Page 91 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 91
n a$. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
. " . . . ' ; #
ROMÂNIA - PROMOTOARE A UNEI POLITICI DE DEZARMARE] Cu prilejul Zilei Armatei Republicii Socialiste România
PACE Şl ÎNŢELEGERE ÎNTRE POPOARE Solemnitatea depunerii de coroane şi jerbe de flori
r
Apel vibrant, logic la raţiune la cimitirul eroilor români si sovietici 1J,30 Tel
26
f 11,35 Lui
Tel»
(Urmare din pag. 1) portantă dovadă a dorin gurăm ţării cantităţi spo Cu prilejul Zilei Arma şi municipal ale Organiza liului popular judeţean, ghU
ţei de înţelegere şi cola rite de cărbune, pentru tei Republicii Socialiste ţiei pionierilor, activişti de Comitetului municipal de . i' miu
dul
rile sale pentru paec şi dez borare între toate statele dezvoltarea sa armonioa România, ia cimitirul e- partid şi de stat, repre partid şi a Consiliului 12.40 Din
armare, cuvîntare adoptată lumii, de convieţuire paş să, paşnică, echilibrată. Ca roilor români şi sovietici zentanţi ai organizaţiilor popular municipal, consilii cu li
de înaltul for legislativ al nică a fiecărui popor între urmare, nc-arn depăşit cu din Deva a avut loc, ieri de masă şi obşteşti, vete lor judeţean şi municipal lodi
ţării ca document progra graniţele sale geografice, mai multe zile înainte dimineaţă, solemnitatea de rani ai războiului antifas ale sindicatelor, comitete lor)
matic al politicii externe fără • tendinţe de expansiu planul pe 10 luni aîc fi punerii de coroane şi jerbe cist, un mare număr 'de lor judeţean şi municipal 13.00 AII)
(pa
a ţării noastre. Susţinem ne, de acaparare a noi te nului, am extras suplimen de flori la monumentele oameni ai muncii din în ale .U.T.C., Centrului mi 14,45 Ilri
întru totul tezele, ideile şi ritorii, de supremaţie pe tar o însemnată cantitate, ostaşilor care şi-au jertf't treprinderile şi instituţiile litar judeţean, Inspectora spr
por
propunerile conducătorului arena mondială. de cărbune. Numai briga viaţa în luptele pentru municipiului, pionieri şi tului judeţean de interne, 15.00 Inc
nostru de partid şi de stat însăşi munca noastră din da lui Gheorghe Pădu- eliberarea patriei de sub şoimi ai patriei. T.A.G.C.M., întreprinderii mu
privind reducerea, în a- adîncurile de cărbune este rean a realizat în plus pes dominaţia fascistă, pentru După intonarea Imnului de lianţi Deva, între 19.00 Tel
eest an, cu 5 la sută a e- o expresie a voinţei de a te 10 000 tone de cărbune, libertate şi independenţă. de Stat al Republicii So prinderii electroccntrale 19,20 FIU
că
feCtivclor. armamentelor şi trăi liberi şi în deplină pa ortacii din formaţia lui La solemnitate au luat cialiste România şi a Im D e v a , I . R . E . D e v a , 19.40 Cîn
cheltuielilor militare şi or ce, de â ne bucura de loan Bud — mai mult de parte membri ai birourilor nului de Stat al Uniunii I.C.I.T.P.L.C.I.M., Comite Sol
ganizarea unui referendum, comitetelor judeţean şi mu Republicilor Sovietice So tului veteranilor din răz cer
roadele muncii, de a ne ve 3 500 tone, Cei conduşi de nicipal de partid,- ai comi cialiste, în acordurile so Fe.i
în cadrul căruia să fie dea copiii voioşi şi sănătoşi.- Petru Bălan — circa 3 100 tetelor executive ale con lemne ale Imnului eroilor boiul antifascist. Pionieri lut
consultat întregul popor a- Nu cred că există om nor tone. Sint argumente ale siliilor populare judeţean şi ale Marşului funebru de şi şoimi ai patriei au de 20,25 Fii;
Snt
supra acestei chestiuni, ca mal să nu gîndească la hărniciei în muncă, sînt şi municipal, ai consiliilor Chopin au fost depuse co pus jerbe şi buchete de 21,50 Tel
şi chemările adresate tu fel, să nu iubească liberta expresii concrete, elocven judeţean şi municipal ale roane de flori, încadrate flori. 22.00 Itk
turor statelor europene, sindicatelor, ai comitetelor în eşarfe tricolore şi roşii, In încheierea solemnită mu
tea şi seninul cerului, să te, ale adeziunii noastre
Statelor Unite alo Americii nu deteste ura şi învrăjbi plenare la iniţiativele de judeţean şi municipal ale din partea Comitetului ju ţii, garda de onoare a pre
şi Canadei de a proceda, rea, să nu condamne răz pace ale României, ale tova U.T.C., consiliilor judeţean deţean de partid şi Consi zentat onorul. 27
de asemenea, la reducerea 20.00 Te
boiul. răşului Nicolae Ceauşescu, 20,20 or
cheltuielilor militare, înar Iată, noi, în cadrul sec convinşi că ele vor găsi ţifl
mărilor în generai. Strălu 20,35 Te
torului III al minei Vul ecou în conştiinţa întregii loi
cita iniţiativă de pace a can, ne-am propus să naţiuni, în conştiinţa tu 20.50 Ko
ţării noastre, a preşedinte muncim tot mai bine, să turor celor ce doresc pa „C
Pi!
