Page 88 - Drumul_socialismului_1986_10

NR. 9 002 # SÎMBĂTĂ; 25 OCTOMBRIE 1986 Pag. 3

Sâptâmîna economiei Deplină aprobare a oamenilor
ZIUNE
Sub semnul chibzuinţei şi bunei gospodăriri muncii hunedoreni
: tio suptă-
lor) Organizată în fiecare an instituţii şi efectuează o- bani şi obiecte, care vin (Urmare din pag. 1) patriei, fericirii şi bunăstă­ ra C.C. al P.C.R. şi adoptată
:i politică rii întregului popor, creşterii
a progra- între 25—31 octombrie, peraţiuni C.E.C. 79 uni­ să răsplătească spiritul de de Marea Adunare Naţiona­
„Săptămîna economici" con­ tăţi poştale şi 16 coo­ economisire al depunăto­ iniţiative de dezarmare şi prestigiului internaţional al lă ca document programatic
1 * stituie un prilej de analiză perative de credit. De a- rilor. Toate operaţiunile pace ale României socialis­ României socialiste. al politicii externe a Româ­
ilor da- te, ale preşedintelui său, to­ Prin intermediul referendu­ niei. Ei vor da glas, totodată,
>r) * Doeu- a realizărilor obţinute în somenea, au fost date în C.E.C., cît şi cîştigurile şi
‘alizat cu ampla acţiune de econo­ exploatare noile sedii ale dobînzile, sînt scutite de varăşul Nicolae Ceauşescu, mului ce va fi organizat la hotărîrii lor nestrămutate de
:ilei Arma- misire a veniturilor băneşti Sucursalei din Deva şi impozite şi taxe şi sînt care ver găsi ecoul cuvenit 23 noiembrie a.c., minerii, a-şi intensifica eforturile, a-
Micii So- în conştiinţa lumii, a tuturor siderurgiştii, constructorii, e-
tomânia ale populaţiei, de jalonare filialelor Hunedoara şi Pe­ imprescriptibile. loturi de toţi fiii patriei, de
>, ţării dragi a noi măsuri menite să troşani. Realizarea măreţelor o- conducătorilor de state. Ei nergeticieniî, chîmîştiî, lu­ a acţiona fără preget pen­
lor) * Spec- ducă la creşterea calitati­ Totodată s-au luat mă­ biective ale Congresului al îşi manifestă vibrantele lor crătorii ogoarelor de pe în­ tru a înfăptui neabătut obiec­
iv dedicat suri pentru ridicarea ni­ sentimente de dragoste, a- treg cuprinsul judeţului, toţi
tatei ltepu- vă a acestei activităţi. XlII-lea al P.C.R. privind tivele stabilite de Congre­
ialisto Ho- Acţiunea de economisire velului calitativ al muncii creşterea nivelului de trai leasă stimă şi preţuire, de oamenii muncii şi locuitorii sul al XlII-lea al partidului,
prin Casa de Economii şi lucrătorilor proprii şi al populaţiei va determina, adîncâ recunoştinţă, alături îşi vor exprima întreaga lor privind dezvoltarea econo-
opedia (co- de întreaga naţiune, faţă
Consemnaţiuni se reali­ mandatari. Ca urmare, ac­ în continuare, o sporire a adeziune faţă de noile ini­ mico-socială a patriei de a
— Scenariu zează în condiţiile înfăp­ ţiunea de economisire s-a posibilităţilor acesteia de de t o v a r ă ş u l Nicolae ţiative de dezarmare şi pace da viaţă Programului de fău­
eviziune de tuirii obiectivelor stabilite extins, cuprinzînd tot mai economisire a unei părţi Ceauşescu, pentru activitatea ale ţării noastre, faţă de ge­ rire a societăţii socialiste
ru Maior şi mulţi oameni ai muncii. sa pusă, cu abnegaţie şi dă­ neroasele idei cuprinse în cu-
•agoc după de Congresul al XlII-lca al din venituri prin depune­ multilateral dezvoltate şi
; „Europa" P.C.R. Pe baza dezvoltării Drept rezultat, soldul rea lor spre păstrare la ruire revoluţionară, în slujba vîntarea tovarăşului Nicolae înaintare a României spre
ilul de tca- ample a economiei naţio­ general la 1 octombrie a.c. progresului şi prosperităţii Ceauşescu rostită la Plena- comunism.
