Page 104 - Drumul_socialismului_1986_11

. 9 033 • DUMINICĂ, 30 NOIEMBRIE 1986 Pag. 3

Făurirea statului naţional unitar

riZIUNE Viitorul cosmonauticii sovietice 1 din este singura femeie
român — expresie a voinţei şi ţ prinderile miniere ale
.* şef de sector din între-
CNICA, l Văii Jiului. Competenţa
i:\IBRIE Principala arenă a ac­ rului staţiei „Mir" se - şi profesionalismul cu
luptei îndelungate a tivităţii cosmice a U.R.S.S. preconizează testarea e- care conduce colectivul
ţt
coj? r r. în anii următori continuă lementelor din construc­ ^ de mineri din sectorul 11
ilmotdca de să o constituie Cosmosul ţia ei, a sistemelor de ■ — investiţii al I. M. Pe-
n : „Lupul circumtcrcstru. In afara
tic M (color) poporului nostru bord şi aparaturii în re­ trila sînt dovedite de cei
îl l considerentelor pur eco­ gim automat, iar apoi şi ţ 240 ml lucrări de pregă-
muma eînte- nomice, acest lucru a fost 1 tire realizaţi în pius faţă
omânesc <co- {Urmare din pag. 1) Oradea din 12 octombrie. exprime voinţa nestrămutată în regim pilotat. Conco­
ifuzică popu- dictat şi dc faptul că mitent, se va pune la de sarcinile „la zi", ceea
Se constituie, la 31 'octom­ a naţiunii române care pre­ 1 ce echivalează cu înde-
dumiutcal istorică din 12 octombrie de brie, Consiliul Naţional Ro­ tinde sus şi tare unireo orbitele circumtcrestre au punct comanda zborului | plinirea integrală a pla-
la Oradea aduce la cunoş­ mân, format pe bază ' de naţională". în numele Con­ devenit locul de muncă staţiei cu folosirea sate­ i nului sectorului pe între'
ul şi Istoria paritate, din 6 reprezen­ siliului naţional român din al multor sisteme cosmice liţilor de retransmisie.
nai tinţă lumii că, pe temeiul 1 gul an 1986. Felicitări
ea azi (color) dreptului firesc al fiecă­ tanţi ai Partidului Naţional Orâştie, ziarul chema pe vizînd economia naţiona­ Intr-o etapă următoare ţ tuturor 1 • O boterie de
Alba în a- Român şi din 6 reprezen­ toţi românii să participe la lă, un excelent laborator se prevede să se trans­
al partidului rei naţiuni de a dispune şi adunare. I cocsificare trebuie să
a României a hotărî singură şi liberă tanţi ai Partidului Social De­ pentru punerea la punct porte pînă la blocul de / intre în reparaţii capi-
de soarta sa, naţiunea româ­ mocrat. Consiliul Naţional Avîntul patriotic care o a unor metode şi mijloa­ bază module specializa­ 1 tale (conform instrucţiu-
tv. (color) : nă îşi arogă dreptul „să Român, stabilindu-şi sediul cuprins întreaga suflare a ţ nilor tehnice), la fiecare
Unire“ de la Arad, va exercita timp de ce dc studiere a Pămîn- te, echipate eu aparatu­
u Chirilă. hotărască singură aşezarea acestor străbune meleaguri tului şi a mediului cosmic ră ştiinţifică. i 14 ani. „Bateria nr. 1,
ră pe ţară sa printre naţiunile libere" o lună guvernarea asupra s-a făcut simţit şi cu prile­ • de la C. S. Hunedoara —
Creşterea amplorii ac­
nai. şi să stabilească legături cu teritoriilor locuite de români. jul în care au fost aleşi care îl înconjoară, a unor tivităţii cosmice impune * ne-a informat maistrul
DECEMBRIE celelalte naţiuni, să fie re­ In comitatul Hunedoara delegaţii la adunarea de la noi sfere de aplicare a i principal specialist An-
prezentată la congresul de oamenii simţeau măreţia a- Alba lulia. Edificator în I drei Spunei - funcţio-
nai pace de cei aleşi de pro­ cestui eveniment pe care îl acest sens este convocatorul \ nează de peste 16 anî
ia documen- SERIAL (I)
color). pria adunare naţională. Ho- trăiau, dîndu-şi seama că consiliului naţional din sa­ i fără să se înlocuiască
ml de la fâu- tărîrea de la Oradea, prin voinţa lor va fi incrustată tul Mintia, în care se arăta: ? măcar o cărămidă la
itatului nnflo- proclamarea dreptului de în istoria acestui popor, „Plugarii şi muncitorii români 1 cuptoarele sole. S-au
iltnr român. contopindu-se în una singu­ care au împlinit 24 de ani cosmonauticii la activita­ perfecţionarea operaţiu­
, unitatea — autodeterminare a naţiunii tea practică a locuitorilor nilor de transport. Va ^ executat doar reparaţi?