lui său, este o nouă şi im- ne depăşim planul, să asi cea din lumea întreagă. 21.50 Te
22.00 In.
mi
Statornic si devotat slujitor a! pocii
>
(Urmare din pag. 1) Adunări Naţionale - un a- liticii externe a României, şi
pel fierbinte popoarelor şi a adoptat Legea cu privire
BUCI
putere şi in aceste zile cind guvernelor din Europa şi din la reducerea ru 5 la sută a letin de
situaţia internaţională este întreaga lume pentru a-şi armamentelor, electivelor şi tul din
deosebit, de încordată şi a- uni forjele şi a le pune în cheltuielilor militare şi la lltntea
supra popoarelor pluteşte slujba păcii şi înţelegerii in consultarea poporului, în le 8,00 Kn
lor; ’
pericolul unui război nuclear tre popoare, dezarmării ge gătură cu aceasta, in cadrul niciil •
pustiitor. Se face auzit prin nerale, eliminării armelor a- unui referendum. tru
vocea celui mai iubit tiu al tomice. Acfionind cu perse Cooperatorii din unitatea U;
poporului, omul care şi-a în verentă pentru linişte in lu noastră aprobă din toată ini si
perete,
chinat .întreaga viajă făuririi me, dind glas voinţei între ma documentele adoptate nut cu
r
unei Românii prospere, tova gului nostru popo , forumul de Marea Adunarea Naţio citate ;
răşul Nicolae Ceauşescu, legislativ sup-em al ţării a nală şi-şi alătură glasul vo pentru
secretarul general al parti holărit ca mag'slrala cuvân inţei Întregului nostru popor strumc
cultura
dului, preşedintele tării noas tare rostită de tovarăşul care spune un NU hotărit '»jr9rnal;
tre, care a adresat din nou Nicclce Ceauşescu la înalta războiului şi se pronunţă pe dru
— in cuvîntările rostite la re tribună a Mari• Adunări Na pentru pace şi înţelegere in tistlec;
centa Plenară a C.C. al ţionale să lie adoptat ca tre popoarele Europei şi ale lodlllor I
22,10
P.C.R. şi la sesiunea Marii document prog amatic al po întregii lumi. 22,30 Pu
manţe;
tic; 23
zicală;
Realizările din acest an - garanţie pentru înfăptuirea sarcinilor din 1987 Aspect de la solemnitatea depunerii de coroane. tln de
(Urmate din pag 1) Rîu Mare (prin comasarea necesar la filtrele I şi II, secţii, joan Moldovan, de
celor două antreprize, in pentru volumele care au ing. Ioan Cimpeanu, direc Toate resursele furajere
ducţiej din 1987. Sînt pe trimestrul I] 1986), repre mai rămas de pus în ope torul I.E. Haţeg, de alţi DEV.
