Page 98 - Drumul_socialismului_1986_10
P. 98
IWtflĂTlRILE bE IARNA
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ! SIMPOZION
PRIVIND îtt toatelocalităţile,
TEHNOLOGIILE în toate sectoarele de activitate 1
DIN METALURGIE
!uouui Huntoomap Ieri, la Hunedoara, a
început simpozionul Fermitate şi răspundere
S O C IĂ U S M IL giilor de eficienţei teh- în finalizarea la timp
„îmbunătăţirea
tehnolo
a
fabricare
produselor
din
oţel
şi
creşterea
După
cuvîntul
de
.OMAN. AL- COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC. nico-economice". deschidere a obiectivelor
rostit de ing. Alexandru
SI Al C O A I S I I I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Dragotă, director tehnic
al C.S Hunedoara, lu Pentru înfăptuirea sarci cii ocazia adunărilor gene
crările simpozionului nilor ce ne revin cu pri rale ale grupelor de sindi
s-au desfăşurat în plen vire la desfăşurarea ritmi cat, a celor venite din par
Anul XXXVIII, nr. 9 005 MIERCURI, 29 OCTOMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani cu prezentarea unor că a procesului de produc tea inspectorilor de utilaje
comunicări, dintre care ţie în toate perioadele şi şi energetici, să întocmeas
amintim: „Sarcinile cer anotimpurile anului, sub
cetării ştiinţifice reieşi îndrumarea comitetului de că programe proprii, care
ROMÂNIA-PROMOTOARE A te din documentele pri partid, comitetul sindicatu apoi au fost dezbătute şi
mului Congres al ştiin lui şi consiliul oamenilor
ţei şi învăţământului" muncii din combinat au ac Sing. VIRGIL SÂVULESCU,
ţionat şi acţionează ferm, preşedintele
UNEI POLITICI DE DEZARMARE, — de prof. dr. ing. An prin toate formele muncii comitetului sindicatului de la
ton Saimac, decanul In
stitutului de subingineri politice, organizatorice şi C.S. „Victoria" Călan
scopul
Hunedoara, „Contribu administrative, în măsurilor (Continuare in pag. a 2-a)
tuturor
realizării
PACE Şl ÎNŢELEGERE ţia cercetărilor din ca cuprinse în programul pre
drul Centrului de cer gătirilor de iarnă pentru
cetări şi proiectări Hu anul 1980.
ÎNTRE POPOARE nedoara la dezvoltarea Noi am pornit de la în ţ DIN CRONICA Ş
oţelurilor de înaltă ca
litate" — de ing. Eugen văţămintele şi greutăţile cu
care ne-am • confruntat în
Georgescu, şeful secţiei iernile precedente. Tocmai ÎNTRECERII
„SUSJINEM CU TOATĂ FIINŢA NOASTRĂ CU GÎNDUL; cercetare din centrul de aceea, încă din trimes
respectiv. trul II s-a stabilit ca sec SOCIALISTE
POLITICA DE PACE SI COLABORARE INIMA SI FAPTA
Astăzi, lucrările sim ţiile de producţie şi uzi
A ROMÂNIEI SOCIALISTE" ALĂTURI pozionului continuă pe nele, pe baza propunerilor Materiale )
secţiuni. făcute de oamenii muncii
DE NOBILELE recuperate î
Cuvintarea rostită de se se afirmă ca unul dintre
cretarul general al, partidu factorii cei mai activi care IDEI DE PACE Acţionînd cu grijă ţ
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae acţionează pe plan mondial . deosebită în gospodări- l
Ceauşescu, la sesiunea Ma pentru dezarmare şi pace. Cu cele mai alese senti 1 rea materiilor prime şi
rii Adunări Naţionale, docu Eu văd in această iniţiativă mente de mîndrie patriotică, I a materialelor, pentru \
mentele adoptate cu acest o nouă dovadă a înaltei răs îmi exprim adeziunea totală / reducerea continuă a i
prilej oglindesc cu tărie gin- punderi manifestate de con la noile iniţiative de pace 1 consumurilor specifice ?
