Page 95 - Drumul_socialismului_1986_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

România — promotoare a unei Bogata toamnă
Agenda „Sarmis ’86“
politici de dezarmare, pace a silvicultorilor •„VIAŢA ROMÂNEASCĂ" ÎN CULTURA 20,00
20,20
I ]
(Urmare din pag. 1) O *
şi înţelegere între popoare ra, Haţeg, Baia de Criş, NAŢIONALĂ CONTEMPORANĂ I s
Sub
acest
Baru, Dobra. desfăşurat, în generic s-a ră evocate de către in­ 20,.13 ’ 1
găzduirea vitaţi.
SĂ APĂRĂM CLIPĂ DE CLIPĂ — Spuneaţi că unele ac­ Casei de cultură Deva, După definirea rolului
tivităţi continuă, că vă întilnirea activului cultu­ deosebit de important al
SĂNĂTATEA, VIAŢA OAMENILOR ! preocupaţi de pregătirea ral cu poetul Ioanichie revistei în peisajul vieţii 21,30
producţiei anului viitor...
Olteanu, redactor şef al noastre spirituale, dato­
(Urmare din pag. 1) jirii mamei şi copilului. Naş­ ror cetăţenilor patriei noas­ — Da, deşi planul anual revistei „Viaţa româneas­ rită grijii pentru calitate,
terile sînt asistate de specia­ tre, imi exprim intreaga ade­ de împăduriri şi reîmpă- că", scriitorul Vasile An- pentru promovarea valo­
de înfricoşătorul coşmar al lişti. Mortalitatea infantilă ziune faţă de organizarea duriri l-am îndeplinit de dru, redactor al aceleiaşi rii autentice, a noului,
războiului şi morţii. referendumului privind redu­ mult, mai executăm ase­ publicaţii şi George Tim- evitîndu-se însă excesele, BUC
este o chestiune de ordinul diopri
Dorinţa noastră de pace, de cerea armamentelor, efecti­ menea lucrări, cu gorun şi cu, redactor şef ol Editu­ participanţii au fost be­ 6.15 S
La oi
a munci şi a ne face viaţa tot trecutului, indicele de natali­ vului şi cheltuielilor militare salcîm, pe unele terenuri rii ştiinţifice şi enciclo­ neficiarii medalionului cultur
continuăm
re­
mai împlinită se vede şi la tate — in creştere. De ase­ ale României cu 5 la sută. degradate, măceşelor, plante­ pedice. întâlnirea — or­ „Ştefan Luchian". Diapo­ 7,30 1
coltatul
Revisl
noi, in comuna Romos. Case menea, durata medie de Voi spune DA intr-un glas lor medicinale şi ghindei, ganizată de Comitetul ju­ zitivele, reprezentînd o- rlerul
noi, şcoli, cămine culturale, viaţă a crescut în ultimii ani, cu întregul meu popor. Ca activitatea de vînat şi de deţean de cultură şi e- perele primului nostru letln
centru administrativ, blocuri deoarece intreaga populaţie apărător, clipă de clipă, al exploatare a celulozei pen­ ducaţie socialistă şi Ce­ nlare colorist, ca şi ale punde
altor colegi de generaţie
10,00
cu apartamente pentru spe­ beneficiază de asistenţă me­ vieţii şi sănătăţii semenilor tru export, pregătim do­ naclul literar „Sinteze" (care aduc un plus de in­ 10,03
Deva — s-a aliniat, prin
cialişti, drumuri, trotuare s-au dicală de tot mai bună ca­ mei rostesc acest DA încă cumentaţiile tehnico-eco- ţinuta sa elevată, reuşi­ formaţie despre viaţa pic­ lor; )
mu/,ic
construit in anii din urmă■ înainte de referendumul de nomice ale programului de torului român), au fost Negre
litate. Sint dovezi de netă­ telor actualei ediţii a fes­
Pentru ocrotirea sănătăţii, lo­ la 23 noiembrie a.c., cu răs­ investiţii pentru 1987. De tivalului „Sarmis". inspirat comentate de Bulcti
Unive
cuitorii comunei au la dis­ găduit ale grijii permanente punderea de medic, părinte asemenea, sîntem în plină Rolul militant în. viaţa Ioana Beldiman de la Din c
poziţie un dispensar medical a partidului şi statului pen­ şi cetăţean al României so- campanie de preluare în culturală a poporului ro­ Muzeul de artă a R.S.R. popou
modern, cu etaj, înzestrat cu tru ocrotirea vieţii şi sănă­ cialiste, peste cerul căreia administrarea Inspectora­ mân de-a lungul celor opt Manifestarea, înccpînd de şt
tului silvic judeţean a pă­ cadrul intim oferit medic
tot ce este nevoie. Muncim tăţii tuturor oamenilor ţării, să nu-şi facă niciodată loc durilor comunale, ceea ce decenii de apariţie a cu como;
Casa
de
aici doi medici şi mai multe care doresc să trăiască şi să norii ameninţători la adresa va determina asumarea u- „Vieţii româneşti", cola­ desfăşurării de continuînd De Ia
