Page 87 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 87
î. 9 002 • SÎMBĂTĂ; 25 OCTOMBRIE 1986 Pag. 3
Sâptâmîna economiei Deplină aprobare a oamenilor
IUNE
Sub semnul chibzuinţe! şi bunei gospodăriri muncii hunedoreni
le săptu-
) Organizată în fiecare an instituţii şi efectuează o- bani şi obiecte, care vin (Urmare din pag. 1) patriei, fericirii şi bunăstă ra C.C. al P.C.R. şi adoptată
îOlitică rii întregului popor, creşterii
progra- între 25—31 octombrie, peraţiuni C.E.C. 79 uni să răsplătească spiritul de de Marea Adunare Naţiona
„Săptămîna economiei" con tăţi poştale şi 16 coo economisire al depunăto iniţiative de dezarmare şi prestigiului internaţional al lă ca document programatic
stituie un prilej de analiză perative de credit. De a- rilor. Toate operaţiunile pace ale României socialis României socialiste. al politicii externe a Româ
r <ia- te, ale preşedintelui său, to
* docu- a realizărilor obţinute în somenea, au fost date în C.E.C., cît şi câştigurile şi Prin intermediul referendu niei. Ei vor da glas, totodată,
izat cu ampla acţiune de econo exploatare noile sedii ale dobînzile, sînt scutite de varăşul Nicolae Ceauşescu, mului ce va fi organizat la hotărîrii lor nestrămutate dc
i Armă misire a veniturilor băneşti Sucursalei din Deva şi impozite şi taxe şi sînt care vo-r găsi ecoul cuvenit 23 noiembrie a.c., minerii, a-şi intensifica eforturile, a-
rii So- filialelor Hunedoara şi Pe imprescriptibile. în conştiinţa lumii, a tuturor siderurgiştii, constructorii, e-
nânia ale populaţiei, de jalonare lături de toţi fiii patriei, de
ării dragi a noi măsuri menite să troşani. Realizarea măreţelor o- conducătorilor de state. Ei nergeticienii, chimiştii, lu a acţiona fără preget pen
) * Spcc- ducă la creşterea calitati Totodată s-au luat mă îşi manifestă vibrantele lor crătorii ogoarelor de pe în tru a înfăptui neabătut obiec
dedicat suri pentru ridicarea ni biective ale Congresului al sentimente de dragoste, a-
ci Ucpu- vă a acestei activităţi. Xlll-lea al P.C.R. privind treg cuprinsul judeţului, toţi tivele stabilite de Congre
liste Ko- Acţiunea do economisire velului calitativ al muncii creşterea nivelului de trai leasă stimă şi preţuire, de oamenii muncii şi locuitorii sul al Xlll-lea al partidului,
prin Casa de Economii şi lucrătorilor proprii şi al populaţiei va determina, adîncă recunoştinţă, alături îşi vor exprima întreaga lor privind dezvoltarea econo-
edia (co- Consemnaţiuni se reali mandatari. Ca urmare, ac în continuare, o sporire a de întreaga naţiune, faţă adeziune faţă de noile ini mico-socială a patriei de a
Scenariu zează în condiţiile înfăp ţiunea de economisire s-a posibilităţilor acesteia de de t o v a r ă ş u l Nicolae ţiative de dezarmare şi pace da viaţă Programului de fău
izlunc de tuirii obiectivelor stabilite extins, cuprinzînd tot mai economisire a unei părţi Ceauşescu, pentru activitatea ale ţării noastre, faţă de ge rire a societăţii socialiste
Maior şi de Congresul al Xlll-lea ai mulţi oameni ai muncii. sa pusă, cu abnegaţie şi dă neroasele idei cuprinse în cu-
:oc după din venituri prin depune multilateral dezvoltate şi
„Europa" P.C.R. Pe baza dezvoltării Drept rezultat, soldul rea lor spre păstrare la ruire revoluţionară, în slujba vîntarea tovarăşului Nicolae înaintare a României spre
1 do ten ample a economiei naţio general la 1 octombrie a.c. progresului şi prosperităţii Ceauşescu rostită la Plena comunism.
