Page 94 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 94
Bogată toamnă a silvicultorilor
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
r— Pentru că, în linii pali de plan: 6,3 la sută te de pădure, pe devize
. mari, la acest ceas al bi la producţia unităţilor sil convertibile, celuloză, man
lanţului de toamnă, aţi în vice, din' care 11 la sută gal, came de vînat. Ac
cheiat acţiunile şi sarcini la volumul de masă lem ţiunea continuă, colectivele
le importante din primul noasă exploatată, 35 la su noastre fiind hotărîte ca
an al celui de al optulea tă la masă lemnoasă re ■majorăm sporurile de pro
pînă la sfîrşitul - anului să
ar-
zultată
rugăm,
tova
din
curăţarea
C IA L IS M U L cu, inspector şef al Inspec boretelor tinere, 12 la sută ducţie de pînă acum, să
cincinal,
vă
răşe inginer Emil Maiores-
continuu
activi
la vânzarea de lemn către
dezvoltăm
cooperativele
judeţean
tatea de export, aşa cum
silvic
toratului
agricole
de
’
a
recomandat
producţie şi 28 la sută la
secretarul
Hunedoara—Deva,
să in
ventariaţi roadele culese.
la sută la puieţi, 28 la
răşul Nicolae Ceauşescu, şi
— Ca şi în anii trecuţi,
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C R ne-aim pregătit cu grijă şi cel vindut la populaţie, 23 general al partidului, tova
sută la fructe de pădure,
la col de al III-lea Congres
Şl AL C 0 Al S 1 LI U L U I n n n IILAR J U D E Ţ E A N răspundere condiţiile rea 111 la sută la ciuperci co al oamenilor muncii, la re
mestibile, '8 la sută la fu
lizării planului pe anul cu
al
plenară
centa
a
C.C.
rent din toamna preeeden- ■ raje, 22 la sută la plante P.C.R.
tă, aşa că ne-aim desfăşu medicinale, 92 • la sută la — Ce colective au con
Anul XXXVIII, nr. 9 004 MARŢI, 28 OCTOMBRIE 1986 4 pagini — 50 bani rat cu bine activitatea şi carne de vînat. De ase tribuţii mai consistente la
în timpul iernii, dar mai menea, am livrat supli frumoasele rezultate dobîn-
ales în anotimpurile care mentar cu 10 la sută une dite în acest un de Inspec
au urmat. In primăvară le produse la fondul pie toratul silvic judeţean Hu
ROMÂNIA—PROMOTOARE A păduriri şi reîimpăduriri, la ţei, ne-am îndeplinit pla nedoara—Deva ?
am acţionat intens la îm
nul la activitatea do inves
—
executarea unor produse tiţii. silvice Majoritatea ocoalelor
mobilizat
s-au
c-
în atelierele de preindus- — Ştim că Inspectoratul nergic în activitate, şi-au
UNEI POLITICI PE DEZARMARE, trializare, în vară am avut silvic judeţean Hunedoara— organizat lucrul dc aşa na
Deva livrează anual însem
un sezon lung şi bogat la
tură, îneît "au reuşit să-şi
recoltarea fructelor de pă nate cantităţi de produse la îndeplinească prevederile
dure — care încă nu s-a
PACE Şl ÎNŢELEGERE încheiat —, iar acum, toam export. Ce arată acest indi de plan. să obţină depăşiri.
cator
acum,
nouă
după
na, continuăm o serie de luni şi mai mult de două Se evidenţiază, totuşi, oa
menii muncii de la ocoa
activităţi şi pregătim con decade din an ? lele silvice din ITunedoa-
ÎNTRE POPOARE diţiile planului pe 1987. Re sută, deşi sarcinile au fost
— O depăşire de 1,6 la
inventarul
roa
la
venind
Interviu consemnat de
delor culese în perioada mai mari decît în anul DUMITRU GHEONEA
care a trecut din an, el 1985. Am trimis suplimen
MILITĂM PENTRU PACE, SĂ APĂRĂM înscrie depăşiri la aproa tar partenerilor externi în
MUNCIM SI CREDEM ÎN PACE ! CLIPĂ DE CLIPĂ pe toţi indicatorii princi semnate cantităţi de fruc (Continuare in pag. o 2-a)
Poporul român a fost din- ţionale din luna octombrie SĂNĂTATEA,
totdeauna iubitor de pace, a a.c. — au fost primite cu un VIAJA OAMENILOR!
