Page 92 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 92
V 9 003 • DUMINICA, 26 OCTOMBRIE 1986 l'ao>. r
Agenda „Sannis“ ’86
/IZIUNE • Mai multe importan
te sectoare ale producţiei
• Simpozion. „Lupta ma — a găzduit noi lansări. de cărbune din Valea
INICA selor populare huoedorene Vineri seara, în prezenţa Jiului şi-au îndeplinit sar
rOMBIUE sub conducerea Partidului autorilor, au fost lansate cinile de plan pe 10 luni.
Împliniri afective şi morale prin Comunist Ito-mân pentru volumele de versuri „Ve Intre acestea : sectoarele
copiilor : • dreptate socială, pentru a- dere din poem" al poetei I al I.M. Lupeni, I al I.M.
îoteca de părarea integrităţii şi in Nastasia Maniu, „Cartea
n — „Fre- Paroşeni, III al I.M. Vul
colo: ; Eplso- naşterea şi creşterea copiilor dependenţei ţării", a fost Clara” a poetului Gcorge can şi IV al I.M. Petriia
tema simpozionului organi Ţămea. în acelaşi cadru • La parterul blocului nr. I
•iinunu cînte- se faţă de menirea fami zat, la I.U.M.P. Petroşani, emoţionant a fost lansată
jminesc. Me- „Constituie cea moi înaltă dială in obţinerea unor re 61, din cartierul Petro- '
opulare (co- cinste şi cea mai înaltă zultate in această direcţie liei. La dispensarul de în de Comitetul judeţean de „Cartea Mureşului" — un şani-Nord, s-a dat in fo- |
misiune socială pentru fe - sublinia Ana Conţ, pre treprindere, in cadrul cursu cultură şi educaţie socia inspirat periplu literar prin losinţă o unitate de argă- .
diuninlcal mei aceea de a noşte, «ie şedinta comisiei de femei, lui „Şcoala mamei", gra listă în colaborare cu Mu aşezările străbătute de a- sitorîe şi curăţătorie hai- I
color)
1 lemnului a da viaţă, de a creşte este sănătatea femeii, bl videle şi tinerele mame be zeul judeţean şi Filiala Ar eest legendar rîu —, carte ne de blană • Hormci ]
itfăcini — re- copii. Nu poate fi nimic colaborare cu organizaţiile neficiază de sfatul medi hivelor Statului Deva. Lu pe care şi-a pus semnătu şi buni gospodari, lucră- |
(color) mai de preţ pentru o fe de partid, cu medicul de cului in creşterea şi îngri crările au beneficiat de ra de prestigiu scriitorul torii C.P.A.D.M. Ilia s-au <
rea progra-
meie decît să fie mamă, întreprindere, efectuăm con jirea copilului in primul an documentate comunicări Gligor I-Iaşa. Cei prezenţi străduit să asigure în a- j
n al decit să asigure realizarea troale periodice pe secţii de viaţă. cu largi referiri la lupta au dialogat apoi cu scriito ceastă toamnă cantităţi |
Istorie erol- în viaţă a înseşi legîfor şi in căminele de neiami- După cum aflăm de ia muncitorilor mineri dintre rii prin... autografe. Plăcu suficiente de produse '
or) cele -două războaie mon
a Itomănlel * naturii de a procrea, de iişti, in cadrul cărora ur interlocutoarele noastre, in te intilniri cu scriitorii pentru consumurile colec- |
ini din con- a asigura dezvoltarea con mărim curăţenia, condiţiile cadrul întreprinderii s-au diale. Aşa au fost comur George Ţărnea şi Gligoi tive din unităţile forestie- i
dc gală al tinuă a poporului, a naţiu sociale de la locurile de Întemeiat in ultimul timp nicările „Greva generală naşa au avut loc şi la O- re şi de alimentaţie pu- I
lului cîntecu- a muncitorilor din octom
5şesc nii noastre" - sublinia to muncă, factori esenţiali numeroase familii trainice răştie, unde dialogul s-a blică. Au fost insilozate J
rtlstlc : „S-a varăşul Nicolae Ceauşescu în menţinerea stării de să intre care Ruxandra şi le brie 1920 — moment im purtat cu elevi şi cadre şi conservate 9 tone car- i
at in Alpl“ în cuvintarea Ip Plenara nătate, ne preocupăm de nevie Gotcu, Maricica şi portant în lupta pentru didactice de la şcoala ge tofi, 500 kg ceapă, 1 500 l
nai lărgită a Consiliului Sair- asigurarea unor condiţii V-astle Chindriş, Nicolae şi făurirea P.C.R." (susţinută kg gogonele, gogoşari, J
:rca progra- nerală nr. 1 şi liceele in
tar Superior. optime de muncă, de ser Dorica Lai, Mircea şi Eva de Adela Herban), „Ac dustriale nr. 1 şi 2. castraveţi, ardei ş.a. • Un (
In întemeierea familiei, virea mesei la cantină în Lai, Marcela şi Viorel Păcu ţiuni revoluţionare ale cititor ol ziarului nostru, *