ii" dc I). nale, prin grija perma era cu 8,9 la sută mai mare C.E.C. Casei de Economii
(color) şi Consemnaţiuni îi vor - * - o - B - c - e - i ■
o ţară nentă a conducerii parti faţă de aceeaşi perioadă reveni şi în viitor sarcini
dului şi statului, perso a anului trecut. De ase .sporite pe linia intensifi
un za din nal a tovarăşului Nicolae menea, gradul de pătrun
anţe şi Ccauşescu, secretarul gene dere a libretelor C.E.C. cării şi punerii în valoare ZIUA ARMATEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
îeuitat în rîndul populaţiei jude a tuturor surselor do ve
progra- ral al partidului, au spo nituri ale populaţiei. Ca
rit continuu veniturile ţului nostru era de 870 bancă a populaţiei, lucră (Urmare din pag. 1) bătăliilor eroice purtate de
băneşti, bunăstarea între iibrete la 1 000 de'locui torii din cadrul C.E.C. îşi ostaşii români şi sovietici, în ţie şi preocupării statornice
gii populaţii. tori. Dezvoltarea spiritu perfecţionează continuu ac vest a Transilvaniei, armata numai două luni de la vic a comandantului nostru su
La acest moment bilan- lui de economisire este tivitatea de servire a ce română, în strînsă coopera prem, tovarăşul Nicolae
ţicr consemnăm faptul că exprimată şi dc faptul că re cu armata sovietică, a toria insurecţiei, întregul te Ceauşescu. Au fost definite
ritoriu al ţării a fost curăţat
s-au obţinut rezultate me a crescut durata de păs tăţenilor, diversifică gama profilul şi locul armatei în
r»,oo Ra- de operaţii şi servicii, se trecut imediat la eliberarea de armatele fasciste. Ziua societate, misiunile ei ca
imincţii ; ritorii în îmbunătăţirea ser trare a banilor la C.E.C., acestui străvechi pămînt ro
zilei în virii populaţiei prin unită cit şi soldul mediu pe li preocupă de modernizarea de 25 Octombrie 1944, cînd parte componentă a colectivi
) Radio- ţile C.E.C. Astfel s-a scur bret. în acelaşi timp, o şi mai buna dotare şi gos mânesc aflat sub ocupaţia a fost eliberată ultima loca tăţii naţionale. Armata Ro
în ţară; podărire a unităţilor. Un horthystă. Vor rămine pentru litate românească, a devenit mâniei socialiste - braţul
;sci; 8,10 tat timpul de efectuare a largă popularitate au cu totdeauna încrustate în con simbolul naşterii armatei
lor; 9,00 operaţiunilor şi extinderea noscut şi formele de eco loc important în muncă îl înarmat al poporului - re
9,05 Au- operaţiilor fără numerar, nomisire moderne cum va ocupa şi în viitor edu ştiinţa poporului nostru ero noastre noi - Ziua Armatei flectă trăsăturile societăţii
,00 Bule- carea tinerei generaţii pen ismul, curajul şi spiritul dc Republicii Socialiste Româ noastre, aflată în eta.pa dez
Din co în special prin consi.mţă- sînt: economisirea pe bază nia. Fie ca această zi să
li ; 10,23 mînt scris prin virament. de consimţămînt scris prin tru formarea deprinderii sacrificiu ale bravilor ostaşi voltării sale multilaterale,
i radio ; Totodată s-au intensificat virament şi contul curent de economisire. români, care, în crincenele reamintească permanent ar şi se înfăţişează ca un or
tiri; 11,05 personal. în judeţul nos Sîntean convinşi că şi încleştări de la Sfîntul Gheor- matei şi întregului, popor că ganism militar modern, ce
ste; 11,05 şi diversificat acţiunile de trebuie să facem totul ca
ponistic ; informare a populaţiei a- tru efectuează asemenea în acest an bilanţul acţiu ghe, Tîrgu Mureş, Oarba de nu are alt scop decît sluji
liri; 12,05 supra avantajelor şi im operaţii peste 12 000 oa nilor ce se vor organiza Mureş, Păuliş, Turda, Cluj, niciodată nici un petic de rea cu devotament a popo
restiva- meni ai muncii. cu prilejul „Săptămînii pămînt să nu mai cadă sub rului, a independenţei şi in
istăşcsc ; portanţei economisirii. O Oradea, Satu Mare, Cărei, dominaţie străină !“. tegrităţii ţării.
