noastră V e l e
Zim tineiesc este un nimb
al nemuririi. 13.00 Telex
Părinţii 13,05 La sfî
Ne contopim cu palme de pămînt mină
într-un anotimp şi cu ochi de lumină 11,45 Săptăn
închid
15.00
ne înfăşoară
plin de lumină mului
în privirile lor 19,t-; ""010)11.
şi creştem aşczîndu-ne temei 19,2r Sub t
la prispa de aur a ţării. torie (
sub flamura partidului, mentar
priieju
ca o primăvară. STEJĂREL IONESCU tei IU
cialistt
19.30 Pentru
runt, pină la sensurile pro­ culori
Secretul succesului funde ale unei intrigi de­ tacoi
loc simplă şi cituşi de pu­ Zilei ,
ţin previzibilă. Autenticita­ a blicii
mânia
Am aşteptat mult de la copiii noştri, de data a- tea este, cred, secretul suc- S A R M I S ’ 8 6 20.00 Telecn.
recent încheiatul serial de ceasta bulgăresc. Mărtu­ cesului pe care-l are fără lor)
„lîorn;
luni, Preţul succesului. Am risesc că l-am aşteptat cu îndoială această peliculă. 20,25 pentru
aşteptat mult, sedus de ge­ unele rezerve. Fără a porni Să reţinem numele acestui Elogiul cărţii, elogiul cuvîntului I.iviu
nericul impunător şi de tra­ de la, un best-seller, de­ regizor, Nedelcio Cernev, Vasilo
p o vest
diţia rar dezminţită a se­ parte, de tradiţia inhibantă care ştie să construiască şi frag
rialelor engleze. Dar, după cu care vin englezii, cu cu atita dezinvoltură o po­ La această sărbătoare a „Ceea ce este osul pen­ te fi bici, tunet, cuvîntul ca­ tru „<
slirşitul, bineînţeles, happy, actori necunoscuţi şi nici veste încărcată de reţinu­ cărţii să rostim cu smere­ tru trup, este cuvîntul pentru re dărîmă ca să clădească. R. Po
Premjt
istoria s-a dovedit sub aş­ măcar „frumoşi", serialul tă tensiune, al cărei ca­ nie : laudă verbului, laudă poezie". Borges a spus : El are forţă exorcizantă. 22.00 Tcleju
teptări. In fond, ce i-am acesta deţinea toate pre- dru este cotidianul. Perso­ cuvîntului - Logos, „cînd nu scriu, mă simt vi­ Prin procesul nemaipomenit 23,15 A rug
putea reproşa ? In primul mizele pentru a trece ne­ naje multe, extrem de preg­ Vă chem, iubite cititor să novat. Fatum-ul meu este de subtil şi de complex al vii ,—
rlnd caracterul acestei observat. Rezerve care nant particularizate, intim- îmbrăcăm pentru a clipă, fie să scriu. Dacă nu scriu, mă creaţiei, el, purtătorul verbu­ melodi
Emma Harţe. Ce-o mina foarte curind s-au dovedit plări mărunte dar cu e- şi efemeră, straiele alese şi simt culpabil". lui — poetul — este un an- 22.30 închid
pe ea in luptă ? Nimic norme semnificaţii şi im­ să cinstim cuvîntul. Poetul, prozatorul, drama­ temergător în lume. mului
decit un dor exacerbat de plicaţii, destine diverse ca­ lată, în sute de tomuri, turgul, creatorul trebuie să
El — poetul — şi-a asumat
revanşă (ca să nu zic răz­ re evoluează ■ paralei său el vă aşteaptă să vă facă aleagă între cuvînt şi cuvînt. eliberarea spiritului de te­
bunare) şi un monstruos intră in conjuncţie, fiecare mai buni, mai luminoşi, mai El trebuie să fie' demn de nebre, de forţele dislocatoa­
apetit de a acumula mili­ cu aspiraţiile şi idealurile înţelepţi. cuvîntul logos. Dacă îl bat­ re ale întunericului şi, în-
oane. Pentru noi, cei obiş­ sale nobile sau derizorii, cu jocoreşti, te batjocoreşte, este singurîndu-se se dăruie se­ bucure;
nuiţi cu etica Vitoriei Li­ micile sau marile sale com­ Primiţi-I în toată splen­ necruţător, neiertător pe se­ menilor, vouă. dioprogram
0,30 La or
pan, e prea puţin şi prea promisuri, cu laşităţile, cu doarea dăruirii sale şi des­ midoct, pe impostor. Ca un agricultură
meschin. A mai fost apoi neîntemeiate, rod al unor abdicările sau cu bucurii­ chideţi larg cămările sufle­ bumerang se întoarce împo­ Dar rostirea cuvîntului — jurnal; 7,3(
tului vostru.