UNI in realizarea politicii de cea mai perfectă stare de rar, împlinirile lor afective muncitorimii miniere din Ieri, în cadrul zilei E- din Hunedoara, ne-a re- |
rOMURIE mografice a partidului şi igienă, fiind completate de faptul Valea Jiului în anii -1929— diturii „Ion Creangă" in latat un caz de indife- ,
•nai statului, un rol esenţial ii — In atenţia noastră — că lucrează în aceeaşi sec 1933" (Dumitru Peligrad), vitatul îndrăgit a fost renţă in serviciu şi corn- I
: telinico-ştiin- au şi colectivele de muncă ne declară tovarăşa Elenă ţie şi întreprindere. O fa „Antifascismul şi antiim- scriitorul Viniciu Gafiţn, portare necivilizată cu '
:olor) perialismul maselor mun directorul editurii. întîlni-
folcloric (co- în cadrul cărora lucrează Brinduşa - se află, de a- milie model este şi aceea oamenii de la ghişeu a ţ
lamilii deja constituite, al semenea, organizarea unor a inginerilor Felicia şi Con citoare din Valea Jiului" rca scriitorului cu publicul
-follcton : tele in formare. La Fabrica acţiuni gen dezbateri, le stantin Sitaru, care s-ou (dr. Mircea Valea), „Aspec mare şi mic — printre ca
rul“ (color) E- te din lupta minerilor din re elevi ai Şcolii generale
1 2 '„Vidra" din oraşul Orăştie, gate de necesitatea înte cunoscut aici, ca stagiari, nr. 8 Deva — s-a constituit
mal unde lucrează un mare nu meierii familiei, a Înaltei şl tot aici s-au căsătorit, Valea Jiului împotriva dic E C R A N
îrea progra- măr de femei, majoritatea îndatoriri patriotice, pentru împlinind şi rostul familiei, taturii militaro-fasciste" într-un cald dialog, care a
mame, dar şi tinere ne asigurarea vigorii şi tine acela de a avea şi creşte (Dumitru Barna). dat o frumuseţe aparte
căsătorite, unele in pragul reţii naţiunii noastre. Re copii. Şi exemplele ar pu • „Salonul hunedorean manifestărilor de închidere
întemeierii căminului, alte cent, in colaborare cu ci tea continua. al cărţii" — manifestare de a ediţiei a Xl-a a „Salo casierei din staţia de ca- I
le nehotărite încă la acest nematograful „Patria", a In cadrul colectivului in- prestigiu în cadrul festiva nului hunedorean al căr le ferată Geoagiu-Băi : ,
important pas al vieţii, pro avut loc la secţia croit ve treprinderii, problema în lului „Sarmas" — a con ţii". croşetează în timpul ser- |
;ti i: c.oo nu- blema întemeierii căsnicii lur vizionarea filmului ro temeierii căsniciilor, a edu tinuat, după seara de cal • „Salonul anual jude viciului, nu eliberează în *
i; 0,05 concer- lor, a cimentării relaţiilor ţean de artă plastică" s-a timp util biletele de tren, k
11; 7,00 Aclua- mânesc „Promisiuni", pe cării tinerelor cupluri pen dă audienţă în caro a fost îi apostrofează pe călă- 1
0 de minute ; dintre soţi, aceea a con marginea căruia numeroa tru viaţa de lamilie este lansat cel de-al 13-lea vo deschis, sîmbătă, în am
logramul sate- vingerii tinerelor mame de se participante au purtat privită cu responsabilitate. lum al scriitorului Radu bianţa deosebită a noilor tori dacă-i atrag atenţia J
yigazln duml- a avea şi creşte cil mai un dialog deschis despre După cum am aflat, exis Galerii de artă din Deva. asupra obligaţiilor de |
>e toate pen- Ciobanu, cu noi momente serviciu. Cazul s-a petre- *
10 Radlojur- mulţi copii - după cum viaţă şi implicaţiile necu tă un plan de desfăşurare apreciate. Librăria „Ovid Aproape 20 de pictori, cut în 24 septembrie a.c„ |
lor izlnul ne relata Elena Brinduşa, noaşterii temeinice a prie a unor intilniri pe tema o- Densusianu" din Deva, în sculptori şi graficieni care
-•a vc- secretar al comitetului de tenului, a urmărilor pe ca crotirii mamei şi copilului, cadrul zilelor editurilor crează în judeţul Hunedoa ora 16,50, dar nu este *
din o- singular. Poate şefii res- I
. ^dxbal ml- partid - se află in atenţia re le poate avea uneori a creşterii şi îngrijirii co „Cartea Românească", „E- ra expun lucrări care vă pectivei casiere îi elibe- '
it: 17,00 FublI- comitetelor P.C.R. şi de sin credulitatea tinerelor fete. pilului mic, a necesităţii minescu" şi „Ion Creangă" desc viguroase talente.