3/ 00 grijă deosebită se acordă Acţiunea de economisire economiei" va fi rodnic, au înscris cu litere de aur
t.; şi educării tinerei gene din ţara noastră este sti realizările pe care le vor în filele cronicii eliberării în însufleţită de cauza dreaptă La baza întregului proces
pre<.u ti fi raţii în spiritul economi mulată şi dc drepturile şi obţine toţi lucrătorii din a luptei pentru înfringerea de instruire şi educare a ar
guri cul- tregului teritoriu ai patriei definitivă a fascismului, de
liojurnal; sirii la C.E.C. avantajele ce le oferă unităţile C.E.C. proprii şi fapte do arme ce au con matei stă doctrina militară
>eisaj in- Şi în judeţul nostru ac C.E.C. depunătorilor. Ca mandatare contribuind la ferit noi valori virtuţilor mili sentimentul solidarităţii in naţională, al cărei strălucit
mporan ; ţiunea de economisire a urmare, economiile depuse creşterea bunăstării fie ternaţionale ce ne defineşte fondator este t o v a r ă ş u l
operetă; tare tradiţionale ale neamu istoria, armata română a
tiri; 17,05 cunoscut o dezvoltare con de cetăţeni la C.E.C. au cărui cetăţean, la dezvol lui nostru. Nicolae Ceauşescu şi care
sa ,dv. ; tinuă. In prezent la dis avantajul că sînt garan tarea societăţii noastre 25 Octombrie a devenit o . continuat operaţiile milita statuează că apărarea patri
20^,.*»a- poziţia oamenilor muncii tate de statul nostru şi se socialiste. re, alături de armata sovie ei este cauză şi operă a în
La su- zi glorioasă în istoria patri tică, pentru eliberarea Unga
0 Radio- pentru operaţiunile de eco asigură secretul asupra ei, ale cărei profunde sem tregului popor.
ort; 22,25 nomisire pe librete C.E.C., sumelor depuse. Printre VASILE FURIR, riei, Cehoslovaciei şi Austri De ziua sa, armata revo
de maro în judeţ funcţionează 20 avantajele pe care le oferă director al nificaţii au fost strălucit re ei, pînă la victoria finală
3,00 Mo- Sucursalei judeţene C.E.C. liefate de tovarăşul Nicolae asupra Germaniei naziste. luţionară a României socia
1,10 Noc- unităţi proprii, 152 ghişee C.E.C. se numără şi do- Ceauşescu : „Ca urmare a liste, profund integrată ma
23,55— C.E.C. în întreprinderi şi bînzile şi câştigurile . în Hunedoara-Deva in decursul aprigelor con rii opere de edificare a noii
ştiri. fruntări susţinute cu bravu orînduiri, îşi reafirmă hotă-
ră şi abnegaţie — de la 23 rîrea neclintită de a acţiona,
Pe drumul calcarului S I M P O Z I O N August 1944 pînă la 12 mai în strînsă unitate cu întregul
1945 — trupele române au
pentru
înfăptuirea
e-
popor,
străbătut prin lupte grele xempiară a politicii ştiinţi
„Anul 1986 — anul evocării unor momente
în alertă (Urmare din pag. 1) ne.şti a I.T.A. — avem ne 1 700 km, au eliberat 8 717 fice, clarvăzătoare a Parti
2\ din li- voie de spaţiu de depozita de seamă din istoria poporului român" localităţi din care 138 ora dului Comunist Român, de
iile I—II şe, au cucerit numeroase po
îDOARA : cavatoare de mare capaci re în silozuri. Or, în multe a-şi aduce, şi în continua
(Modern tate. De asemenea, la trei rînduri, acestea stau ore în cadrul manifestărilor an de poporul nostru, du ziţii strategice, au produs re, întreaga contribuţie la
ie Tip po dintre cele cinci silozuri în şir încărcate la maxi pqlitico-ideologicc şi cul- pă care a dat cuvîntul to inamicului pierderi echiva- creşterea puterii economice
li); Ciu- s-au făcut modificări la mum. tural-educative consacrate varăşului prof. dr. Olim lînd cu efectivul a 14 divizii.