(Patria
deplin posibile aceste obi zintă una din garanţiile ră pînă la finele lucrării". vorbitori. nia în
ective, avînd în vedere do realizării sarcinilor pe 1986. Despre aducţiunea prin După cum a reieşit din să fie stfînse şi puse (Arta)
tarea antreprizei, fronturi Au fost luate „din mers" cipală — unul din obiec lucrările adunării genera Clipa
le de lucru disponibile şi, măsuri organizatorice pen tivele importante care s-a le, pentru harnicul colectiv — A); (I
rary
mai presus de orice, hotă- tru mobilizarea tuturor for finalizat în acest an — a de constructori de pe Rîu grabnic la adăpost! leandri
rîrea şi forţa de acţiune ţelor din aval la obţine vorbit pe larg, şeful de Mare, anul 1987 aduce — perl cui
ce caracterizează colectivul rea unor ritmuri superi brigadă, ing. Dorel Badea, în afara sarcinilor de plan (Urmare din pag. 1) torii implicaţi de la nive TRO.Ş.A
’uil de
nostru de muncă". oare de execuţie. în ce ne „în acest an — sublinia aferente obiectivelor cunos lul unităţilor, primării şi raţie
în general, bilanţul pe priveşte, avînd şi un ter vorbitorul am realizat cute — şi cîteva lucruri ţeg, Livadea, Sinpetru di consiliul unic să acţione
rioadei care a trecut din men de punere în funcţiu ultimii 800 ml de beton are inedite : hidrocentrala de ferenţele între necesar şi ze cu maximă răspundere seriile
PENI:
acest an este pozitiv. Pe ne — în decembrie a.c. şi 4 700 ml injecţii de um pe rîul Şes — Tomeasa, realizat nu sînt aşa mari, pentru ca în cel mai scurt şl ard
unităţi de execuţie, în ac U.H.E. Ostrovu Mare — plere şi consolidare. Ne-am începerea lucrărilor de „or cantităţile puse la adăpost timp, tot fînul să fie ri vur.c/
tivitatea de construcţii- vom face totul pentru res încadrat în graficele de e- ganizare şantier" pe traseul fiind, oarecum, mai aproa dicat din cîmp şi pus la grădini
(Lueen
inontaj s-au obţinut unele pectarea lui". xecuţie. Sîntem siguri că Strei—Simeria, reorganiza pe de cele- prevăzute, în adăpost. raţii d
depăşiri importante : aduc- Marele baraj de anroca- experienţa dobîndită la a- rea coloniilor corespunză schimb, în unităţi ca C.A.P. rul) ;
ţiunea principală — un mente din inima Retezatu ceastă lucrare ne va ajuta tor deplasării centrului de Nucşoara, Şcrel, Sălaşu de La suculente, în nici o filme
ANINO
plus de 58,4 la sută, cen lui a constituit şi în cadru! să obţinem rezultate şi mai greutate al activităţii, ata unitate nu s-a asigurat pî riculos
trale şi aducţiuni — 38,5 adunării generale un ade bune în celelalte puncte carea unor lucrări noi pe Jos, Pui, Rîu Bărbat fi nă acum necesarul prevă URICA
fînare
unităţi în
strînse
în
broasele
Dar sînt
zut.
mula
la sută, foraje — 45,3 ia vărat „miez" al dezbateri de lucru". aducţiunea secundară ş.a. sînt abia la jumătate faţă care se vede că s-au depus BRAD:
sută ş.a. Practic, cele pa lor. „De la începutul anu Organizarea optimă a „După cum se observă — de ce ar trebui să fie. De eforturi pentru a se însi- roşie);
tru brigăzi care acţionea lui şi pînă în prezent —- muncii, aprovizionarea arăta ing. Viorel Dănilă, de ? Adevărul este că la loza cantităţi cît mai mari. ţiunea
ză în amonte au realizat, arăta ing. Aurei Dan, şe promptă cu toate materia directorul antreprizei — C.A.P. Haţeg, Silvaş, Sîn- Bunăoară, la C.A.P. Haţeg nerul):
împreună, un plus de 3 mi ful brigăzii care înalţă o- lele necesare salbei de con vom avea suficient de lu amintii
(Patria
lioane lei faţă de plan. Loi biectivul respectiv — ba strucţii hidrotehnice, folo cru şi în anul următor, iar tămăria-Orlea, Sălaşu de faţă de un necesar de 2285 start
li se cere să mai execute, rajul a crescut cu 15 metri. sirea la capacitate a uti deschiderea unor lucrări Sus şi Livadea s-a acţio tone, s-au însiloznt 1710 GIU-B