35 Muzicoteca dicat, a comisiei de femei In cadrul conferinţelor ce întemeierii familiilor, acţiuni rează un ...bilet ajutător ţ
1 ; 19,15 Atlas în muncă • Din iniţiaţi- |
9,15 l’leso In- din întreprindere, a cadre ou loc trimestrial, la care ce se vor organiza cu spri Oaspeţi dragi în festival va studenţilor anului II *
i; 20,00 Rndio- lor sanitare de la dispen participă un mare număr jinul unei secţii din cadrul Printre oaspeţii îndrăgiţi ai festivalului „Sarmis j
:o Ctîţsân tecul sarul unităţii, ca o sarcină de femei din toate secţiile, universităţii cultural-ştiinţi- ingineri al Facultăţii de |
afirmării ar- ce se desprinde din Ho- sint invitaţi medici şi ju fice. Este insă necesară o ’86" s-a aflat şi Ştefan Tapalagă, actorul care consi- | mine a I.M. Petroşani a «
1 Turneul me- deră publicul hunedorean — după cum ne-a mărtu- j luat fiinţă Clubul de dez- I
10 Radiojurnal; tărirea Comitetului Politic rişti care vorbesc despre continuitate in organizarea risit — un prieten apropiat inimii sale. „Fiecare re- J
ramlc sportiv; Executiv al C.C. ai P.C.R. comandamentul social ma unor astfel de manifestări bateri filozofice şi ateiste ^
tate; 22,35 Ro- cu privire la creşterea răs jor, acela de a gin di şi ca şi o popularizare con întîlnire cu el este o bucurie şi — aşa cum auVifir- j „Vasile Conta" • 30 de I
Moment poe- mat şi colegii de l.a Teatrul de comedie — vom reveni ani, 10 luni şi 10 zile a *
Mocturnu mu- punderii organelor şi or a avea un comportament cretă a lor, astfel ca ele cu drag în judeţul Hunedoara. Credem că la Brad, j fost prezent cu fapta pe Jj
15—21,00 Ilule- ganizaţiilor de partid, or familial in consens cu in să fie cunoscute de un cit avem mult mai mulţi prieteni. Publicul care aştepta ,
ganelor de stai şi cadrelor teresele noţiunii, fiind tă mai mare număr de femei afară, pentru că locurile se ocupaseră toate, a fost | platforma oţelă rii lor Hu- 1
medico-sanitare in asigura cute cunoscute obiectivele şi, deci, participarea să fie atît de numeros incit ar fi umplut încă o sală şi ju- | nedoarei apreciatul oţefar J
rea unui spor corespunză politicii demografice. Aces numeroasă. mătate de spectacole. Pînă la aşteptata Teîntîlnire cu | Paul Orelt. Mai întîi la |
tor al populaţiei. te acţiuni contribuie la for publicul hunedorean, un gind pentru el". O.S.M. I, iar de la por- 9
nirea cuptorului nr. 1 a |
— De importanţă primor- marea unei opinii sănătoa ESTERA ŞINA
0. 5.M. II a fost întiiul ®
î.D. tn- alertă
ol, cel din 11- lui... prim-topitor. Nu s-a |)
- seriile I—II oprit din dragostea pen- *
IUNEDOARA: Actualul „Salon hune- tru oţel şi a devenit i
ăgaz (Modern
îrte de Tlppc- dorean al cărţii" se bu maistru. Acum, ia ieşirea {
rn — B); Ciu- cură prin cele peste 1 800 la pensie, le doreşte ce- J
lacăra); Viraj volume puse la dispozi lor pe care i-a lăsat în I
castel) ; PE- ţia cititorilor şl prin ac urma lui pe platforma ce- »
Mlsterul sta- ţiunile organizate, de o a 1
(Paring); De- largă apreciere. lor opt cuptoare să plă- t
dr te (7 m mădească oţel tot mai '
-Jo — mult şi mai bun pentru k
lUnirea); LU-