orh“ de I). nale, prin grija perma­ era cu 8,9 la sută mai mare C.E.C. Casei de Economii
au (color) faţă de aceeaşi perioadă şi Consemnaţiuni îi vor « - o - e - o - o — « - o — e — « - • — « - o - a — < k
ipo ţară nentă a conducerii parti­ reveni şi în. viitor sarcini
I. dului şi statului, perso­ a anului trecut. De ase­ sporite pe linia intensifi­
frunza din nal a tovarăşului Nicolae menea, gradul de pătrun­
imanţe şi Ceauşescu, secretarul gene­ dere a libretelor C.E.C. cării şi punerii în valoare ZIUA ARMATEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
a neuitat ral al partidului, au spo­ în rîndul populaţiei jude­ a tuturor surselor de ve­
t, progra- nituri ale populaţiei. Ca
rit continuu veniturile ţului nostru era dc 870 bancă a populaţiei, lucră­ (Urmare din pag. 1) bâtăliilor eroice purtate de ţie şi preocupării statornice
băneşti, bunăstarea între­ librete la 1 000 de‘locui­ torii din cadrul C.E.C. îşi ostaşii români şi sovietici, în a comandantului nostru su­
gii populaţii. tori. Dezvoltarea spiritu­ perfecţionează continuu ac­ vest a Transilvaniei, armata numai două luni de la vic­
La acest moment bilan- lui dc economisire este tivitatea de servire a ce­ română, în strînsă coopera­ prem, tovarăşul Nicolae
ţicr consemnăm faptul că exprimată şi de faptul că re cu armata sovietică, a toria insurecţiei, întregul te­ Ceauşescu. Au fost definite
ritoriu al ţării a fost curăţat
s-au obţinut rezultate me­ a crescut durata de păs­ tăţenilor, diversifică gama profilul şi locul armatei în
1: fi.OO Ila- de operaţii şi servicii, sc trecut imediat la eliberarea de armatele fasciste. Ziua societate, misiunile ei ca
cliniincţii ; ritorii în îmbunătăţirea ser­ trare a banilor Ia C.E.C., acestui străvechi pămînt ro­ de 25 Octombrie 1944, cînd
::a zilei în virii populaţiei prin unită­ cît şi soldul mediu pe li­ preocupă de modernizarea parte componentă a colectivi­
?,00 Uadio- ţile C.E.C. Astfel s-a scur­ bret. în acelaşi timp, o şi mai buna dotare şi gos­ mânesc aflat sub ocupaţia a fost eliberată ultima loca­ tăţii naţionale. Armata Ro­
ri, în ţară; largă popularitate au cu­ podărire a unităţilor. Un horthystă. Vor rămîne pentru litate românească, a devenit mâniei socialiste — braţul
tresei; 8,10 tat timpul de efectuare a totdeauna încrustate în con­ simbolul naşterii armatei
fiilor; »,00 operaţiunilor şi extinderea noscut şi formele de eco­ loc important în muncă îl înarmat al poporului - re­
•i; 9,05 Au- operaţiilor fără numerar, nomisire moderne cum va ocupa şi în viitor edu­ ştiinţa poporului nostru ero­ noastre noi — Ziua Armatei flectă trăsăturile societăţii
10.00 ISule- sînt: economisirea pe bază carea tinerei generaţii pen­ ismul, curajul şi spiritul do Republicii Socialiste Româ­ noastre, aflată în eta.pa dez­
,05 Din co­ în special prin consimţă- tru formarea deprinderii nia. Fie ca această zi să voltării sale multilaterale,
lilii ; 10,25 mînt scris prin virament. de consimţămînt scris prin sacrificiu ale bravilor ostaşi
iră radio ; Totodată s-au intensificat virament şi contul curent de economisire. români, care, în crîncenele reamintească permanent ar­ şi se înfăţişează ca un or­
; ştiri; 11,05 personal. în judeţul nos­ Sînteim convinşi că şi încleştări de la Sfîntul Gheor- matei şi întregului, popor că ganism militar modern, ce
aliste; 11,35 şi diversificat acţiunile de ghe, Tirgu Mureş, Oarba de trebuie să facem totul ca nu are alt scop decît sluji­
mponistic ; informare a populaţiei a- tru efectuează asemenea în acest an bilanţul acţiu­
s ştiri; 12,05 supra avantajelor şi im­ operaţii peste 12 000 oa­ nilor cc se vor organiza Mufeş, Păuliş, Turda, Cluj, niciodată nici un petic de rea cu devotament a popo­
,20 l'estiva- meni ai muncii. cu prilejul „Săptămânii Oradea, Satu Mare, Cărei, pămînt să nu mai cadă sub rului, a independenţei şi in­
ostăşesc ; portanţei economisirii. O dominaţie străină !“. tegrităţii ţării.