drumul mult prea bătut pe regretabile, dar atit de co­ le sale. Era să scriu şi cu triva ta. logos în poem, în carte, im­ 8.00 Revist
n
Curierul
care s-a derulat întreaga mode, idei preconcepute. izbinzile sale. Dar pină a- El, cuvîntul-Logos, măria Dacă el, cuvîntul, vine plică moralul, te obligă la Buletin de
poveste. Motive şi scheme Căci, încă de la primul e- cum, după patru episoade, sa Verbul, stă să vă pătrun­ înzorzonat, împopoţonat, gol, faptă. dienţa rad
binecunoscute au lăsat prea pisod, Ulmul şi-a vădit o incă nu se detaşează nici dă încărcat de misterul crea­ In morală, ca şi în artă, tin de ştiri
foii
moara
puţin loc insolitului, incit insidioasă forţă de seduc­ un biruitor. Nedelcio Cer­ ţiei. monedă calpă, semenii tăi a spune nu-i îndeajuns, a Revista 1
totul a devenit de la un ţie, incit am ajuns acum nev, care e un virtuoz al Pentru că eu, poetul, în­ il ignoră, te ignoră, îl dis­ face e totul. 11.00 Buleti;
Din ţările
anumit punct perfect previ­ să-i aşteptăm cu nerăbda­ autenticităţii şi suspansu­ tre antinomia existenţială : preţuiesc, te dispreţuiesc. Cel ce scrie trebuie să fie Medalion
zibil, lăsind impresia a ce­ re urmarea de la o săptă- lui, a făcut un film despre creaţîe-distrugere, am ales. Caut, să căutăm cuvîntul curat. 12.00 Buletii
va deja văzut. mină la alta. Dacă dinco­ „viaţa adevărată", iar a- Poetul e răspunzător, ca Publicitate;
cântec
Dar iată că, pe cind lo totul se petrecea ,,ca-n colo, poate in ciuda apa­ Şansa poetului, şansa de care se naşte pe sine, care om şi cetăţean, de rostirea iul De h
13
Emma îngropa iubiri şi a- filme", aici totul se des­ renţelor, biruitorii sînt pu­ dăinuire, de transcendere, zideşte, care te împresoară, cuvîntului. Menirea lui este A ... :s*.t
gonisea milioane, a înce­ făşoară... ca în viaţă. Au­ ţini şi se desprind tirziu. este creaţia, şansa insului care te despresoară. să slujească adevărul, fru­ 15,Ia Slagă!
put discret, intr-o miercuri, tenticitatea inundă ecranul Cuvîntul poate fi şoaptă, mosul, binele. dcnl; 15,30
turale; 10, (
un nou serial, Casă pentru de la gestul cel mai mă­ RADU CIOBANU de a fi, acum şi după Do aceea : să deschidem 10,15 Romă
moarte. murmur, incantaţie, dar poa- dustrial
filele cărţii, iubite cititorule,
10,30 Pagin
după ce ne-am lepădat de 17.00 Buleti
CRONICA LITERARĂ Muzică pc
efemer, ne-am scuturat de
18,ui,'Orele
praf şi după ce ne-am smuls diojurnal;
gestia tiv.