ncul, petrolul ţară. Iar aceştia îi urează *
(Cultural) ; „SĂPTĂMÎNA sănătate şi mulţi ani de '
) floare şl doi viaţă ! ® Cine trece pe |
- seriile I—n lingă autobaza din Brad '
i; LONEA: Pi- ECONOMIEI"
’acific (Mlne- a I.T.A. Deva observă cu |
'RILA : Ca-n uşurinţă o modificare de J
Muncitoresc) ; Cine economiseşte, contur a halelor-ateliere. |
: Zbor pe-
lundtoresc) ; cîşfigă Se spune că cine s-a ars vînâtoare, a rămas restan Clădirea a fost înălţată î
Pilot de for- o dată cu ciorbă, sullă şi-n Costică si „naivii" ţă la predarea unor piei cu cele 76 de panouri I
(Retezat) ; CUGETĂRI iaurt. „Zicala este pentru » de... ciine. solare, care încălzesc apa J
necare (Steaua
ABARZA: Ac- CU SEMNĂTURA alţii, mai săraci cu duhul, că 8.G. din Geoagiu are că a plănuit să-l păcăleas - Nene, te scot eu din necesară spălatului. Pu- 1
ibuzul (Ml- nu şi pentru descurcăreţi mare nevoie de verighete că şi el pe Costică. necaz, de-o să-mi fii recu nind soarele la lucru, lu- î
IŞTIE: Lanţul „Ca să fii econom nu se ca mine" - s-a gindil Cos- pentru nuntă, Costică s-o — Frate Costică, de Io noscător toată viaţa ! - i-a crătorii autobazei au apă t
- seriile I—II prezentat la acesta. „Am caldă la discreţie şase J
De patru ori cer cine ştie ce însuşiri, ci ti că Pintea, din Alba lu- nuntă mai adunai ceva spus el lui V.N. Dă aici
5ra) ; GEOA- numai o hotărire de-a li ost lia, cînd a ieşit pentru o auzit că vrei să-fi iei mi bani, aşa că te rog mai in palmă la băiatu' 5 000 luni pe an, fără ca în- |
Toată lumea iei, intrudt economia este cincea oară de la ■ Închi reasă. Lasâ-mă să contribui lă-mi rost de un „ghiul", lei, şi-fi fac eu rost de 150 călzirea ei să-l coste *
- seriile I—n ordinea pe care trebuie să soare. şi eu cu ceva la fericitul dar aşa de vreo 10 gra piei de ciine pe care le vreun ban. Instalaţia so- |
ultură) ; HA-
poliţlstul (l)a- o ai în toate zilele. Econo ...A fost „cuminte" un eveniment ! Cu vioara nu me, ca pentru băiatu' /". predau in contul tău. Doar Iară, executată după un l
1: Ciprian Po- mia este ferirea de orice ri timp, pînă să-p facă rost ştiu cinta, dar uite aici Costică, serviabil, s-a sint achizitor ! proiect al Institutului de î
- seriile I—II; sipă". N.V. — vînător, deh l - proiectări din cadrul |
irtună In Pa- pe căi legale de un '„mic două verighete, chilipir cu prezentai după două zile
de cultură); MIHAIL SADOVEANU capital", de care avea ne rat. Te costă numai zece nu cu unul, ci cu două ar li trebuit să-şi amin M.T.Tc., a fost realizată s
Hol, cel din li- voie pentru pornirea '„afa mii 1". '„ghiuluri", să poată alege. tească de proverbul cu pie de meseriaşii autobazei |
- seriile I—II '„Virtutea care poate do cerilor". Apoi, a plecat la lea ursului din pădure... • Locatarii de pe scara ţ
ILIA : Stele vedi buna creştere trebuie D, blocul 4, strada Mure- 1
amina): C.IIE- Arad şi la Cluj-Napoca, de F O I L E T O N Fiind insă atunci într-un
nna bobocilor să fie cumpătarea. Ea e cea unde s-a aprovizionat - pe lapsus de Înţelepciune şuiul, din Orăştie, aşteaptă "