idealuri, îm- române,- echivala cu o de­ ră ce va dăinui paste vea­ şi au locuinţă stabilă în Terrei. spori substanţial traficul • mici, profilactice, care se
istorice claraţie de despărţire a te­ cul de luptă, credinţă, bi­ Mintia sînt invitaţi prin a- fac în flux continuu. Cînd
unirii celei ceasta a se întruni dumini­ Direcţia cea mai impor­ pe linia Pămînt — Cos­
color). ritoriilor locuite de români ruinţă şi unire veşnică. tantă, magistrală a cos­ mos, chemat să asigure \ utilajele sînt exploatate *
col litcrar- de Imperiul austro-ungar. Primul consiliu naţional că, 24 noiembrie curent cererile de energie, e- l în mod corespunzător au
l-coregrafic însemnătatea hotărîrii de român pe aceste meleaguri în casele judelui comunal monauticii sovietice răirtî- / viaţă lungă". întregul
pentru unl- Aron Podelean cu scopul ne pe mai departe per­ lemente de schimb, apa­
;i independen- la Oradea sporeşte şi mai s-a constituit la 5 noiembrie fecţionarea continuă a rate şi instalaţii ştiinţi­ I colectiv de cocsari hune-
►orului român mult prin faptul că a fost în oraşul Hunedoara care, de a alege delegaţii de ţ doreni merită toate latr-
ipeea cinema* sprijinită de declaraţiile din intitulindu-se „Secţia Hune­ lipsă pentru adunarea gene­ staţiilor orbitale cu echi­ fice pentru complexele
că naţională ziua următoare, 13 octom­ rală naţională ce se va ţine paje la bord, care pot fi orbitale. Este posibil să I
rn al. doara al C.N.R.C.", a lansat
brie, a muncitorimii româ­ imediat după constituire la Alba lulia". La rindul lor schimbate, urmărind ca se ivească şi necesitatea J E C R A N
ne care, prin glasul autori­ un apel populdţiei din loca­ ţăranii din Strei Sîngiorgiu scop final crearea de folosirii unor sisteme de
zat al reprezentanţilor săi, litate in care solicita păs­ cereau împuternicitului lor complexe orbitale mari transport cu utilizare
pretindea pentru poporul trarea ordinii şi încredere ca „Acolo să vorbească în cu funcţionare perma­ multiplă.
român „dreptul de liberă în conducătorii luptei naţio­ numele nostru contribuind cu nentă. Staţiile orbitale Un vast complex de | dele pentru grija mani-
ŞT* 7,00 Ac- dispunere asupra soartei votul său la hotărîrea ce se „Saliut" în forma în care cercetări în Cosmosul • festată faţă de capaci-
in v de mi- nale a românilor. La 7 no­ \ tăţile productive • S-a
iojurnal * Ke- sale", în sensul că „el sin­ iembrie, în cadrul unei a- va aduce în acea adunare, există azi nu şi-au epui­ circumtcrcstru se va e-
I; 8,00 Radio- gur să-şi hotărască forma dunări populare, s-a con­ dînd votul ca şi cînd ar fi zat încă posibilităţile. Dar fectua şi cu ajutorul a- 1 pensionat şoferul Gheor-
s a t e l o r ; de stat în care vrea să votul nostru al tuturor". rezultatele -obţinute în paratelor fără pilot. Unul l ghe Mecea, de la
n duminical ; stituit Consiliul naţional ro­ 1 A. T. A. Brad, comu-
te pentru toţi; trăiască". mân şi Garda naţională Alături de cei aleşi au cursul activităţii de pe din obiectivele principale
jurnal; 13,15 Hotărîrea de autodetermi­ română la Deva. în ziua ur­ răspuns chemării de a merge ele permit să se treacă il va constitui aici ana­ i nist şi om de aleasă
Vluzicii Repre- la Alba lulia mii de oameni J omenie, core a străbătut
Armatei; 13,35 nare a naţiunii române, ci­ mătoare, Garda naţiona­ din cele mai îndepărtate încă de pe acum la ex­ liza relaţiilor de cauză- 1 — în cei 36 ani de murt-
inul femeilor; tită în parlamentul de la lă de aici a cutreierat sa­ ploatarea unei noi gene­ efect şi a mecanismelor ^ că pe drumurile ţării — j