Ia 3/ 00 grijă deosebită se acordă Acţiunea de economisire economiei" va fi rodnic, au înscris cu litere de aur
iî ' j şi educării tinerei gene­ din ţara noastră este sti­ realizările pe care le vor în filele cronicii eliberării în­ însufleţită de cauza dreaptă La baza întregului proces
e prevuân- raţii în spiritul economi­ mulată şi dc drepturile şi obţine toţi lucrătorii din a luptei pentru înfrîngerea de instruire şi educare a ar­
iloguri cul- avantajele ce le oferă unităţile C.E.C. proprii şi tregului teritoriu al patriei definitivă a fascismului, de matei stă doctrina militară
ndiojurnal; sirii la C.E.C. fapte de arme ce au con­
peisaj in- Şi în judeţul nostru ac­ C.E.C. depunătorilor. Ca mandatare contribuind la ferit noi valori virtuţilor mili­ sentimentul solidarităţii in­ naţională, al cărei strălucit
itemporan ; ţiunea de economisire a urmare, economiile depuse creşterea bunăstării fie­ ternaţionale ce ne defineşte fondator este t o v a r ă ş u l
n operetă; de cetăţeni la C.E.C. au cărui cetăţean, la dezvol­ tare tradiţionale ale neamu­ istoria, armata română a Nicolae Ceauşescu şi care
. ştiri; 17,05 cunoscut o dezvoltare con­ lui nostru.
Lresa 0 v. ; tinuă. In prezent ia dis­ avantajul că sînt garan­ tarea societăţii noastre 25 Octombrie a devenit o continuat operaţiile milita­ statuează că apărarea patri­
i; 20»ftţ,»'ÎA- poziţia oamenilor muncii tate dc statul nostru şi se socialiste. re, alături de armata sovie­ ei este cauză şi operă a în­
)0 Ea su- asigură secretul asupra zi glorioasă în istoria patri­ tică, pentru eliberarea Unga­ tregului popor.
2.00 Jtadio- pentru operaţiunile de eco­ ei, ale cărei profunde sem­
jport; 22,25 nomisire pe librete C.E.C., sumelor depuse. Printre VASILE FURIR, nificaţii au fost strălucit re- riei, Cehoslovaciei şi Austri­ De ziua sa, armata revo­
le de maro în judeţ funcţionează 2G avantajele pe care le oferă director al ei, pînă la victoria finală luţionară a României socia­
23,00 Mo- unităţi proprii, 152 ghişee C.E.C. se numără şi do- Sucursalei judeţene C.E.C. .liefate de tovarăşul Nicolae asupra Germaniei naziste.
23,10 Nor­ Ceauşescu : „Ca urmare a liste, profund integrată ma­
ii; 23.55— C.E.C. în întreprinderi şi bînzile şi cîştigurile . în Hunedoara-Deva în decursul aprigelor con­ rii opere de edificare a noii
tic ştiri. fruntări susţinute cu bravu­ orînduiri, îşi reafirmă hotă-
ră şi abnegaţie — de la 23 rîrea neclintită de a acţiona,
Pe drumul calcarului S I M P O Z I O N August 1944 pînă la 12 mai în strînsă unitate cu întregul
1945 — trupele române au
pentru
popor,
înfăptuirea
e-
străbătut prin lupte grele xemplară a politicii ştiinţi­
în alertă (Urmare din pag. 1) neşti a I.T.A. — avem ne­ ,,Anul 1986 — anul evocării unor momente 1 700 km, au eliberat 8717 fice, clarvăzătoare a Parti­
cei din ti­ voie de spaţiu do depozita­ de seamă din istoria poporului român" localităţi din care 138 ora­ dului Comunist Român, de
cnite I—n şe, au cucerit numeroase po­ a-şi aduce, şi în continua­
7EDOARA : cavatoai’e de mare capaci­ re în silozuri. Or, în multe
z (Modern tate. De asemenea, la trei rînduri, acestea stau orc în cadrul manifestărilor an dc poporul nostru, du­ ziţii strategice, au produs re, întreaga contribuţie la
: de Tippe- dintre cele cinci silozuri în şir încărcate la maxi­ pplitico-ideologicc şi cul- pă care a dat cuvîntul to­ inamicului pierderi echiva- creşterea puterii economice
— 15); Ciu- s-au făcut modificări la mum. tural-educativc consacrate varăşului prof. dr. Olim­ lînd cu efectivul a 14 divizii. a ţării, la întărirea indepen­
ăra); Viraj piu Matichescu, cercetător
;tei) ; PE- sistemul de evacuare, mon­ Am solicitat în continua­ sărbătoririi în acest an a Drumul de luptă al arma­ denţei şi suveranităţii naţio­
sterul sta- tarea a cîte două jghea­ re interlocutorului nostru importantelor evenimente ştiinţific principal la Acade­ tei române, al cărei efectiv nale a scumpei noastre pa­
arîng) - De- buri cu acţionare manuală datele cele mai recente (22 istorice ale poporului nos­ mia de ştiinţe social-poli- a depăşit cu mult o jumăta­ trii, Republica Socialistă
(7 lice, caro a prezentat co­
lis&a. — permiţînd o descărcare mai octombrie a.c.). Pînă spre tru, ieri a avut loc la De­ te de milion de militari, a România.
