Page 102 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 102
Făurirea statului naţional unitar român -
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
m expresie a voinţei şi luptei îndelungate
poporului nostru
Asemenea acte istorice, tăţi etnico-lingvistlce şi cul- la 1877 a însemnat o pildă
de valoarea celui de la tural-spirituale, la care se impresionantă de solidaritate
1 Decembrie 1918, nu sînt adaugă nevoia unirii efortu a tuturor românilor 'n a-
hotărîri spontane şi nici rilor în faţa primejdiei oto cest mare efort. Lupta româ
măcar rodul strădaniilor u- mane, s-au născut tendinţele nilor din Transilvania pentru
nei singure generaţii. Sînt unirii politice a celor trei drepturi politice şi cultura
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C încununarea unui proces de ţări româneşti, realizate la le, pentru poziţii în viaţa
echivalente
pragul de trecere de la vea
economică
cu
multe veacuri, izbînda unor
SI AL C O N S I L I U L U I P lupte îndelungate şi pline cul al XVI-lea la cel următor importanţa lor numercă —
de sacrificii. de domnul român Mihai majoritatea absolută - şi
Mai întîi a fost ideea ori Viteazul. capacitatea lor de ceaţie
ginii romane a poporului este sprijinită de întreaga
Anul XXXVIII, nr. 9 033 DUMINICA, 30 NOIEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani român şi latine a limbii societate din România.
române, ideea comunităţii 1 Decembrie 1918 Destrămarea anacronicului
lingvistice şi culturale, dez Imperiu austro-ungar în
voltată pe fondul etnic co toamna anului 1918, ca ur
mun al tuturor teritoriilor lo Unirea Principatelor Româ mare a luptei maselor popu
cuite de poporul român, des ne şi crearea statului mo lare pentru drepturi demo
părţite din
I ■ C IN C IN A L U L V III ■ D E Z V O L T A R E IN T E N S IV A - / punct de vedere dern România a constituit cratice şi a luptei naţiuni
politic în trei state. „Unirea pîrghia de susţinere a tu lor pentru independenţă şi
din 1918 — arăta tovarăşul turor eforturilor spre desă- unitate naţională pe de o
parte, iar pe de altă parte
Nicolae Ceauşescu — a răs vîrşirea unirii, prin atracţia a înfrîngerilor armatelor
exercitată de noul stat pen
ieri — „în completare", astăzi — puns cerinţelor şi legilor o- tru românii ce trăiau sub Austro-Ungariei pe diferi
biective ale dezvoltării so
ciale, bazîndu-se pe reali stăpînire străină, în monar tele fronturi de luptă, a
tăţi fundamentale, cum sînt hia habsburgică. Stădaniile, apropiat ceasul desăvîrşirii
o activitate completă şi complexă originea şi limba comună, tendinţele şi „Unirii pentru naţionale a poporului român.
lupta
Hotărîrea de însemnătate
înfăptuirea
celei
identitatea de interes şi as
piraţii ale întregului popor, mici" şi înfăptuirea „Unirii
Aflat, de-a lungul anilor, numea activitatea ce se Însoţiţi de sing. Csaba celeî mari" nu cunosc un Prof. ION FRĂŢILĂ
intr-un continuu proces desfăşura la începutul în Tackacs, mecanicul şef al dornic să trăiască într-o moment de răgaz. Cuceri
de extindere şi moderni fiinţării şantierului . ca şantierului, am trecut pe singură ţară". (Continuare în pag. a 3-a)
zare, Combinatul siderur fiind una „în completare" la mai multe puncte de Pe temeiul acestei comuni rea independenţei României
gic Hunedoara a fost şi la lucrările de bază exe lucru. Eşalonate In lucrări
va rămîne beneficiarul cutate de întreprinderile de investiţii în regie pro
unui important volum de specializate. „De fapt, ini prie, reparaţii capitale, in Adunare festivă consacrată împlinirii a două
lucrări de construcţii in ţial nici nu exista un co troducere a tehnicii noi şi
dustriale, executate, în lectiv propriu al şantieru afte lucrări cu caracter
