Page 9 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 9

FRUNTAŞII NĂZUIESC MEREU MAI SUS.:;
                                                                                             D  e     mai  mulţi  ani,  Petru   de  buni  gospodari  şi  cetă­  La  ovine  ne  prezentăm  cu
                                                                                            Cavrilă  este  vicepreşedinte   ţeni  -  ne-a  spus.  Premiul   planul  realizat  in  procent
                                                                                           al  Biroului  executiv  al  Con­  I,  premiul  II,  premiul  III,   de  145  la  sută,  la  lapte  de
                                                                                           siliului   popular   comunal   menţiuni  se  ailă  la  loc  de   vacă  110  la  sută.  Contri­
                                                                                            Balşa,  un  om  binecunoscut   cinste  in  primăria  comunei.   buţia  in  bani  şi  muncă  a
                                                                                            in  satele  comunei  sale.   Anul acesta năzuim din  cetăţenilor,   prestările   de
                                                                                           Zilele   trecute   l-am   intil-                    servicii,  desfacerea  mărfu­
                                                                                            nit  la  judeţ.  Venise  cu                        rilor  sint  alţi  indicatori  rea­
                                                                                           ,,treburi  de  rezolvat  pentru                     lizaţi  şi  in  bună  măsură
                                                                                            obştea  comunei".  Ştiam  că                       depăşiţi.  Aş  putea  numi
                                                                                            Balşa  s-a  situai  pe  un  loc   nou  sus,  la  locul  prim.   mulţi,  foarte  mulţi  săteni
                                                                                            de  frunte  in
         S ( >  ( I Â Î J S M T  f Întrecerea  so­                                                                   Avem  cei  mai  de  seamă   care  an  de  an  sint  in
                                                                                            cialistă   pe  judeţ  şi''anul   indicatori  ai  planului  de   fruntea   tuturor   acţiunilor
                                                                                                                                               pe  care  le  facem.  Pe  ei
                                                                                            trecut.  Şi  am  adus  vorba
               GAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEPOflBfl Al P C                                                        producţie  in  prolil  terito­  toţi  ne  bazăm  cind  spun
                                                                                            despre  acest  nou  succes
            SI Al CONSILIULUI                   m sm m M M M m                              de laudă.                rial  'îndepliniţi  şi  depăşiţi  :   că  sătenii  comunei  Balşa
                                                                                                                     189 capete bovine, in  greu­
                                                                                                                                               vor  dobindi  un  loc  de
                                                                                              —  Consătenii  mei  je  min-   tate  de  82,4  tone  livrate
                                                                                            dresc  pe  bună  dreptate  cu   la  fondul  de  stat,  dintre   frunte   in   întrecerea   din
                                                                                                                                               acest prim an din cincinal...
                                                                                            8  diplome  de  onoare  do-   care  69  bovine  adulte  şi
            Anul XXXVIII, nr. 8 983   VINERI, 3 OCTOMBRIE 1986    4 pagini - 50 bani        bindite pentru hărnicia lor  120 capete tineret bovin.           G. IGNAT
              Rezultatele pozitive —                                                                                                                               jpi
                                                                   mmmÂHiA âqiucqm^de
               în corelaţie directă cu
                                                                        Organizare temeinică, muncă susţinută
          exercitarea autoconducerii

                                                                                                                3
                    şi autogestiunii                            Bine  organizată  din  sea­  Bine   se   acţiona  şi   ia  în urma  lor, veneau cu  Roman,  cel  care,  sub  su­
                                                               ra   precedentă,   activitatea   pregătirea   terenului   şi  în-  discurile  Sabin  Crişan,  pravegherea   inginerei   Dana
                                                               la  C.A.P.  Ilia  a  început  în   sămînţarca păi oaselor.  O  r-N  o  O  o  Şerban  şi Pom-  Socolovschi,   şefa   fermei
                       muncitoreşti                            zorii  zilei  de  miercuri  în                                                  vegetale, însămînţa ginul.
                                                               mai  multe  tarlale.  La  pri­             COMUNA IHA                             O  bună  activitate  am  în-
                                                               mele  ore  ale  dimineţii  toa­                                                 tîlnit  şi  pe  terenurile  A.E.I.