airea); LU- bună şi mai rapidă a si­ seară se expediase calcar va simpozionul cu tema municarea cu tema „Con­ fost presărat cu jertfele de Alături de întregul nostru
il, petrolul lozurilor pe banda de în două navete, una de 19 „Anul 1986 — anul evocării cepţia Partidului Comunist sînge a circa 170 000 de fii
(Cultural) ; unor momente de seamă Român, a secretarului său popor, noi, militarii am ur­
loare şi doi transport a calcarului la vagoane şi alta de 23 va­ ai poporului nostru — morţi, mărit cu deosebit interes, cu
;crlile I—II vagoane. Formaţiile con­ goane. Cantitatea livrată din istoria poporului ro­ general, tovarăşul Nicolae răniţi şi dispăruţi. Aceste profundă satisfacţie şi depli­
jONEA : Pi- duse de sing. Gabriel Du- din silozurile pline era însă mân", organizat de secţia Ceauşescu, privind istoria sacrificii şi efortul economic nă aprobare Cuvîntarea to­
if ic (Mine- prea mică pentru a asi­ propagandă a Comitetului
\SA: Zbor durnan, de maiştrii Ioan poporului român". Cu a- al ţării, estimat la peste un varăşului Nicolae Ceauşescu
incitoresc) ; Covaci şi Ioan Pavel me­ gura spaţiul necesar depo­ judeţean de partid. cest prilej, vorbitorul- a miliard de dolari, Ia cursul la Sesiunea Marii Adunări
ot de for- rită a fi evidenţiate pen­ zitării producţiei’ prevăzu­ La manifestare au parti­ prezentat şi cartea „Istoria anului 1938, au situat Ro­ Naţionale din 23 octombrie
(Retezat) : te a fi extrase şi transpor­ cipat secretari şi secretari
:are (Steaua tru calitatea lucrărilor e- adjuncţi ai comitetelor co­ nu face păşi înapoi", al mânia printre statele cu un a.c. care a fost adoptată ca
riE; Lanţul xecutate şi promptitudinea tate în ziua respectivă. Dar curci autor este. rol important în obţinerea document programatic al
seriile I—II cu care au răspuns solici­ se extrăgea şi transporta munale de partid, pro­ La rîndul său, prof. A- victoriei asupra Germaniei politicii externe a României,
i patru ori tărilor noastre. în ziua documentării noas­ pagandişti ai Comitetului naziste. Ca o recunoaştere în această zi sărbătorească ne
) ; GEOA- judeţean de partid, repre­ driana Rusu, arheolog la
iata lumea — într-adevăr, înnoirile tre atît cît era planificat ? Muzeul judeţean, a pre­ a vitejiei şi eroismului in reafirmăm vibrant sentimen­
seriile I—II sînt sesizabile şi, desigur, Evidenţa orară arăta că zentanţi ai organizaţiilor luptă, peste 300 000 de os­ tele de aleasă stimă şi pre­
ură) ; HA- binevenite. Ce arată ci­ nu! La ora 14, la coloa­ de masă şi obşteştii zentat tema „Descoperiri taşi, subofiţeri şi ofiţeri ro­ ţuire faţă de Comandantul
liţistul (Ila- Deschizînd lucrările sim­ arheologice în judeţul Hu­
Eiprian Po- frele de plan ? nă se retrăgea o autobas­ nedoara de o mare impor­ mâni au fost decoraţi cu or­ nostru Suprem, la propune­
:eriile I—II; — După nouă luni din culantă. în fluxul de trans­ pozionului, tovarăşul Octa- dine şi medalii româneşti, rea căruia Marea Adunare
mă în Pa- acest an am realizat pre­ port, din 11 maşini aflate via-n Mire.ştean, şeful sec­ tanţă pentru cunoaşterea sovietice, cehoslovace şi un­
o cultură): vederile în procent de 81,66 în cursă la ora 8 mai ră­ ţiei de propagandă a Co­ trecutului istoric al po­ Naţională a adoptat Legea
, cel din 11- porului român". gare. cu privire la reducerea de
scriile I—II la sută, iar pe doua decade măseseră 5. în carieră, în­ mitetului judeţean de Evocînd glorioasele eveni­ către Republica Socialistă
.IA : Stele din octombrie înregistrăm cărcarea se făcea în func­ partid, a subliniat însem­ Acţiunea s-a bucurat de mente de acum patru dece­ România cu 5 la sută a ar­
ina); GHE- o restanţă de peste 20 000 ţie de capacitatea de trans­ nătatea evenimentelor is­ un real interes din partea
t bobocilor participanţilor. nii, poporul nostru aduce un mamentelor, efectivelor şi
tone... port (patru excavatoare torice sărbătorite în acest fierbinte omagiu armatei ro­ cheltuielilor militare şi la
— Se impun cîteva ex­ uriaşe . pentru 5 autobas­ mâne şi gărzilor patriotice, consultarea poporului, in le­
plicaţii. culante !). tuturor militarilor şi patrioţi­ gătură cu aceasta, în ca­
— Situaţia opririlor la Nu vin ritmic şi în nu­ lor care s-au jertfit pentru drul unui referendum.