Analize de texte poetice spinii din carne. jurnal; mu
22,
Pagini
Să
deschidem
filele
cărţii
popularitat
cu degete care murmură. meni poci
Editura Academiei R.S.R. ceptor, relaţie care este, lată, azi, la sărbătoarea turnă mu;
publică o utilă antologie în ultimă instanţă, deter­ 21.00 Bulei
de „Analize de texte poe­ minantă pentru deschide­ Cărţii, să cinstim rostirea cu­
tice", volum coordonat de rea textului ca realitate a vîntului — Logos.
acad. I. Coteanu, care o- semnificaţiilor, autorul su- Fără el - poetul — lu­ l C I N I
feră cititorului un substan­ gerînd aici, cu fineţe, ne­
mea ar fi mai tristă, mai
DEVA:
ţial studiu introductiv, cesitatea unei pedagogii a mică,, mai neîncăpătoaire. (Patria); !
„Cum vorbim despre text", lecturii. Acad. I. Coteanu ula întîi
studiu care se propune ca decupează momente ale Slavă acelor răzvrătiri a- (Arta) ;
un convingător argument receptării operei, propu- le spiritului care coboară cu­ Clipa de
— A); Del
pentru o abordare sistema­ vîntul în poem. rary (Motl
nînd identificarea, o reac­
leandra i
tică a realităţii operei li­ ţie spontană, nereţinută periculos
terare. înţelegînd opera li­ faţă de text, ori dedubla­ - IV MARTINOVICI TROŞANI:
terară ca o unitate struc­ (Eseu rostit la deschiderea to“ de au
rea ca detaşare de eveni­ „Salonului hunedorean al e
turată, ca un text în care cărţii") N tu....
coerenţa legitimează în ul­ mentele şi personajele o- seriile I—1
perci, fără a uita criticul PENI: Pr
timă instanţă un univers şi ardeler
autarhic, acad. I. Coteanu a cărui condiţie se plasea­ Aspect <!ln expoziţia deschisă la Orăştie cu ocazia CRONICA DRAMATICĂ VULCAN:
grădinari
subliniază necesitatea re­ ză în ipostaza de interme­ simpozionului dedicat aniversării „Astrei". (Luceafărt
ceptării operei literare, a diar. Foto NICOLAE IOVESCU „Concurs de împrejurări" raţii din
AN
rul);
textului poetic în cazul de Studiul care însoţeşte co­ periculos
de
impus
faţă, prin înţelegerea unui mentariile din antologie în Adrian Dohotaru s-a drama­ impune poate Ia sine. concluzia URICANI:
prin
sintetizata
fi
piesei
ca
un
ultimii
ani
mula
Barbu
profesorului
anumit cod, prin recunoaş­ este o pledoarie pentru a- turg dintre cei mai intere­ cuvintele buni, nu vă bateţi : BRAD; un
In;
„Oameni
sanţi,
lucrările
roşie):
terea „codului adoptat de bordarea operei ca o rea­ „ASTRA, 125 de ani din realitate, fiind sale, de inspirate joc do vieţile oamenilor". amintirile] Ol
fieca­
Emil
In
text, respectiv de operă". litate în care textul repre­ re dată — incitante şi deschise. Hossu, rolul principal (Ion), dega­ (Patria) ;
după
Autor
cum
însuşi
actor
inteligent,
Autorul subliniază acest zintă un nivel concret, de la înfiinţarea Asociatiunii" mărturiseşte — a treisprezece jat şi cu o mare poftă de joc, start (Fi: ;
GIU-BAI
de
teatru
lucru ca pe un moment e- stratul de contact dintre piese joacă deocamdată dintre care a portretizat un personaj ca­ este a mc
doar
se
trei,
re nu se dă bătut cu uşurin­
de
(Casa
beneficiază
o