mai de seamă dintre toate ce căi el ştie - cu citeva Cind a văzut verighetele — Neruşinalule, ai vrut populară, a rămas fără de multă vreme ca
deoarece de ea atirnă in bijuterii şi s-a întors pe lucind de-i luau ochii, B.G. să mă păgubeşti, pe mine, cinci mii de lei. 1. G.C.L. din localitate să li
general bunul mers al vieţii". meleaguri hunedorene (liind a scos banii şi s-a dus aţă care te cunosc de atita ...S-a mai distrat Costică le rezolve problema sub- î
ION SLAVICI născut in Geoagiu, nu pu cu ele la aleasa inimii, s-o vreme 1 la-ţi verighetele de pînă să fie descoperit, in- solului : plin cu apă, cu |
tea uita locurile natale !). liniştească. Ca omul, ne tablă şi du-te ; „ghiuluri- şelind şi pe alţi creduli. conducte fisurate - prin n
'„Tezaurul nostru e Casa Clienţi — şi mai ales cliente răbdător, B.G. şi-a pus ve le" rămin amindouă la mi Bunăoară, B.l. din Alba lu- care se pierde agent ter- fi
i : vremea dc- de Economii. Sileşte-te să-i ne, ca să mă fii minte I - lia i-a imprumutat 8 000 mic atît de necesar în a- *
Jătoare. Cerul mai adaugi ciţiva lei pe săp- - a găsit uşor, aşa că in righeta in deget înainte de ceastă perioadă şi, mai i
mult senin la scurtă vreme ;;marfa" era eveniment. La scurt timp a i-a strigat B.G. iui Costică. lei primind drept amanet
ol se va în- tămînă şi, dacă nu ţi-ai scos vindută. Şi solicitări mai constatat cu stupoare că Şi, intr-adevăr, l-a ţinut două verighete care, după ales, in lunile care vin. *
it dinspre vest încă libretul, nu intirzia : erau... aceasta şi-a pierdui luciul, minte, pentru c ă a schim cum luceau, păreau a va Iar consiliul popular o- ,
ul zilei va du-te şi scoateţi-l numaide- răşenesc ar trebui să-i (
;ul va sufla cit, oricit de mic ar fi înce ;,Ce mă iac, că nu pot ba mai mult, i-a imprimat bat arama pe... cupru 1 lora mai mult, dar care
i sectorul su- face faţă cererilor ? !". Aşa pe deget o dungă neagră ...In acest timp, Costică erau Io! din aramă. stopeze din activitate pe >
inslflcărl lzo- putul". că, in minte i-a încolţit un de toată frumuseţea. Îna trăia ;,ps picior mare" : Acum, Costică este „ca crescătorii de porumbei |
ectorul sudic, TUDOR ARGHEZI gind: '„Mulţi văd, puţin! poi nu mal putea da, ost localuri, băuturi scumpe, zat". Dar nu la hotel, cum de la etajul IV... ® Can- '
ile minime de tina minei Uricani serveş- j
zor fi cuprin- Singura dată - sau a- pricep ! Principalul este ca iei că a făcut nunta cu ve hoteluri şi alte.... accesorii, se obişnuise, ci acolo unde-i
■ 3 şl 3 grade, ■„bijuteriile" să lucească pi- righete de împrumut. S e aşa c ă banii, ca banii, s-au este locul. te zilnic 2 000 porţii de'
ridicate, iar proape - cînd este mai plă nă iau banii, apoi... Costi- gindea că, dacă denunţă dus repede. Intr-un moment mîncare la intrarea mi- li
io mîine în- cut să pierzi decit să ciştigi nerilor in schimburi şi u- ”
18 grade. Di- este atunci cind lupţi contra că mă cheamă !". fapta; o să rămină şi iară de profundă meditaţie, şi-a ARON S1COE,
ecvcnt brumă Şi aşa a făcut. Auzind verighete şi iară bani, aşa amintit că V.N.-, paznic de procuror nor abonaţi. i
ri ceaţă. tentaţiilor".
MARK TWAIN