il minut r cu Budapesta in 18 octombrie a tele din împrejurimi, cu localităţi ale comitatului. Din raţii de staţii orbitale — proceselor globale din
00 Unda vese- produs o puternică impresie drapelul tricolor în frunte, Valea Jiului a participat un împrejurimile cele mai i mai mult de un milion
ibllci!j,. v 17,00 grup mare de muncitori, de tip modular. Un pas I de kilometri ! Dacă a-
toric, ani do asupra tuturor popoarelor pentru a organiza gărzi na­ important în această di­ apropiate ale Pămîntu- ) şezăm această distanţă
gram de cîn- oprimate din Imperiul austro- ţionale locale. purtînd steaguri tricolore şi lui, procese care se des­
Slart-melodii ungar. Armata cuprinsă de Concomitent cu Consiliul roşii, exprimindu-şi convinge­ recţie l-a constituit lan­ l spre astrul zilei, putem i
Atlas cultural; rea că o dată cu realizarea sarea la 20 februarie a- făşoară acolo practic con­ J spune că Gheorghe Me-
>JurnaI.; 20,15 nemulţumiri şi revoltă nu naţional român din Deva nul curent a statici tinuu şi sînt într-o mă­ 1 cea este, faţă de oricar©
; 20,20 Cu cin- mai asculta de autorităţi. s-a format şi cel de la unirii se vor realiza şi re­
rumul afirmă- Ţărănimea şi muncitorimea Orâştie. în Valea Jiului, vendicările sociale pentru „Mir". sură considerabilă deter­ ţ dintre noi, mult mai o-
: Ana Pluaru care luptau. Din satele mici Staţia este echipată cu minate de activitatea ( proapc dc soare. De a- ,
u Constantin ; nemulţumite din cauza opre­ unde aspectul social al miş­ I ceea, ii şi urăm să-i fie
!Ul melodiilor; siunii alungă pe moşieri, cării era predominant, Con­ participau cite 4-5 locuitori un nou sistem de jonc­ Soarelui. Ceea ce va de­
ijumal; _ 22,10 industriaşi, funcţionari, fă- siliul naţional român a luat iar din oraşe au mers la ţiune, prevăzut cu şase veni caracteristic pentru ţ viaţa în continuare lu-
sportiv; 22,05 Alba lulia sute de oameni. ansamble de cuplare şi experimentele care se l minoasă ! • Cu cele 15
u Nlcolae Flo- cindu-şi singură dreptate. fiinţă la 11 noiembrie în ' apartamente predate be­
lometit poetic; Naţiunile oprimate se con­ urma unei întruniri ce o avut Realizarea unei legitimi­ constituie blocul de bază preconizează va fi com­
irnă muzicală; stituie, rînd pe rînd, în state loc la restaurantul „Ridvol" tăţi obiective a dezvoltării pentru construirea unui plexitatea studiilor cu a- neficiarilor în aceste zile,
nuletin de complex multifuncţional numărul locuinţelor con­
unitare : Cehoslovacia în din Petroşani. istorice a societăţii româ­ jutorul mai multor apa­ struite de la începutul
28 octombrie, Galiţia se u- Aducînd la cunoştinţă lo­ neşti, Unirea cea mare a cu funcţionare perma­ rate cosmice aflate si­ s anului în oraşul Vulco»
neşte cu statul polonez Io cuitorilor vestea convocării constituit un moment culmi­ nentă, avînd module or­ multan pe orbită şi lu- \ se ridică la 121. La o-
29 octombrie şi tot in a- Marii Adunări Naţionale de nat al luptei şi năzuinţei bitale specializate cu crînd după un program t ceastă dată, alte 84 de
ceeaşi zi se proclamă sta­ la Alba lulia, ziarul „Liber­ neamului, a fost opera în­ destinaţie ştiinţifică şi Unic. ? apartamente se află 1»
tul independent iugoslav. tatea" din Orâştie scria: tregului nostru popor, pentru economică.
ncreu. , (I’a- Românii din Transilvania, „Această adunare este che­ înlăturarea dominaţiei străi­ 1 stadii avansate de exe-
dlvers (Arta); în etapa iniţială a zbo- (Va urma) i cuţie • Printr-o bună
RA ; Fata cu la rîndul lor, se străduiesc mată să hotărască asupra ne şi formarea statului na­ / preocupare pentru asi-
inoşl (Modern să realizeze hotărîrea de la sorţii neamului nostru şi să ţional unitar.