durile şi năzuinţele fireşti de ducătorul partidului şi sta ale tovarăşului Nicolae \ şi recircuilarea tuturor 1
pace si linişte ale fiecărui tului nostru faţă de soarta Ceauşescu, secretarul gene t valorilor ce se vehicu- ţ
om al muncii, ale întregu păcii, iată de ce, împreună, ral al partidului, iniţiative ; lează sub o formă sau i
lui nostru popor. Şi eu, ca cu toţi tovarăşii de muncă ce constituie pentru întregul 1 alta, pe fluxul produc- |
de altfel toţi colegii mei, a- din Întreprindere, susţin cu nostru popor cel mai lumi ţ tiv, harnicul colectiv al \
semenea Întregii naţiuni, ne toată fiinţa politica de pace nos exemplu al unei activi i secţiei cuptoare indus- i
exprimăm deplina adeziune şi colaborare a României so tăţi neobosite, al unei gin- 1 triale din C.S. Iluncdoa- ,
şi sprijinim difi tot sufletul cialiste. Dovadq, de netăgă diri mereu proaspete şi cu ţ ra se prezintă cu un bi- 1
această nouă acţiune de duit a adeziunii noastre fa tezătoare puse în slujba edi i lanţ fructuos la capi- ţ
pace a ţării noastre. ţă de noul demers pentru ficării unei lumi fără arme | toiul celor „3 R“. Ast- l
Intr-adevăr, trebuie mult pace şi colaborare între po şi fără războaie. Magistra \ fel, — după cum ne-a J
intensificate eforturile pentru poarele şi naţiunile lumii lele documente politice — ^ informat ing. Liviu Ma- )
a determina o cotitură rea sînt, in primul rînd, rezulta cuvintările rostite la Plenara ) gheru, şef secţie — în .
lă in viaţa internaţională, tele în producţie dobindite Comitetului Central al parti i perioada care a trecut *)
pentru a impune, Împreună pe cele 9 luni ale anului in dului şi la recenta sesiune a / din acest an au fost l
cu toate celelalte popoare, curs. Subliniez doar faptul Marii Adunări Naţionale — 1 predate pentru reprclu- ,
promovarea unei politici de că producţia fizică la ciment reprezintă excepţionale sin- { orare 181 tone de fier 1
destindere, Înţelegere şi co a fost realizată în proporţie / vechi, 1530 leg dc ulei l
laborare. Şi cu acest prilej de 101,2 la sută, cea de var ELENA R1POŞAN, * uzat, alte cantităţi . un- ^
aducem omagiul nostru pre 118,6 la sută, productivita responsabila Librăriei ţ portante de hîrtie si de-
secţia
ca
proaspăt
maşini
unelte,
şedintelui ţârii pentru modul tea muncii 103,1 la sută. Nu „Gheorghe Lazăr" — Deva al I.M. Orâştie, maiştri, rectifica torul Marin Oltean îşi absolvent i şeuri textile. Totodată, \
şcolii
confir
(le
I au fost recuperate şi re- l
strălucit in care a pus din putem accepta, cu resem mă competenţa numărîndu-se printre fruntaşii microatelie- ţ folosite iu activitatea ?
nou in lumină însăşi firea nare, aberanta cursă a înar (Continuare în pag. a 2-a) rului de rectificare. I proprie cărămizi bazice
poporului român care, nu mărilor care riscă să provoa- 1 în valoare de 2 GOT 050 ţ 1
prin vorbe, ci prin fapte a 1 Iei, precum şi peste t
edificat chipul României de VIORICA DOBOCAN, ţ 2000 tone de cărămidă 1
azi, prin fapte concrete îşi 0 secrelar adjunct CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA i şamotă. Merită cviden- ţ
aduce contribuţia la asigu al comitetului de partid «v , ■ > ţiaţi muncitorii Silves- t
rarea păcii. Prin holărîrea de la întreprinderea de lianţi ţ iru Iluţan, Adrian Cri- )
de a reduce cu cinci la sută Deva Cu forţe sporite la executarea arăturilor l şan, Iosif Avram, Au- ţ
armamentele, efectivele şi rel Lupu, Gheorghe Nis- t
cheltuielile militare, România (Continuare în pag, a 2-a) ) tor şi alţii. (ARON CA-
si fertiizarea terenului ţ TA, corespondent). «
Vremea, care se menţine că de modul cum muncesc zatorii intră cu plugurile \ Realizări |
bună de lucru, permite acum, depinde în mare .mă în brazdă de cum se face \ ale ceferiştilor
desfăşurarea muncii în sură recolta anului viitor. ziuă şi opresc lucrul după \ Lucrătorii feroviari din *
cînip, realizarea unor rit •Pînă ieri, aici ogoarele au ce se lasă întunericul. i staţia Deva desfăşoară o V
muri sporite ia efectuarea fost efectuate pe 58 de ha. „Dar — completa Alexan
1 activitate susţinută, rea- }
arăturilor de toamnă, la La C.A.P. Cristur se dru Zudor, primarul co ţ lizîndu-şi lună de lună, L
fertilizarea suprafeţelor do muncea, de asemenea, la munei — din dorinţa de a t în bune condiţii, prin- i
teren ce urmează a fi în- arăturile adinei de toam încheia cit mai grabnic şi ) cipalii indicatori de v
sătmînţato în primăvară. Ca nă. Lucrarea o executau, ogorîtul, în unele zile, cînd ) plan. Acordind o ateu- ^
urmare, în majoritatea u- în tarlaua „Livadă", me avem disponibile mai mul l ţie deosebită organiză- i
nrtăţilor din .judeţ, meca canizatorii Irknie Gal I şi te tractoare, organizăm .• rii muncii pc comnarti-
nizatorii şi specialiştii, mo Irimie Gal II, tată şi fiu, schimburi prelungite, me \ mente, schimburi şi e- ţ
bilizaţi de indicaţiile şi despre care conducerea' coo canizatorii arînd la lumi l cliipe, folosirii Ia capa- t
sarcinile cuprinse în cuvîn- perativei avea numai cu na farurilor". } citate a mijloacelor de ?