principal, de întreprinderi lui — preciza interlocuto industrial, activităţile de decenii de existenţă a întreprinderii miniere Paroşeni
specializate —- I.A.C.R.S.H., rul nostru. Montarea uti bază ale colectivului şan
A.M.R.C.T. Hunedoara- lajelor şi reparaţiile ce tierului cunosc, în aceste
Nord ş.a. Confruntată cu ne erau repartizate se zile ale încheierii primu Ieri, Ia Clubul muncito- Au luat apoi cuvîntul cie a minei, s-a creat şi
necesitatea imperioasă a efectuau de către mici co lui an al cincinalului opt reso din Vulcan a avut tovarăşii Gheorghe Golia- dezvoltat un colectiv mun
acoperirii integrale şi rea lective din secţiile respec ritmuri intense de muncă, loc adunarea festivă pri nu, preşedintele comitetu citoresc puternic, capabil
lizării în mod ritmic a tu tive. Abia din 1979, o dată în ziua documentării noas lejuită de împlinirea a lui sindicatului, Remus de adevărate performan
turor acestor lucrări, con cu constituirea unor for tre (25 noiembrie a.e.), for două decenii de la intra Becuş, şeful sectorului I, ţe. în tabloul hărniciei
ducerea combinatului a maţii complexe de lucru, maţia condusă de Florin rea în producţie a minei Mihai Bărbăcaru, - miner minerilor de la Paroşeni
şef de brigadă, Ştefan Tu-
luat hotărîrea înfiinţării se poate vorbi despre exis Florea aştepta comisia de Paroşeni — importantă u- doran, maistru electrome se înscriu: locul IV în în
unei unităţi care să preia tenţa unui nucleu de bază recepţie pentru avizarea nitate carboniferă a Văii canic, Nicolae Bucur, trecerea socialistă pe ţară
o parte din execuţia unor al şantierului; ceea ce ne-a lucrărilor de P.S.I. exe Jiului şi a ţării. Au luat inginer pensionar, care în 1976; în 1977 locul II ;
în 1984 şi 1985 locul J; în
asemenea obiective. Aşa permis planificarea şi or cutate la depozitul de pro parte oameni ai muncii de au exprimat cele mai acest an mina Paroşeni a
a apărut, în cadrul Uzinei ganizarea mai bună a duse benzenice. kt I.M. Paroşeni, cadre de calde sentimente de dra realizat planul anual cu
nr. 5, Şantierul de con* muncii, oferindu-ne, în Tot pentru realizarea conducere din întreprinde goste şi recunoştinţă faţă 52 de zile mai devreme şi
Strucţii-montaj regie al acelaşi timp, posibilitatea sarcinilor din planul „in- rile din Vulcan şi din ce de iubitul conducător de a atins, pentru prima oară
C. S. Hunedoara. urmăririi permanente a vestiţii-regie", formaţia lui lelalte unităţi miniere ale partid şi de stat, tovarăşul în istoria sa, un volum de
stadiilor fizice ale lucră municipiului Petroşani, re
Anul viitor se va îm Neculai Iorga dădea zor prezentanţi ai Combinatu Nicolae Ceauşescu, pentru cărbune extras într-un an
plini un deceniu de la în rilor cuprinse în planul la finalizarea lucrărilor de lui minier Valea Jiului şi grija statornică acordată de 1 milion de tone.
fiinţarea S.C.M.R., nume propriu do producţie. Ex construcţii-montaj la ma ai ministerului de resort, îmbunătăţirii condiţiilor Minerii Paroşeniului se
cunoscut şi respectat în perienţa acumulată în in şinile de cojit de la lami ai organelor judeţene şi de muncă şi de viaţă ale angajează ca pînă la sfîr-
toate secţiile şi uzinele tervalul de timp relativ norul Bluming 1000 mm. locale de partid şi de stat. minerilor, pentru progre şitul acestui an să ridice
combinatului siderurgic. O scurt care a trecut de la Pentru punerea în funcţiu Tovarăşul Ioan Beser- sul şi bunăstarea întregii la 140 000 de tone depă
înfiinţarea şantierului s-a
apreciere deloc gratuită din repercutat pozitiv asupra ne a noilor maşini este man, directorul întreprin ţări, angajîndu-se să mun şirea planului anual de
11
moment ce „amprentele gradului de complexitate a însă nevoie de urgentarea derii miniere Paroşeni, a cească mai mult şi mai bi extracţie.