           în   secţiile   şi   atelierele   dezvoltare  —  valabile  pen­  te  utilajele  mecanice,  coo­                                     Bacea—Ilia.  Se  muncea  la
         întreprinderii   mecanice   O-   tru   toate   colectivităţile   peratori  şi  specialişti  se  a-   formaţie   do   opt   tractoare   piliu  Alba.  înainte  de  a   recoltatul   porumbului,   eli­
        •  răştie  —  unde  am  fost  pre­  muncitoreşti   —   subliniate   flau  la  datorie.  Se  mun­  ara  şi  pregătea  patul  ger­  se   încorpora   sămînţa   în   beratul  terenului  de  coceni
         zenţi  de  multe  ori  —  e-   în  mod  deosebit,  la  mare­  cea   la   recoltarea   porum­  minativ   în   „Dîmbu   Sîrbi-   sol,   terenul   era   tăvălugii,   şi însilozat, la pregătirea
         xistă  întotdeauna  o  atmo­  le   forum   al   democraţiei   bului   şi   a   legumelor,   la   lor".  Cu  plugurile  în  braz­  lucrare  pe  care  o  executa
         sferă  fertilă,  de  lucru,  o   noastre   muncitoreşti   revo­  pregătirea   terenului   şi   în-   dă  sc  aflau  Maxim  Bru­  Marinei   Marc.   Patul   ger­  MIRCEA LEPĂDATU
         preocupare   intensă   din   luţionare,   de   tovarăşul   sămînţarea   griului,   la   mar,   Ioan  Lăchescu,  loan   minativ  fiind  astfel  pregă­
         partea   tuturor   muncitorilor   NICOLAE   CEAUŞESCU,   transportul  cocenilor  şi  în-   Nelega şi Traian Crişan.  tit, mecanizatorul Dănilă  (Continuare în pag. a 2-a)
         pentru   îndeplinirea  şi  de­  secretarul  general  al  parti­  silozarea   furajelor.   Do­
         păşirea  sarcinilor  de  plan,   dului  :  „Va  trebui  să  se   minantele   principale   ale
         creşterea   eficienţei   întregii   acţioneze   cu   toată   hotărî-   activităţii   din   ziua   res­
         activităţi.   „Sintern   conşti­  rca  în  vederea  creşterii  pu­  pectivă  au  fost  mobilizarea
         enţi  —  ne-a  declarat,  re­  ternice  a  eficienţei  econo­  amplă   la   fiecare   loc   de
         cent,   Roman   Trcpteş,   lă­  mice,  a  rentabilităţii  tutu­  muncă   pentru   a   apropia
         cătuş  în  cadrul  secţiei  ma-   ror   sectoarelor   de   activi­  cit  mai  mult  încheierea  lu­
         şini-uneltc   —   că   nouă,   tate.   în'   conformitate   cu   crărilor,   hărnicia   şi   grija
         muncitorilor,   ne   este   dată   prevederile   programelor   faţă  de  soarta  recoltei,  to­
         în administrare o parte din  stabilite, va trebui sa luăm  tul  pe  fondul  unei  temei­
                                                               nice   organizări.   Practic,
                                                               în  fiecare  loc  unde  se  mun­
                            I.M. Orăştie                       cea,   activitatea   era   coor­
                                                               donată   de   specialişti-   şi
                                                               membri  ai  conducerii,  uni­
         avuţia  generală  a  întregu­  toate   măsurile   astfel   incit   tăţii,  prezenţi  fiind  în  cîmp
         lui  popor  şi  ne  revine  da­  fiecare  unitate,  fiecare  sec­  şi   membri   ai   comitetului
         toria  s-o  gospodărim  cum   tor  de  activitate  să  func­  comunal   de   partid,   alte
         se  cuvine,  să  ne  ocupăm   ţioneze  pe  baza  principii­  cadre de la primărie.