a); Viraj a ţării, la întărirea indepen
:1) ; PE- sistemul dc evacuare, mon Am solicitat în continua sărbătoririi în acest an a piu Matichescu, cercetător Drumul de luptă al arma denţei şi suveranităţii naţio
erul sta- tarea a cîte două jghea re interlocutorului nostru importantelor evenimente ştiinţific principal la Acade tei române, al cărei efectiv nale a scumpei noastre pa
îng) - Dc- buri cu acţionare manuală datele cele mai recente (22 istorice ale poporului nos mia de ştiinţe social-poli- a depăşit cu mult o jumăta trii, Republica Socialistă
(7 tice, care a prezentat co
ibîli — permiţînd o descărcare mai octombrie a.c.). Pînă spre tru, ieri a avut loc la De te de milion de militari, a România.
rea); LU- bună şi mai rapidă a si seară se expediase calcar va simpozionul cu tema municarea cu tema „Con fost presărat cu jertfele de Alături de întregul nostru
petrolul lozurilor pe banda de în două navete, una de 19 „Anul 1986 — anul evocării cepţia Partidului Comunist sînge a circa 170 000 de fii
lultural) ; Român, a secretarului său popor, noi, militarii am ur
ire şi doi transport a calcarului la vagoane şi alta de 23 va unor momente de seamă ai poporului nostru — morţi, mărit cu deosebit interes, cu
•Iile I—II vagoane. Formaţiile con goane. Cantitatea livrată din istoria poporului ro general, tovarăşul Nicolae răniţi şi dispăruţi. Aceste profundă satisfacţie şi depli
>NEA: Pi- duse de sing. Gabriel Du- din silozurile pline era însă mân", organizat de secţia Ceauşescu, privind istoria sacrificii şi efortul economic nă aprobare Cuvîntarea to
e (Mine- propagandă a Comitetului
JA: Zbor duman, de maiştrii Ioan prea mică pentru a asi poporului român". Cu a- al ţării, estimat la peste un varăşului Nicolae Ceauşescu
citoresc) ; Covaci şi Ioan Pavel me gura spaţiul necesar depo judeţean de partid. cest prilej, vorbitorul- a miliard de dolari, la cursul la Sesiunea Marii Adunări
: de for- rită a fi evidenţiate pen zitării producţiei' prevăzu La manifestare au parti prezentat şi cartea „Istoria anului 1938, au situat Ro Naţionale din 23 octombrie
Rctczat) : tru calitatea lucrărilor e- te a fi extrase şi transpor cipat secretari şi secretari
re (Steaua nu face păşi înapoi", al mânia printre statele cu un a.c. care a fost adoptată ca
2: Lanţul xecutate şi promptitudinea tate în ziua respectivă. Dar adjuncţi ai comitetelor co cărei autor este. rol important în obţinerea document programatic al
iriile T—II cu care au răspuns solici se extrăgea şi transporta munale de partid, pro La rîndul său, prof. A- victoriei asupra Germaniei politicii externe a României,
patru ori tărilor noastre. în ziua documentării noas pagandişti ai Comitetului naziste. Ca o recunoaştere
; GEOA- judeţean de partid, repre driana Rusu, arheolog la în această zi sărbătorească ne
lă lumea — într-adevăr, înnoirile tre atît cît era planificat ? Muzeul judeţean, a pre a vitejiei şi eroismului in reafirmăm vibrant sentimen
MlilC I—II sînt sesizabile şi, desigur, Evidenţa orară arăta că zentanţi ai organizaţiilor - luptă, peste 300 000 de os tele de aleasă stimă şi pre
ră) ; HA- binevenite. Ce arată ci nu ! La ora 14, la coloa dc masă şi obşteşti. zentat tema „Descoperii ! taşi, subofiţeri şi ofiţeri ro
Istul (IJn- nă se retrăgea o autobas Deschizînd lucrările sim arheologice în judeţul Hu ţuire faţă de Comandantul
prian Po- frele de plan ? nedoara de o mare impor mâni au fost decoraţi cu or nostru Suprem, la propune
iilo I—II; — După nouă luni din culantă. în fluxul de trans pozionului, tovarăşul Octa- dine şi medalii româneşti, rea căruia Marea Adunare
3 în Pa- acest an am realizat pre port, din 11 maşini aflate vian Mireştean, şeful sec tanţă pentru cunoaşterea sovietice, cehoslovace şi un
culturu): ţiei do propagandă a Co trecutului istoric al po Naţională a adoptat Legea
:el din II- vederile în procent de 81,06 în cursă la ora 8 mai ră porului român". gare. cu privire la reducerea de
riile I—II la sută, iar pe două decade măseseră 5. în carieră, în mitetului judeţean de Evocînd glorioasele eveni către Republica Socialistă
A : Stele din octombrie înregistrăm cărcarea se făcea în func partid, a subliniat însem Acţiunea s-a bucurat dc
a); GIIE- o restanţă de peste 20 000 ţie de capacitatea de trans nătatea evenimentelor is un real interes din partea mente de acum patru dece România cu 5 la sută a ar
bobocilor nii, poporul nostru aduce un mamentelor, efectivelor şi
tone... port (patru excavatoare torice sărbătorite în acest participanţilor. fierbinte omagiu armatei ro cheltuielilor militare şi la
— Se impun cîteva ex uriaşe . pentru 5 autobas mâne şi gărzilor patriotice, consultarea poporului, în le
plicaţii. culante !). tuturor militarilor şi patrioţi gătură cu aceasta, în ca
— Situaţia opririlor la Nu vin ritmic şi în nu lor care s-au jertfit pentru drul unui referendum.