senţial al contactului cu lumea imaginarului şi re­ La Orăştie, a avut loc sim­ cadrul în care şi-a desfăşurat dramaturgul experienţă de de ziarist, tă regăsindu-şi şi de judecata sănă­ TEG: Sup
ţă,
da­
fiecare
serioasă
umorul
Orâş-
prezenţa
de
ani
textul accentuînd că doar ceptor, acel nivel care, în pozionul „Astra“, 125 Asociaţiunii", ea activitatea, culturală naţio­ care i-a permis o bună cu­ toasă. în interpretarea since­ cia); BRA
rumbescu
in
viaţa
tlei
înfiinţarea
de
la
a
noaştere
Anca
' „recunoscîndu-1 (codul — egală măsură, maschează organizat de Comitetul jude­ nală, au vorbit Virgil Crăciun, aţiilor reale, oamenilor şi situ­ ră a a actriţei înfăţişată Bejenaru, o CALAN:
punîndu-şl
am­
Nana
ca
fost
Comitetului
n.n.) putem recepta textul sau permite perspectiva ţean de cultură şi educaţie so­ secretar de al partid Orăştie, orăşe­ prenta pe stil. femeie superior dotată pentru cific (Ca;
SIMERIA;
Va-
nesc
Biblioteca
cialistă,
judeţeană
sa,
spe­
profesia
sa
Noua
(opera)". Importantă este spre profunzimile operei, şi Consiliul de educaţie poli­ lerln Stoian, directorul Biblio­ împrejurări", piesă, „Concurs de ră şl luptă caro visează, puteri­ nia întîi
cînd
pînă
(Mureşul)
de
prezentată
tică
judeţene,
Ho-
scriitorul
Teatrului
urmărirea semnificatului în acest caz este firească răştie. şi cultură socialistă O- tecii Stanca, dr. Victor V. Gre- către actorii cadrul Festivalului le o părăsesc în încleştarea ele iarnă l
„Notta-
inegală în care s-a angajat.
în
ra“,
ria
care se conturează, în re­ urmărirea unor probleme Moment de mare însemnă­ cu, de la Filiala do ştiinţe Fi­ „Sarmis“, aduce pe scenă ca­ Ion pumnea, în rolul pro­ LARI: Tc
(Minerul)
tate,
subliniat
rectorului,
a
preg­
a
zul
laţia structurală dintre cum ar fi analiza textului transilvănene înfiinţarea Asociaţiunii lologice Sibiu, Cornel I.ungu angajaţi doi în tineri, soţ şi soţie, nant oportunismul, lichelismul
împotriva
bătălia
literatu­
pentru
semnificat şi semnificant, de la Biblioteca ,,Astra“ Si­ mistificatorilor şi sforarilor şi demagogia acestui personaj
literar, lecturile multiple ră română şi cultura poporu­ biu, dr. Pamfll Matei, Nico- care abuzează de funcţii, o- care se foloseşte de toate ter­
pornind de la realitatea ori lămurirea esenţialei lui român (ASTRA) în anul Iae Gastone, do ia Biblioteca perînd „ca pe moşia lor“. tipurile pentru a-şi impune
textuală, dinspre semnifi­ 1801, Ia Sibiu, marchează o „Astra“ Sibiu, dr. Lucia Apol- Intriga piesei este simplă, interesele meschine. Profeso­
relaţii dintre critică şi tex­ încununare a unor preocupări fără complicaţii inutile. Nana, rul Barbu îşi găseşte în Mir-j Pentru
Rodica
Bucureşti,
cant. Lectura apare în a- tul literar. îndelungate şi susţinute, o zan, Ioachim Lazăr de An- o tînără profesoară cu veri­ cea Anglielescu un interpret fi.rece, n
druş,
la
ficate
cest caz ca o permanentă Analizele prezentate în punte de legătură între ge­ Muzeul judeţean Deva, Petru tarea înclinaţii pentru cerce­ sobru şi plin de distincţie, du­ şi dimine-
sa
Ion
cum
ştiinţifică,
dovedeş­
se
Popa
doreşte
pă
variabil,