         de  consolidarea  şi  dezvol­  lor   autoconducerii,   auto­  La  porumb,  care  se  re­
         tarea  ei.  Aceasta  se  poate   gestiunii,  să  asigure  ca  fie­  coltează  manual  şi  meca­
         realiza   printr-o   muncă   care  produs  să  sc  realizeze   nizat,  s-au  atacat  ultimele
         harnică   din   partea   fiecă-   cu  eficienţă  şi  o  rentabili­  parcele.  După  ce  a  îneho-
         .ruia,  prin  aplicarea  neabă­  tate maximă".        'iat   de   strîns   ştiulcţii   şi
         tută   a   măsurilor   cuprinse   Despre   participarea   oa­  tăiat   cocenii   în   tarlaua
         în  programele  elaborate  de   menilor   muncii   la   activi­  „Bacea",   formaţia   mecani­
         conducerea  colectivă  a  în­  tatea  de  conducere  a  I.M.   zată de recoltat s-a mutat
          treprinderii,   care   ne   re­
          prezintă,  de  fapt,  pe  noi   Orăştie  ne-a  vorbit  şi  lă­  continuînd      Strlngerea si depozitarea furajelor —
          toţi.   Practic,   toate   ideile   cătuşul   Vasile   Sîntion,   lăsat  întunericul.  La  vola­
          şi  măsurile  noi  pentru  spo­  membru  în  consiliul  oame­  nul  combinei  C  6  P  mecani­  o cerinţă de maximă importanţă
          rirea   producţiei,   folosirea   nilor  muncii  :  „Eu  lucrez   zatorul  Emil  Sonoc  îşi  dă­
          chibzuită  a  resurselor  ma­  în  atelierul  verificatoare  al   dea  silinţa  să  menţină  un   Strîngerca   şi   depozitarea   general,   s-a   acţionat   cu   Preşedintele   unităţii,   tova­
          teriale  şi  financiare  ale  în­  secţiei  sculărie.  Se  înţele­  ritm  bun  de  lucru.  Trans­  tuturor   resurselor   furajere   hotărîre   în   multe   unităţi,   răşa   Maria   Petric,   insistă
          treprinderii,   creşterea   pro­  ge  că  la  şedinţele  de  lu­  portul  ştiuleţilor  şi  al  co­  constituie   în   aceste   zile   dar,   în   acelaşi   timp,   că   să-i  notăm  pe  Mihai  Toma,
          ductivităţii  muncii  etc.  vin   cru   ale   organului   colectiv   cenilor  din  cîmp  îl  efec­  una  din  preocupările  ma­  trebuie   să   se   muncească   Traian  Cursan,  Pancu  Flo-
          din   partea   muncitorilor,   de  conducere  prezint  pro­  tuau,  cu  remorcile,  meca­  jore  ale  lucrătorilor  ogoa­  cu   mai   mare   răspundere,   rea  şi  Emil  Delapeta,  cei
          reprezintă   creaţia   întregu­  puneri  şi  idei  venite  din   nizatorii Gheorghe Sorea,  relor   din   unităţile   ce   a-   existînd   deficite,   cu   deo­  care,   zi   de   zi,  se   află
          lui  colectiv  şi,  prin  urma­  partea   întregului   colectiv   Cristian  Henţ  şi  Teofil  Ni-   parţin   C.U.A.S.C.   Hune­  sebire  la  suculente  şi  gro­
          re,   trebuie   transpuse   în   pe   care   îl   reprezint.   Aş   cula.   Preşedintele   coope­  doara.   Necesarul   de   fu­  siere.  aici şi asigură   o bună
          practică   şi   îndeplinite   în   putea   să   exemplific   prin-   rativei.   Gheorghe   Suba,   raje   pentru   perioada   de      activitate  pentru  a  nu  se
                                                                                                                               deplasat
                                                                                                                                        recent
                                                                                                                      Ne-am
          mod  riguros.  în  acest  fel                        care  coordona  această  acti­  stabulaţie   in   unităţile   din   în  cîteva  unităţi  aparţină­  deprecia   sau   pierde   ni­
          se  asigură  realizarea  tutu­  tr-o   măsură   adoptată   la   vitate,   preciza  că   porum­  acest   C.U.A.S.C.   este   de        mic.  S-au  asigurat  220  to­
          ror   obiectivelor   stabilite   propunerea   atelierului   nos­  bul  a  fost  recoltat  de  pe   5 400 tone de fibroase,  toare   consiliului,   conscm-   ne  fibroase  din  cele  162  to­
                                                                                                                     nînd situaţia la zi.
          de   Congresul   al   XlII-lea   tru.  Este  vorba  do  trans­  115 ha.         4  500  tone  la  grosiere  şi                       ne  planificate,  cantitatea  de
          al   partidului   pentru   ac­  formarea   unor   S.D.V.-uri   O  activitate  intensă  am   G  000  tone  la  suculente.   —   Acţionăm   intens   în   grosiere  a  fost  deja  depăşi­
          tualul cincinal".         de   dimensiuni   mai   mari,   întîlnit  în  grădina  de  le­  S-au   recoltat   şi   depozitat   această   perioadă   —   sub­  tă  cu  mai  bine  de  90  tone.