atelierul Crăciuneşti este, mărul planificat vagoane libertatea şi independenţa
cred, edificatoare. La un pentru golirea silozurilor Sînt măsuri de excepţio
remea va ■_ patriei. nală însemnătate pentru îm
s noaptea ] regim de lucru efectiv dc — autobasculantele circulă
;rul va fi 20 orc/zi, în 20 de zile pînă se încarcă „la plin" in cei 42 de ani care au bunătăţirea şi menţinerea
tul Izolat din octombrie a.c. am sta silozurile —, în carieră se trecut de la revoluţia din climatului de colaborare, de
ploi slabe august 1944, România a par înţelegere cu toate statele,
lervalului. ţionat, din cauza unor de lucrează cu utila je dc .ma curs mai multe etape isto
slab pînă fecţiuni mecanice şi elec re capacitate în limita dis în lupta pentru dezarmare
intensifl- trice, sau a opririlor teh ponibilului de transport. rice, realizînd, sub conduce şi pace în lume. Prin aces
pînâ la rea Partidului Comunist Ro te noi şi importante demer
lin nord nologice, numai 0,30 ore. Şi nici la C.F.R., nici la mân, trecerea de Ia. societa suri, România oferă un stră
urile înl- în schimb, din lipsă de I.T.A. şi nici la atelierul
■inse între vagoane pentru expedierea Crăciuneşti nu se realizea tea burghezo-moşierească la lucit exemplu da angajare a
cele ma- ză planul ! în concluzie — societatea socialistă multila efortului poporului nostru, a
1C grade, calcarului din silozurile teral dezvoltată. forţelor progresiste de pre
ta. pline „ochi" am stat... la transportul pe calea fe tutindeni pentru oprirea
rente rece 50,55 orc. Au fost zile rată, pe traseul dintre Stoc- Ca în toate celelalte do cursului periculos al eveni
tător. Vor (11, 15, 16, 18) în care pro neasa şi Hunedoara, se a- menii ale activităţii sociale,
: la peste ducţia a fost grevată din flă cheia dezlegării aces şi în dezvoltarea armatei, mentelor, pentru a pune ca
ne se vor Congresul al IX-lea al Parti păt politicii de înarmare atît
porar în această pricină între şase tui lanţ al nerealizărilor.
oare. Vîn- şi zece ‘orc ! Sc ştie că, Vom verifica valabilitatea dului Comunist Român a pe Pămînt cît şi în Cosmos,
intensifi- pentru a putea realiza pla acestei concluzii în ultima I.M.C. Deva. La pupitrul de comanda a ma.inii .1 ’ for marcat o perioadă cu pro pentru a se asigura cetăţe
—80 km/li mat blocuri din polistiren, operatoarea Valeria Scbcsteyn funde implicaţii calitative, ca nilor planetei o viaţă linişti
nul de producţie — atît parte a anchetei întreprin pregăteşte o nouă „şarjă". Foto : N. GHEORGHIU
noi, cît şi coloana Cruciu- se pe drumul calcarului. rod al iniţiativelor de excep tă, fără teama de război.