preml
cultură
Deva,
Reciti:
cadre sanitare medii. O a- ,muncească in pace. vieţii şi bucuriei de a trăi nor responsabilităţi şi sar­ borarea marilor scriitori cu dialogul instructiv şi Alenei
tenţie aparte acordăm ingri- De aceea, asemenea tutu­ liberi, in linişte şi pace. cini sporite şi a alteia — ai literaturii noastre, des­ apropiat şi încheindu-se 16.15
de curăţare şi igienizare a chiderea largă spre lite­ cu incursiunea în viaţa 1 Romă
pădurilor — la care îi in­ ratura autentică dar şi dramatică şi în lumea mi- ‘ pozlto
MILITĂM PENTRU PACE, MUNCIM Şl CREDEM ÎN PACE ! spre alte domenii ale vie­ Ramo
vităm în număr cît mai rifică a florilor lui Lu­ sile '
mare pe cetăţeni, cărora le ţii noastre spirituale, Bulcti
(Urmare din pag. 1) canalul de aducţiune, nodul planificat in aşa fel munca, înaltul profesionalism, chian a oferit, celor pre­ dlogai
de presiune şi centrala uzi­ incit să nu existe nici o pau­ acordăm gratuit 50 la sută zenţi, momente de ade­ Orele
destindere, dezarmare şi pa­ nei. Ne-am organizat acti­ ză intre o lucrare sau alta, din cantitatea lucrărilor e- preocupările actuale ca şi vărată bucurie a spiri­ terţinţ
ce. Adeziunea noastră una­ totul să se desfăşoare con­ xecutate. Totodată, în cen­ orientările viitoare ale a- tului. ,'4rt
Vea
nimă este exprimată prin vitatea in „foc continuu" — form termenelor tehnologice. trele de fructe de pădure cestei publicaţii, au fost noasti
ritmurile dinamice de acti­ lucrăm pe două schimburi de ne organizăm activitatea de documentat şi cu căldu­ VIORICA ROMAN nai; :
Acesta este modul In care
vitate înregistrate pe şantie­ cite 12 ore -, fapt ce ne vrem să răspundem noi che­ producţie industrială pen­ mfntu
rul noilor construcţii hidro­ permite să înaintăm zilnic tru perioada iernii, unde FILE DE ISTORIE ÎN ZARAND O zi
Moine
tehnice de pe Rîu Mare. la toate punctele de lucru, mărilor de pace ale secreta­ vom executa — ca şi în turnă
Concret, colectivul brigăzii rului general ol partidului, anii trecuţi — o serie de Două au fost acţiunile Mircea Valea („Patriotis­ 84,00 i
De pildă, la canalul de a- produse şi obiecte de larg
noastre s-a angajat să Iacă ducţiune, unde ne aflăm spre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consum: împletituri din pe care oraşul Brad le-a mul maselor populare ză-
totul pentru punerea in func­ finalizarea lucrărilor de te- dovedind prin tot ceea ce răchită, mături, cozi de U- găzduit, în ultimele zile, răndene în anii 1938—
ţiune — in decembrie 1986 facem că a construi în pace nelte, poliţe, lăzi etc. Sîn­ la cota unor prestigioase 1940“). Iar „Agora" a slu­
— a Uzinei hidroelectrice Os- rasamente, am atins, la de­ şi linişte este, putem spune, tem hotărîţi să încheiem reuniuni ale vieţii spiri­ jit frumosul prin cuvînt
puneri, in medie 6000-7000
trovu Mare. Pe acest peri­ tuale : simpozionul ştiin­ şl imagine, evocînd per­ DFA
mc/zi şi de foarte multe ori o ;,stare naturală" a popo­ cu rezultate cît mai bune ţific „Zarand — file ale sonalitatea lui Mircea cel periile
metru există acum cea mai acest prim an al cincina­ se Sl :
luptei
pentru Mare, opera unor maeştri
istoriei
mare concentrare de forţe. chiar „virfuri" de 8000 met zi. rului nostru. Muncim în pace, lului 1986—1990, să punem dreptate socială şi liber­ NEDO
ai
Acţionăm simultan la toate De la 1 noiembrie vom ata­ milităm pentru pace şi cre­ baze solide planului din tate naţională* şi revista (Ghiaţă, picturii româneşti Paclfi' (1
lor
Ciucurencu,
Ba­
derivaţiile Ostrovului Mare : ca lucrările de pereu. Ne-am dem in pace I anul viitor. de cultură" cu public „A- ba) sau prin momente de creţul
dorn •
gora“. Filele de istorie literatură, artă, civiliza­ tuli t
ale simpozionului le-au ţie susţinute de colabo­ Zonă
„A-
statornici
ratorii
Prin bună organizare, disciplină şi angajare-se poate! răsfoit — cu aleasă sim­ gorei" — Nestor ai Lupei, tel);
periei;
ţire patriotică — George