muncii oamenilor din ca lucrărilor preluate în exe asigurării necesarului de prezentat evoluţia unită ne, să sporească neconte în cadrul festivităţii, ,u-
drul şantierului sînt uşor cuţie, colectivul nostru cabluri electrice pentru ţii în cele două decenii de nit cantităţile de cărbune nor mineri, specialişti, ca
de recunoscut, începînd de avînd trecute la activ alimentare- activitate, devenirea sa, în extrase din abatajele mi dre de conducere de la
la cocserie şi pînă în multe obiective începute După ce au încheiat re scurt timp, ca una dintre nei Paroşeni. I.M. Paroşeni li s-a înmî-
grupul de laminoare. Ing. de la temelie şi finalizate paraţiile capitale la tur cele mai mecanizate uni Vorbitorii au subliniat nat placheta comemorati
Ionel Marcu, şeful S.C.M.R., integral". nul de stins cocs nr. 2, la tăţi carbonifere din ţară faptul că mina Paroşeni, vă a celor 20 de ani de e-
ctitorie a „Epocii Nicolae
şi desemnarea ca unitate Ceauşescu", a devenit prin xistenţă a întreprinderii.
MIRCEA DIACONU etalon pe minister, rezul Luînd cuvîntul în ca
) -■■■■ * . ■ :■ ) grija conducerii partidului drul adunării, tovarăşul
\ 2r*|||| ;* CADRU PS HAK^STARE jfr.UNQft:-;. S (Continuare în pag. a 2-a) ţie. şi statului nostru o unita Radu Bălan, prim-secretar
tatele obţinute în produc
S :pÂÎTg R^^JSABifAÎi 5QOIALR | ţ te de vîrf a mineritului al Comitetului judeţean
nostru, în care operaţiile Hunedoara al P.C.R., care,
de tăiere, încărcare şi în numele Biroului Comi
i Temelia se cheamă dragoste,} ■f tă la sută mecanizat. tetului judeţean de '"partid
transport se realizează su
şi al Comitetului executiv
în istoria scurtă dar
respect, încredere... bogată în fapte de hărni (Continuare în pag. o 2-a)
...Un semnal scurt si u- tionară Viorica Hindea, i
avut loc întîlniren tinerilor
riaşa locomotivă se urneşte buna aprovizionare şi ser- * absolvenţi ai învăţământului
lin din loc, trăgind după vire sînt caracteristici ale ) superior repartizaţi în uni
ea un şir parcă neslirşit activităţii zilnice. Pentru ţ tăţile economice şi în insti
de vagoane pline cu căr bărnicie, pricepere şi co- . tuţiile din localitate. Re
prezentanţi al celor 110 de
bune - rodul muncii mine-rectitudine, autoexigenţă şi J a EXCURSII. Tot mai participanţi, între care in
rilor trimis energeticienilor exigenţă, cei 67 de comu- ţ mulţi tineri muncitori, stu gineri, cadre tehnice, pro
de la Mintia. Alteori con- nişti din organizaţia com- l denţi şi elevi beneficiază de fesori, jurişti, au vorbit
voiul duce materii prime plexului au ales-o de mai * serviciile Biroului de turism despre modul în care au
pentru tineret, care organi
fost primiţi în noile colec
la Peştiş —; pentru side- mulţi ani in fruntea lor. ţ zează excursii la sfîrşit de tive de muncă, despre sar
rurgiştii Hunedoarei, sau Raionul pe care-l conduce; I suptămînă. Astăzi, de pildă, cinile ce le stau în faţă ca
mărfuri diverse la Simeria- complexul întreg îşi reali- r grupuri de tineri siderur- tineri de Ia care se aşteap
glşti din Hunedoara, elevi tă transpunerea în practică
Triaj - pentru judeţ, pen- zează şi depăşesc cu re- 1 din Valea Jiului, alte cate a cunoştinţelor acumulate
tru ţară. gularitate sarcinile la des- ţ gorii de tineri din Deva, în timpul facultăţii.