atelierul Crăciuneşti este, mărul planificat vagoane libertatea şi independenţa
cred, edificatoare’. La un pentru golirea silozurilor Sînt măsuri de excepţio­
vremea va, patriei. nală însemnătate pentru îm­
Ies noaptea : regim de lucru efectiv de — autobasculantele circulă în cei 42 de ani care au bunătăţirea şi menţinerea
Ocrul va fi 20 ore/zi, în 20 de zile pînă se încarcă „la plin"
totul izolat din octombrie a.c. am sta­ silozurile —, în carieră se trecut de la revoluţia din climatului de colaborare, de
ploi slabe august 1944, România a par­ înţelegere cu toate statele,
ntcrvalului. ţionat, din cauza unor de­ lucrează cu utilaje de ma­ curs mai multe etape isto­ în lupta pentru dezarmare
i slab pînă fecţiuni mecanice şi elec­ re capacitate în limita dis­
j intonsifi- trice, sau a opririlor teh­ ponibilului de transport. rice, realizînd, sub conduce­ şi pace in lume. Prin aces­
) pînă la Şi nici la C.F.R., nici la rea Partidului Comunist Ro­ te noi şi importante demer­
clin nord nologice, numai 6,30 ore. mân, trecerea de la. societa­ suri, România oferă un stră­
nurlie mi- In schimb, din lipsă de I.T.A. şi nici la atelierul tea burghezo-moşierească la lucit exemplu da angajare a
prinse întro vagoane pentru expedierea Crăciuneşti nu se realizea­
ir cele ma- calcarului din silozurile ză planul ! în concluzie — societatea socialistă multila­ efortului poporului nostru, a
şi 1G ip’ a d e - la transportul pe calea fe­ teral dezvoltată. forţelor progresiste de pre­
aţă. pline „ochi" ani stat... Ca în toate celelalte do­ tutindeni pentru oprirea
vreme rece 50,55 ore. Au fost zile rată, pe traseul dintre Stoc- cursului periculos al eveni­
abator. Vor (11, 15, 16, 13) în care pro­ ncasa şi Hunedoara, se a- menii ale activităţii sociale,
re la peste ducţia a fost grevată din flă cheia dezlegării aces­ şi în dezvoltarea armatei, mentelor, pentru a pune ca­
line se vor Congresul al IX-lea al Parti­ păt politicii cie înarmare atît
uporar în această pricină între şase tui lanţ al nerealizărilor. pe Pămînt cît şi în Cosmos,
soare. Vîn- şi zece *orc ! Se ştie că, Vom verifica valabilitatea dului Comunist Român a
.a intensifi- pentru a putea realiza pla­ acestei concluzii în ultima I.M.C. Deva. La pupitrul de comandă a mâ inii .1’ for­ marcat o perioadă cu pro­ pentru a se asigura cetăţe­
0—80 km/h mat blocuri din polistiren, operatoarea Valeria Sebesteyn funde implicaţii calitative, ca nilor planetei o viaţă linişti­
nul de producţie — atît parte a anchetei întreprin­ pregăteşte o nouă „şarjă". Foto : N. GHEORGHIU
noi, cit şi coloana Crăciu- se pe drumul calcarului. rod al iniţiativelor de excep- tă, fără teama de război.