decodare, ca o neîntrerup­ neraţia de cărturari ai Şcolii Baciu, Liceul „Aurel Vlaicu“ ocupe un post, corespunzător te a fi actorul potrivit în ro­ vor mai ■
volum sînt „puncte de ve­ pregătirii şi activităţii sale de lul : „euforicului" filozof de la începu
tă încercare de a evidenţia dere şi metode de interpre­ Ardelene şi cei care au avut Orăştie, Nicolao Adam, Muzeul excepţie, intr-un institut de pahar, celelalte roluri au fost, Vînlul va
lingă
pe
trăi
de
uni­
semnificatul. In relaţia pe tare a' textului poetic", bucuria victorie a a finaliza şi politice de artă populară Orăştie. a fost or­ lingvistică de de învăţămînt o superior. în general, de atent către gîndite şi la moder
Cristina
realizate
tate
cări
temi
prilej
marea
acelaşi
Cu
unirii
Lucian
care lectura o implică, tex­ constituindu-se în ansam­ şl culturale a tuturor româ­ ganizată o expoziţie sub gene­ Deşi din dosarul el este de ve­ Tacoi (Colina), Dinu Paraschi- 40—00 Ici
inataca­
(Mantise),
Catrinel
toate
bil
punctele
vest.
Tei
tul rămîne referenţial, lui blu, ca un argument al nilor din anul 1918. ricul „Astru şi orăştia" în dere, Nana nu poate să-şi va­ vescu (Cora) şi Grigore Con­ nime vor
subordonîndu-i-se modali­ abordării operei fără de Semnificative momente din care au fost expuse documen­ dă visul împlinit, din ale cauza stantin (un ospătar). neostentativă, însă 2 şi 7 ara
regia
manevrelor
u-
necinstite
In
xime
întv
strălucita
Asocia-
cărţi
şi
prorector.
textului,
tăţile specifice de aborda­ reţineri, ca o realitate ca­ ţiunii, din activitate a 1801—1950, te, fotografii, artă populară. reviste, nui Ion, inimosul şi eforturile deplin adecvată Nicolae Scarlat Condiţii t
Toate
a-
perioada
lui
parţinînd
de
obiecte
A
iubitorul
lui
mui
re, valabile în măsura în re fiinţează în şi prin text. au fost evocate prin comu­ fost lansată lucrarea „ASTRA ei soţ, precum şi ale ei, par şi scenografia sumară dar cu La cerul
sortite
la
eşecului.
a
care procesul decodării nu Vizînd un anumit nivel al nicări de o aleasă ţinută ştiin­ — asociaţiunea transil­ a fi însă, cum era şi Pînă firesc, sugestivă prins Nadinei Scriba, pie­ cădea pi,
a
urmă
contur
sa
for­
într-o
înstrăinează textul de pro- operei sau aspecte diferite, ţifică, relevîndu-se contribuţia vana PENTRU LITERATURA adevărul este repus în dreptu­ mulă dramatică directă, aler­ 1 500 m ;
transforn
sale,
dar
judeţu­
pe
protagonişti
dc
public,
ŞI
pria-i intenţie. analizele lasă deschisă şi deosebit Hunedoara activă la a înfăptuirea ROMANA ROMAN CULTURA POPO­ rile marchează profund acest tă, cu priză o la dezbatere înfă- lapovlţă
ţişindu-se
îi
ca
e-
lui
RULUI
1801—1950“
dc
O asemenea abordare a posibilitatea altor lecturi. generoaselor idei cuprinse în dr. Pamfll Matei. ,, concurs pus de la împrejurări" ca­ tică tensionată, îndemnînd la tul va p
pînî
cări
grea
încercare
reflecţii.
le-a
re
textului implică lămurirea programul Asociaţiunii. nervii, răbdarea şi, mai ales, CONSTANTIN PASCU din nord
relaţiei dintre operă şi re­ MIRCEA MOŢ Despre preocupările ASTREI, Prof. IOAN SICOE încrederea că dreptatea se