Timcu (prin comunicarea Ionel Golcea, Sorin Cos- tlsmei
(7 No
Analizînd cifrele de plan în acţiuni, nu a adoptat mult discernămînt şi obiec­ deosebită pentru exploata­ „Lupta pentru libertate tina, Georgeta Bodiciu, nerl -
Şansa
pe 1987 şi măsurile nece­ 'cele mai potrivite măsuri, tivitate în acordarea certi­ rea şi întreţinerea utilaje­ naţională a românilor din Dorin Cri.şan, Rodica Ti- GAN:
sare pent;u îndeplinirea care să determine îmbună­ ficatelor medicale. „Sarci­ lor şi instalaţiilor, pentru Transilvania oglindită în leanu, Flordca Tod, Emi- (Luce;
lor, reprezentanţii oameni­ tăţirea activităţii produc­ nile pe 1987 sînt mari, a lucrul bine făcut. Avem un cartea de istorie"), dr. lian Radovici, Nicolae Dublă
f Ioan Andriţoiu („2500 de • NINi
lor muncii de la Ţesătoria tive, considerînd că sanc­ spus vorbitorul, însă colec­ colectiv harnic, dar la ca­ ani de la primele lupte Heinrica. Oaspeţii „Ago­
de mătase Deva au pornit ţiunile aplicate, în număr tivul nostru are forţa de a pitolul disciplină mai este pentru independenţă ale rei" — Ioanichie Oltea­
de la rezultatele pe cele destul de mare, vor soluţio­ le îndeplini. Aceasta, însă, mult de lucru. Consiliul geto-dacilor"), David Mi- nu, George Tiimcu, Vasile au
aproape zece luni din a- na singure abaterile tehno­ numai printr-o pregătire oamenilor muncii să aibă had („Horia, Cloşca şi Cri- Andru — reprezentanţi’ BRAD
(Steac
cest an şi de la condiţiile logice şi de muncă. Chiar serioasă a tuturor condi­ permanent pe agenda sa şan — în conştiinţa ză- de seamă ai literelor ro­ TIE:
concrete pe care le au pri­ unii vorbitori, lucrători ţiilor, nu aşa cum facem de preocupări acest aspect trla);
vind realizarea producţiei cu responsabilităţi la locu­ acum; printr-o aprovizio­ major al producţiei”. „O răndenilor"), Dorin Cri- mâneşti — au împlinit, căra);
anului viitor. Dar nici re­ rile lor de producţie, au nare normală cu materie altă latură esenţială a dis­ şan („Răzvrătirea moţilor prin personalitatea şi in­ Furtul
ră) ;
zultatele de la începutul adunat aspecte negative, primă, prin disciplină şi ciplinei şi bunei organi­ din 1852 — rolul lui A- tervenţiile lor, frumosul la
anului, nici condiţiile ce de asemenea, destul de organizare riguroasă". zări este continua pregă­ vram Iancu"), Ioachim artistic cu care „Agora" BRAZ
se întrevăd, deocamdată, multe, şi le-au prezentat Şi alţi participanţi la tire profesională a între­ Lazăr („Membru zărăn- intră de fiecare dată în voluţii
(Casa
în perspectiva lui 1987, nu în adunare, deşi pe multe discuţii — Mariana Beah- gului personal muncitor •—> deni ai ASTREI"), dr. Cetate. RIA:
au darul să mulţumească. le puteau preveni, le pu­ nev, Victoria Sînerăian, arăta Doina Cristea — în­ şl drt
Darea de seamă prezentată teau lămuri — prin com­ Rozalia Secaşiu, Paula ţelegerea din partea fiecă­ ILIA:
de tovarăşa Maria Stoica, ruia a necesităţii de a în­ nuşll
preşedintele consiliului oa­ văţa mereu, de a fi în LARI:
Nordu
menilor muncii, ca şi parti­ măsură Să stăpînească ma­
cipanţii la dezbateri au fă­ ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR şinile, tehnologiile noi de
cut referiri clare, princi­ lucru, metodele moderne
piale, la aceste aspecte. MUNCII - EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI de organizare şi de condu­
S-a relevat că nerealizările cere a producţiei. îndeo­ Num
din cele zece luni ale a- Şl AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI sebi conducătorii comparti­ Berea
nului se datoresc mai mul­ mentelor productive, mai­ 26 oct
tor cauze, principale fiind ştrii să dea cea mai mare FAZA
Extr
neasigurarea ritmică şi în atenţie propriei pregătiri 30, 50,
cantităţile necesare cu ma­ petenţa funcţiei — la ni­ Birţu — au apreciat că şi să se implice cu toată Extr
terie primă (în principal velul atelierelor sau sec­ disponibilităţile colectivu­ răspunderea în procesele 58, 72,
ţesături crude de la Ţesă­ ţiilor, al organizaţiilor de lui sînt mai mari decît efective de producţie, de 37, 61.