tarca rostită de tovarăşul vinte de laudă, Ar.pad Do In ziua documentării 1 transport şi a forţei de
Nicolae Ceauşescu, secre me, Mihai Boacă şi Iosif noastre se efectuau arătu l muncă, ceferiştii deveni || 1
tarul general al partidului, Şimon. Remarcăm şi aici rile în tarlaua „Leu", din i Şi-au depăşit prevederile, ,
cu prilejul „Zilei recoltei" interesul pe care îl • depun brigada Peşti.ş şi în briga ' de la începutul anului, '
se află zilnic la datorie, toţi pentru calitatea lucru da Alrnaşu Mic, mecaniza \ cu peste 30 000 tone de
muncind zi-lumină la exe lui, pentru a avansa cit torii Vasile Nemeş, Nico- l mărfuri expediate dife-
cutarea ogoarelor, a celor mai mult cu lucrarea res lac Gîşleanu, Vasile Ilabor, riţilor beneficiari din 1
lalte lucrări aferente peri pectivă, care pînă acum Dumitru Ichim, Ilie Gru- ţară, aij realizat în pro- ^
oadei. Astfel, la C.A.P. De este finalizată pe jumătate niţan, Dorel Peştişan şi cent de 100 Ia sută sar- i
va, arăturile se efectuau în din suprafaţa planificată. Mihai Scrobaniţă, fiind cei cina statică, au redus >
parcelele „Bejan" şi „între în paralel se aplicau în- care au executat lucrarea staţionarea vagoanelor \
garduri". Coordonaţi, aco grăşămintele chimice pc pe mai mult de 00 de ha. Ia încărcarc-descărcarc i
lo în cîmp, de Scrgiu terenurile ce urmează a Chiar dacă nu aveau cu 0,72 la sută. Intre J
Sbuchea, inginerul şef ai fi însămânţate în primă concentrate la arături atî- muncitorii cu contribu- )
vară cu porumb. Mihai tea forţe ca la unitatea
unităţii şi de Vasile Căl- Lăpugeanu, inginerul şef vecină, şi la C.A.P. Nan- ţii mai mari la aceste L
măţui, şeful secţiei meca al cooperativei, care parti dru lucrarea se află în a- realizări se numără i
nizare, Augustin Olani, Ion cipă împreună cu mccani-- tenţia conducerii coopera impiegaţii dc mişcare r
Stanciu, Gheorghe Burlca- zatorii Gheorghe Beteag şi tivei. Aşa că, în brigada I’ctru Tomotaş şi Petru ţ
nu, Ioan Asimionesei, - Ton Viorcl Simina la adminis Valea Nandrului, mecani Farcaş, şeful de nume- l
Rezcanu, Gavrilă Mititea- vră Petru Şchiopii, nia- *
trarea superfosfatului, pre zatorii Constantin Larion,
nu şi Ioan Bogdan, meca- ciza că lucrarea a fost e- Cristian Larion şi Vasile nevranţii Petru Cănija \
nizatoidi care se aflau cu xecutată pe 30 de ha. Raicu, coordonaţi de Ilea şi Robinson Ţorca, ma
plugurile în brazdă, se La executarea arăturilor na Ştefan, inginerul şef al gazinerii de transport
străduiau să se înscrie în Dumitru Gherghina şi
întreprinderea de tricotaje din Hunedoara. Prin recu se munceşte zilnic, în ritm unităţii, au ridicat la 30 Petru Manga şi alţii,
perarea pierderilor tehnologice se realizează substanţiale ve vitezele de lucru prevăzu susţinut şi la C.A.P. Pe.ş- do ha suprafaţa ogorîtă pî J
nituri suplimentare. In Imagine, eonl'ecţlonera Marla Petriş te, să execute arătura a- tişu Mic, unde — preciza nă ieri. (IOAN JURA, cores-
recuperează aceste pierderi rezultate din croit. Ileana' Radu, inginerul şef ţ pondent), ^
Foto N. GHEORGHîU dîncă, de calitatea prevăzu
tă în tehnologii, conştienţi ol cooperativei — mecani MIRCEA LEPĂDATU