muncit şi a luptat de-a lun deosebit interes de întreaga „ S A R M I S ’86“
gul zbuciumatei sale istorii lume, întrucît ele se înscriu Ca lucrător pe tărimul o-
pentru apărarea pămintului organic în ansamblul activi crotirii sănătăţii şi vieţii oa
străbun şi păstrarea fiinţei tăţilor şi iniţiativelor Româ menilor am primit întotdeau
naţionale, pentru relaţii de niei, ale preşedintelui ei, şi, : na cu . profundă satisfacţie,
bună vecinătate şi ajutor în acelaşi timp, exprimă vo cu mîndrie patriotică, demer
reciproc, pentru linişte şi inţa poporului român de a-şi surile conducătorului parti
pace intre toate neamurile construi — alături de naţiu dului şi statului nostru, to
de pe pâmint. Acum, cind nile din Europa şi din în varăşul Nicolae Ceauşescu,
peste întreaga planetă tro treaga lume — viitorul pro pentru a se trece neîntirziat
nează norii negri ai unui priu, in linişte şi pace.
război nuclear, cind fiecare Noi, constructorii obiecti la acţiuni concrete in nume
le , apărării dreptului vital al
liinţă umană „poartă" in ■ velor energetice din Retezat, omenirii la existenţă, la via
spate tone de exploziv şi de am primit cu multă bucurie ţă, la pace.
alte armamente sofisticate — noile iniţiative româneşti ca
datorită cursei înarmărilor re poartă amprenta gindirii ■ Aprecierile secretarului ge
care a luat■ . un avint fără politice strălucite a tovarăşu neral al partidului, preşedin
precedent — in lume a ră lui Nicolae Ceauşescu şi se tele ţării, analiza situaţiei
sunat din nou dorinţa de bucură . de adeziunea fermă internaţionale, propunerile
pace a poporului nostru, prin a întregului popor, fiind■ în realiste făcu ie de la înalta
glasul celui triaj iubit fiu al dreptate spre oprirea actua tribună a Marii Adunări Na
său, t o v a r ă ş u l Nicolae lei evoluţii a evenimentelor ţionale dau glas simţăminte-
Ceauşescu, secretarul gene spre confruntare, şi război, lor şi preocupărilor noastre
ral al partidului, preşedinte pentru o schimbare radicală de a trăi şi munci în pace;
le României. Vibrantele ape a cursului vieţii internaţiona pentru a ne putea creşte co
luri de pace ale conducăto le in direcţia unei politici de piii în căminele liniştii, feriţi
rului iubit al partidului şi
statului. nostru adresate tu Ing. FLORIN MANDAI, ANDREI NONN,
turor naţiunilor — cele mai şeful brigăzii nr. 5 Ostrov, medic, Dispensarul medical
recente fiind cuprinse in ma A.C.H. Rîu Mare-Retezat din Romoş Un moment — mal rar văzut la oraş — a fost adus de oierii din Fereai în toată
gistrala cuvintare -rostită la prospeţimea .şi originalitatea lui : „măsuratul oilor". Foto N. GHEORGHIU
sesiunea Marii Adunări Na (Continuare In pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a)
Festivalul obiceiurilor
populare hunedorene
Un act artistic inălţător s-a Însufleţit cu frumuseţea
Fertilizarea terenului şi efectuarea ogoarelor — prin simplitate şi prin sin de veacuri a obiceiului
ceritatea morală a momen
„măsuratul oilor", iar oa
telor prezentate s-a desfă menii salului — adunaţi în
în ritm sporit şi la nivel calitativ înalt şurat, duminică, in cadrul preajma familiei Munteanu,
festivalului „Sarmis '86" - sufletul mişcării artistice de
obiceiul popular hunedo- aici - au venit cu lese'< şi
In aceste ziie, cînd lu turale fertilizîndu-se o tone îngrăşăminte natura rul şef al unităţii, sublinia: rean. In frumuseţea şi bo sălcier, cu şal şi cupe, cu
crătorii ogoarelor — însu mare parte din suprafeţele le şi de ogorît 300 ha. — Este adevărat că s-a găţia portului popular ■ ro tot ce e necesar pentru ca
fleţiţi de preţioasele orien ce se vor cultiva în pri — Ce s-a făcut pînă ogorît puţin pînă acum. mânesc din pădurenime ori hărnicia păcurarilor de-a
tări şi indicaţii cuprinse în măvara viitoare cu cartofi, acum ? ■ In zilele următoare, vom de pe Valea Mureşului, din lungul unui an de muncă
cuvîntarea rostită de tova sfeclă, porumb ş.a. Cele —• Am transportat 300 introduce la arat un nu Apuseni sau străvechea să iţe cu cinste măsurată,