Extr
toria Lupeni) şi o serie de partid şi de sindicat. Fi- realizările obţinute de organizare şi conducere, de 45, 6,
carenţe de organizare şi răreasa Angela Stafie a a- la începutul acestui an, soluţionare operativă a pro­ 75, 72.
Extr
disciplină a muncii. Deşi dus critici consiliului oa­ că sarcinile anului viitor blemelor". 74, 7,
au cunoscut bine, perma­ menilor muncii, pentru că sînt realizabile şi au solici­ Aşadar, sarcinile pe 1987 67, 00.
nent, starea de lucruri de. nu a rezolvat o serie de tat centralei de resort re­ sînt cunoscute; importante, FAZA
Extr
la Ţesătoria de mătase probleme de producţie. Tot­ zolvarea în cel mai scurt mobilizatoare, posibil de 24, 64,
Deva, factorii responsabili odată a considerat sarcinile timp a acoperirii necesaru­ îndeplinit. Colectivul Ţe­ Extr
din cadrul centralei indus­ lui 1987 posibil de realizat lui de materie primă pen­ sătoriei de mătase Deva 83, 53,
Extr.
triale de resort (C.I.M.I.O, şi a solicitat o aprovizio­ tru 1987— deoarece pro­ este conştient de aceste 04, 37,
Bucureşti) nu au intervenit nare cu materie primă su­ ducţia Ţesătoriei din Lu­ lucruri, este hotărît să Fond
operativ pentru rezolvarea ficientă şi de calitate. ,,Tre­ peni nu satisface nivelul strîngă mai mult rîndurile, (pro vi:
problemelor, pentru a a- buie să punem cu toţii u- sarcinilor ţesătoriei din să ia asemenea măsuri
juta colectivul, mulţumin- mărul mai vîrtos la treabă, Deva —, angajîndu-se ca, care să-i permită desfă­
du-se să promită, să dea să nu aşteptăm mereu să împreună CU colectivele şurarea normală, fluentă a
răspunsuri evazive, cu în- vină alţii să ne repare ma­ din care fao parte, să-şi activităţii. Singurul lucru
tîrziere, aşa cum au pro­ şinile, să ne organizeze lu­ ce rămîne de rezolvat — Penti
cedat şi cu cele şase soli­ crul, să ne rezolve proble­ amplifice preocupările şi nominalizarea, din partea fi schi
citări din adunarea din 15 mele calităţii", a spus aju­ eforturile în muncă, să ob­ G.I.M.I.C. Bucureşti, a fur­ mal m
dea pi
august a.c., la care au dat torul de maistru Gheorghe ţină rezultate superioare nizorilor de materie primă, sufla
răspuns abia în 23 octom­ Epure. La rîndul său, şeful în anul viitor. 1b nivelul sarcinilor de sificări
brie, în preajma organi­ atelierului finisaj, Mihai „Una dintre cele mai im­ plan pe 1987. Astfel, co­ Afini în permanentă în „miezul" producţiei maistrul rare d
zării noii adunări generale Grigoraş, a accentuat asu­ portante sarcini ale fiecă­ lectivul a decis că, prin Costlcă Grădinaru, cel mai vechi maistru din întreprin­ Tempei
cup
fi
« reprezentanţilor oame­ pra necesităţii întăririi dis­ rui muncitor este gospodă­ bună organizare, disciplină derea do încălţăminte Hunedoara, reuşeşte păstrarea unor grade,
nilor muncii. ciplinei de producţie şi mai rirea cu cea mai mare a- şi angajare, planul poate ritmuri corespunzătoare de producţie. Iată-1 alături do lu- te, Iar
ba riadul său, consiliul bunei organizări a muncii tenţie a materiei prime, fi îndeplinit. crătoarea Mariana Cojocaru, la maşina de tras virfuri prin 11 şi l
oamenilor muncii al ţesă- pe fiecare schimb, a con­ releva Ioan Ciornei, şi — lipire. log de
Pi on ce
toriei nu a fost mai ferm siderat că se impune moi legat de aceasta — grija • f G. DINU