in ture de cile 12 ore facere, un rol însemnat t Orăştle se află în excursii Q EXPOZIŢII CU VIN Z A
organizate la Sibiu şi sta
din 24, la pupitrul de co- avlndu-l, in această pri- } ţiunea montană Păltiniş, RE. Azi se încheie „Luna
mondă al locomotivei se vinţă, şi lucrătoarea cp- Băile Herculane, Porţile de preparatelor culinare". Con
ducerea I.C.S.A.P. Deva a
află şi mecanicul comunist munistă Viorica Hindea. | Pier sau Timişoara. onorat-o cum se cuvine: zil
■ FRUNTAŞI ÎN COREC
TAREA MATERIALEI .OR nic, dis-de-diniineaţâ, în
llie Hindea, de la Depoul ...Şcoala generală nr. 4; }
de locomotive din Petro- din Petroşani. Daniel Hin- 1 REFOLOS1BILE. In munici hala pieţei centrale au fost
organizate expoziţii de artă
şani. De peste 18 ani dea; pionier, elev in clasa | piul Hunedoara se desfăşoa culinară cu vînzâre. Toate
ră o adevărată întrecere în
struneşte zilnic caii-putere a ll-a B, şi Claudiu Hindea; tre asociaţiile de locatari, restaurantele, prin rotaţie,
T, I
ai locomotivei, vreme in pionier, elev in clasa a a ! şcoli, cetăţeni, în vederea au asigurat continuitatea
acţiunii.
care nu a avut nici, o a- V-a A, se numără printre ţ colectării materialelor refo-
Iosibile. In această întrece
gş CONCURS INTERJUDE-
batere. Dimpotrivă. A cu Iruntaşii la Jnvăţătură in i re, pînă ieri, primul loc îl ŢEAN. Clubul tineretului
compor- ,
les laude şi aprecieri, Io- clasele lor. La comoar- .’ ocupa asociaţia de locatari Deva participă în aceste zile
curi de Irunte in cadrul tare - nofo zece, la acţiuni ) nr. 23, care a colectat şi la Timişoara, la un concurs
predat două tone de hîrtic
interjudefean organizat de
întrecerii socialiste. O răs şi activităţi şcolare; pio- L şi cartoane. Asociaţiile de c.c. al U.T.C. concursul
plată este şi alegerea sa niereşti — la fel. Doi băieţi locatari nr. 40, 14, 31 o ur este deschis colectivelor ar
in mai multe rinduri ca drăgălaşi; cuminţi; ascul mează în hărnicie, avînd tistice aparţinînd aşezămin
predate peste 1,8 tone hîr-
membru in biroul organiza tători. tie fiecare. Dintre şcoli, cu telor culturale pentru tine
ţiei de partid; din care ...Apartamentul nr. cele mai bune rezultate se ret. Evoluează formaţii de
teatru, spectacol de poezie,
prezintă elevii şcolilor nr.
face parte din 1969. blocul 6; strada llie Pinti 4 şl 3, care au peste 10 leg grup satiric, recitatori.
in ti» ?
U / Jl/UUU / / / c * lllll JK
^
■ la raionul încălţăminte lie, din Petroşani. Ora 11,35, ţ hîrtic predată de către fie
întreprinderea de tricotaje
\ al modernului complex I Pe întreg fluxul de producţie Petroşani, atelierul confecţii, care elev.
se acordă o ateujle deosc-
comercial „Jiul" din Pe- GH. I. NEGREA * bltă calituth produselor ilesti nutc exportului. In imagine, ■ INTILNIHEA TINERI
\ ............................... ............ ............................................ muncitoarea confcc(loner5 to lauda Buday şi ajutorul de LOR STAGIARI. In munici
troşani, condus de la des-
piul Hunedoara, la cabine
\ chidere de lucrătoarea ges- (Continuare în pag. a 2-a) maistru Mariu Peler. tul municipal de partid, a
Folo N. GHEORGHIU