           Interlocutorul   nostru   a   după  uzare,  în  altele  mai   gume,   unde   în   sprijinul   pînă   în   prezent   peste   linia  tovarăşa  Otilia  Luca,   Problema  care  se  pune  şi
          relevat,  după  cum  se  ob­  mici,  prin  prelucrare  şi  rc-   cooperatorilor   la   recolta­  4  000  tone  fibroase,  apro­  preşedinta   C.A.P.   Peştişu   aici   este   realizarea   sucu­
          servă,   cîteva   cerinţe   ale   condiţionare.   în   acest   fel   tul   roşiilor   şi   gogonelelor   ximativ  3  000  tone  grosie­  Mic  —  şi  la  strângerea  şi   lentelor  :  se  apreciază  că
          autoconducerii   şi   autoges­                       au  venit  elevii  de  la  liceul   ră  şi  circa  2  000  tone  su­  depozitarea   furajelor.   De­  vor  fi  realizate  180  tone,
          tiunii  muncitoreşti  din  ca­  s-au   redus   cheltuielile   de   agroindustrial  şi  şcoala  ge­  culente.   Se   are   de   ase­  sigur,   principalele   forţe   din cele 357 planificate.
                                    producţie,  se  realizează  e-
          drul   I.M.   Orăştie,   modul                       nerală  din  localitate.  Ingi­  menea   în   vedere   ca   în   sînt   acum   la   recoltarea   Stadiul   asigurării   fura­
          în  care  înţelege  acest  har­  conomii  importante  de  ma­  nera   Emilia   Popa,   şefa   perioada   imediat   următoa­  porumbului.   Acest   lucru   jelor   la   C.A.P.   Nandru
          nic   colectiv   să   participe   teriale.  La  seara  întreprin­  fermei   legumicole,   avea   re  să  mai  fie  depozitate   nu  ne  împiedică  însă  ca,
          la  coordonarea  şi  înfăptui­  derii exemplele sînt mult  numai  cuvinte  de  laudă  la   700  tone  grosiere  şi  1  000   printr-o   bună   organizare,   este   următorul:   300   tone
          rea   activităţii   de   produc­                     adresa  elevilor,  care  mun­  tone  suculente,  precum  şi   să   asigurăm   o   continuă   din  cele  345  tone  planifi­
          ţie,  la  dezvoltarea  propriei   MARIN NEGOlŢĂ      cesc  cu  hărnicie  în  cîmp,   alte   cantităţi   de   fînuri   activitate   pentru   realizarea   cate  la  fibroase,  252  tone
          unităţi.   Sînt   principii   de                     fiind   de   un   real   ajutor   naturale.   Ce   reflectă   a-   bazei  furajere.  Ca  urmare,   din  376  tone  grosiere  pla­
          bază ale etapei actuale de  (Continuare in pag. a 2-a]  unităţii.               ceste cifre ? Faptul că, în  pînă  acum  peste  90  la  sută   nificate,  urmînd  a  se  rea­
                                                                                                                     din   necesarul   unităţii   se   liza  aproximativ  150  tone
                                                                                                                     află depozitat.            suculente   din   687   tone
                                                                                                                                                planificate.
                                                                                                                      Practic,   în   fînare,   se
                                                                                                                     află  la  această  oră  400  to­  Există  încă  pe  cîmp  fîn
                                                                                                                     ne  fibroase  din  422  tone   netransportat   (C.A.P.   Buni-
                                                                                                                     planificate,  500  tone  gro­  la,  C.A.P.  Izvoarele,  C.A.P.
                                                                                                                     siere   din   47G   planificate,   Dumbrava),  în  timp  ce  can­
                                                                                                                     şi  330  tone  suculente  din   tităţile  depozitate  nu  aco­
                                                                                                                     700   planificate.   Concluzia   peră  necesarul  pentru  pe­
                                                                                                                     este  clară  :  punctul  slab   rioada  de  stabulaţie.  Tre­
                                                                                                                     al  muncii  la  C.A.P.  Peşti­  buie  acţionat  ferm,  pentru
                                                 HI !Ş|  ; .şşş                                                      şu   Mic   este   nerealizarea   ca  nimic  să  nu  răinînă  în
                                                                                                                     suculentelor.   Se   va   com­  cîmp  ne  valorificat,  pentru
                        I - '         .   . . W ■ *
                                                                                                                     pensa  însă  cu  surplusul  de   a  nu  se  ajunge  la  situaţia
                                                                                                                     la fibroase şi grosiere.   critică   de   a   rămîne   în
                                                                                                                       La  C.A.P.  Mînerău,  de­
                                                                                                                                                timpul   iernii   fără   hrană
                                                                                                                     pozitul  de  furaje  este  a-
                            Noua înfăţişare pe care 15 radul a primit-o în ultimii ani.                                                         la animale.
                                                                             Foto : N. GHEORGHIU                     proape   plin.   Este   vizibilă
                                                                                                                     mîna bunului gospodar.           VALENTIN NEAGU
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14