răşul Nicolae Ceauşescu la mai mari cantităţi s-au tone gunoi de grajd şi am măr mai mare de tractoa Germisara ne-au lost ofe iar judecata, satului —
marea adunare populară de administrat pe terenurile efectuat arături adînci pe re şi viteza de lucru va rite momente de adincă dreaptă. Şi tot ce a ur
la Slatina prilejuită ele cooperativelor agricole din 100 ha. Ambele lucrări cu creşte. • trăire patriotică spre a ne mat s-a derulat in fiorul
sărbătoarea „Zilei recoltei" Simeria şi Băcia. Din su nosc o desfăşurare tot mai — Cum se ară, după reaminti rădăcinile ps ca cald al dragostei de neam
— acţionează cu hărnicie prafaţa ce trebuie ogorîtă amplă. Ioan Fazekaş, Ale ploile din ultima vreme ? re s-au dezvoltat idealu şi de glie, aşa cum ne-au
şi răspundere pentru a crea — Mult mai bine. Nu rile noastre, faptele noas adus cu frumuseţea colin
condiţiile necesare obţine mai ies bulgări aşa de tre. Sărbătoarea obiceiului delor şi-a jocurilor cetele
rii unor recolte superioa C . U . A . S . G ; S I M E R I A mari şi se lucrează mai popular hunedorean a ve din Dealu Mare (Vălişoa-
re în anul viitor. Pornind uşor. nit să potenţeze cu fru ra) în care şi-au unit gla
de la acest deziderat, Con Suprafeţe însemnate s-au museţile inepuizabile ale sul şi paşii localnici de la
siliul unic agroindustrial s-au executat arături pe xandru Deteşan, Gheorghe ogorît şi la cooperativele a- folclorului ziua de dumini micuţele de 5 sau 11 ani
Simeria a întreprins mă* mai mult de 300 ha. Fulea, Marian Aparaschi- gricole din Simeria şi Bă că, să încălzească atmosfe — Ana Maria şi Oana Bol-
f suri menite să asigure ca — Ce unităţi se eviden vei, Aurel Cristina şi Vio- cia. Lucrarea trebuie însă ra răcoroasă a toamnei. dura - la bunicuţa de 81
drul optim de desfăşurare ţiază în efectuarea acestei rel Aparaschivei efectuea grăbită, în condiţiile efec Valorilîcînd străbunul obi de ani Alexandrina Gher-
a fertilizării terenului şi lucrări ? ză ogor de bună calitate. tuării unei arături de cea cei al colindatului cu du man sau suratele sale întru
arăturilor adînci de toam — C.A.P. Simeria, C.A.P. La C.A.P. Tîmpa, din 108 mai bună calitate, la coo ba, ceata de dubaşi de la anii senectuţii, Elena Dră-
nă. Băcia şi C.A.P. Sîntandrei. ha ce trebuie arate în a- perativele agricole din Ra- Boiu (Gurasada) a deschis goi şi Ruxandra Alba. Iar
— Ambele lucrări sînt Pentru a asigura un ritm ceastă toamnă, s-au ogo poltu Mare şi Bobîlna şi impresionant manifestarea. cind „Ţurca" şi căluşerii
h6tărîtoare pentru realiza înalt şi nivel calitativ co rît, pînă duminică seara, la Asociaţia economică in- '„Junelui", „Colinda cinstei"; din Geoagiu au urcat sce
rea în 1987 a unor produc respunzător arăturilor a- 36 de ha. La arat lucrează tercooperatistă de la Bo ;;Torcu-s-a-ntors" înfloreau na festivalului, . in sufletele
ţii mari la hectar — sub dinei, S.M.A. Simeria a mecanizatorii Nicolae Bo- bîlna. în ritmul dubelor lui Gheor celor prezenţi iubirea de
linia Ioan Igna, inginerul organizat formaţii mari dea, Ioan Dobra şi Ioan ghe Bulgăr şi Ionel Coste, vatră strămoşească şi-a a-
şef al C.U.A.S.G. Simeria. de tractoare, coordonate de Dura. Maria Baciu, inginer TRAIAN BONDOR. in urma cărora veneau fa Uat cald sălaş, contopin-
De aceea în toate unită cadre cu munci de răs milii întregi din sat, ca du-se în bucuria şi frumu
ţile agricole din zona noas pundere din unitate, ce au Roman Medrea, Cornel Bo seţea ce a luminat în a-
tră de activitate li se a- lucrat do dimineaţa de-, ta, Ioan Costea — părinţi cea zi viaţa spirituală hu-
cordă atenţie maximă. vreme pînă seara tîrziu. şi fii - care ştiu să perpe nedoreană.
in SPORT
— în ce stadiu au ajuns — In această toamnă — tueze, prin ani, străvechiul
lucrările respective ? arăta Mihai Popcscu, obicei. Cind pădureanca LUCIA LICIU
— Au fost. transportate ginerul şef al cooperativei din Feregi a prins să che
în ’cîjnp si administrate, agricole de- producţie • din me, peste văi, la tocmitul Alte. datări
numai în această toamnă, Sîntandrei — avem de sitnii; scena în aer liber în pag a 2-a
3 800 tone îngrăşăminte na transportat in c-împ 1 000.