pînă ia finele anului, lu Faţă de 1985, în acest an lajelor din şantiere şi a noi dă o altă perspectivă nat cu răspundere, trans- tone şi există certitudinea este a
(Casa
crări suplimentare în va au fost depuse cantităţi mijloacelor de transport, colectivului de oameni ai portîndu-se toate nutreţu ca şi suculentele să fie a- ŢEG:
loare de circa 30 milioa mai mari de materii în realizarea de către benefi muncii din unitatea noas rile din cîmp. în schimb sigurate în totalitate. Can cla); r
ne lei, în scopul recupe corpul barajului : anroca- ciar a unor documentaţii tră. Cifrele de plan pe — sublinia Ioan Dumitru, tităţi mai mari au fost în- rumbe
GALA:
rării integrale a restanţe mente — cu 132 600 mc mai strict necesare pentru 1987 1987 sînt deosebit de mo preşedintele C.U.A.S.C. Ha silozate la C.A.P. Silvaş, elfic
lor valorice din aval. Bri multe, argilă — un plus şi alte asemenea probleme bilizatoare. Ţinînd seama ţeg — la C.A.P. Şerel, Pui Pui, Sălaşu de Sus şi Li SIMEI
găzilor de aici — Ostrov, de 60 000 me, filtre — cu au constituit, de asemenea, de fronturile de lucru dis şi Nucşoara mai există şi vadea, deşi diferenţele în nia Ir
(Mure
Păclişa şi Orlea — le re 21 000 mc mai multe. A- repere importante în dis ponibile, de cantităţile ră la această oră însemnate tre ■ planificat şi realizat de lari
vine ca obiectiv principal ceasta se datorează faptu cuţiile purtate de către şe mase de executat la lucră cantităţi de fîn în cimp. sînt substanţiale. Totuşi LARI:
îndeplinirea sarcinilor afe lui că a sporit numărul fii de brigadă ing. Ioan rile în curs, de dotarea teh Ne miră această stare de cifrele arată că în unităţi (Minei
rente trimestrului IV. „Fap mijloacelor de transport Dănilă şi ing. Ioan Radu, nică ce o avem, de capa lucruri întrucît unităţile le respective s-a acţionat
tul că în prezent — arăta auto şi s-a muncit mai bi inginerul şef mecanic Va- citatea şi forţa colectivului respective au posibilitatea, cu mai multă răspundere
în euvîntul său, ing. Flo ne. în 1987 ne vom strădui sile Mogojan, şeful secţiei nostru, putem afirma că pe lingă mijloacele meca pentru asigurarea suculen
rin Mandai, şeful brigăzii să acţionăm în acelaşi ritm. auto — maistrul Dumitru planul pe 1987 este reali nizate, să asigure transpor telor. în schimb ce se
Ostrov — şi brigăzile din Solicităm beneficiarului să Sava — şi secretarul orga zabil la toţi indicatorii, în tul furajelor cu atelajele, poate spune despre modul
Pen
aval fac parte din A.C.H. asigure sursele de balast nizaţiei de bază a acestei toate capitolele sale. Vom vine :
continua tradiţia ultimilor care există în număr ma în care s-au preocupat con va fi
ani şi vom acţiona cu toa re în satele respective. Dar ducerile C.A.P. Şerel (unde începi
tă puterea, forţa şi pasiu nici conducerile unităţilor faţă de un necesar de 2070 noura
nea noastră de constructori respective, nici consiliile tone nu s-a însilozat ni şl în
ploua,
pentru înfăptuirea sarcini mic), C.A.P. Rîu Alb, Rîu modei
lor ce ne revin, pentru a populare nu s-au implicat Bărbat, Nucşoara, Sălaşu dic c
ne spori contribuţia la a- cu toată responsabilitatea lato .
tingerea independenţei e- şi competenţa în asigura de Jos pentru asigurarea Temp no
la
nergetice a ţării — obiec rea şi mobilizarea cetăţe suculentelor, deoarece, du se îi
tiv major pus în faţa în? nilor care deţin atelaje la pă cum se poate vedea, în Izolat
tregii naţiuni de către se transportul finului din aceste unităţi cantităţile cele
tre 1
cretarul general al parti mine:
dului, tovarăşul Nicolae cîmp ' le necesar ca în însilozate sînt aproape sim şl pe
Ceauşescu". zileh . .nâtoare, toţi fac bolice.