oină la etajul 1 gurarea unui fond de
— B); Băta- ţ marfă cit moi bogat, o
ibra (Flacăra); ( servire promptă şi civî-
nentalâ (Cas-
tOŞANI: B. D. Peninsula Hei este aşe­ ’ lizată, magazinul de cort-
(Parîng); Ma- Peninsula Hei - aliată \ fecţii din Orâştie, ol
ifl (7 Nolem- in extremitatea nordică a Hei, un tinut la extremitatea Poloniei zată pe terenul Parcului { I.C.S.M.I. Deva, a reali-
ra se Întoarce Poloniei este fără îndoială ' * Natural al Litoralului, de
-17PEN1: Vreau regiunea cea mai popu­ aceea, natura specilică a ,' zat, de la începutul o-
’ ce am aripi şi folclorul şi tradiţiile spe- unde vin in concediu lo­ din oraşul Hei, situat in 1 nului, o desfacere de
VULCAN : lară din voievodatul Gdansk. extremitatea peninsulei. Tu­ acestei peninsule, cu o ve­ ^ produse în valoare de c-
— seriile I-TJ Această limbă de pămînt cilice. cuitori din toată ţara. Ei getaţie caracteristică, re­ i proape un milion le?,
I); LONEA : nisipos, avînd circa 34 km In timpul verii, peninsula au prilejul să cunoască o- riştii profită totodată de clamă o ocrotire specială.
tetrolul şi ar- Hei se bucură de o mare biceiurile şi munca pesca­ farmecul plajelor, al băilor Printre altele, şi din a- • depăşindu-şi ca mult sar-
inerul); I’E- lungime, foarte vizitată in maritime şi de soare. In \ cinile de plan. • O Irt-
Ultlmul mohl- sezonul estival de către afluenţă de turişti şi vizi­ rilor din Hei, cit şi boga­ cest considerent pe terenul ) tinsă suprafaţă c!e te-
âtoresc); ANi- turişti, constituie unul din tatori. La tot pasul poţi tele tradiţii pescăreşti. A- localităţile Jastornia şi Ju­ peninsulei circulaţia auto­
Vlexicul fn flă- intîlni mici centre de o- cestea pot ii cunoscute vi- rat sînt o serie de centre mobilelor este îngrădită. 1 ren... o nimănui, din
lile I-II (Mun- cele mai pitoreşti colţuri dihnă, aşezate in păduri, zitind Muzeul Pescuitului nautice. , preajma blocurilor t!e
(JRICANI: Can- ale litoralului polonez. Vizitatorii care vin pe 'locuinţe de pe strado
irăslt (Rcte- Poţi ajunge aici în di­ peninsulă cu mijloace auto I Viorele, microraionul VU
L A D : Prole- ferite feluri: pe calea apei îşi lasă automobilele intr-o
şl ardelenii / Hunedoara, şi-a găsit
îşie); GURA- — instalindu-te pe una din mare parcare şi îşi conti­ ) după mai mulţi ani, un
De patru ori navele flotei albe care nuă drumul cu autobuze ^ „stăpîn" care să o pună
erul); ORA.Ş- sau trenuri speciale. Intro­
mna bobocilor pleacă din Gdansk, Gdynia i în valoare. Consiliul popu-
Lişca (Fla'că- sau Sopot -, ori pe uscat, ducerea acestor îngrădiri a I Iar municipal a repartî-
GIU-BAI: Cîn- călătorind cu automobilul, fost necesară pentru a ţ zat acest teren clubului
rii (Casa de autobuzul sau trenul. O proteja vegetaţia peninsulei
HAŢEG : Ac- l sportiv şcolar din loca-
ălbaticil — se- cale ierată străbate penin­ şi dunele maritime de ac­ ? litote, acesta trecind îme-
Jacla); BRAZI: sula - care uneori se ţiunea nefastă a poluării. ) diat la organizarea unei
:atiu — seriile strimtează, ajungind la lă­ Autorităţile locale se l baze sportive care va cu-
\N : Lanţul a- îngrijesc, de asemenea, să
— seriile I-Il ţimea de numai 150 m - / prinde terenuri de hand-
•uitură); SlXŞi- intinzindu-se paralel cu construiască mai multe căi 1 bal, tenis şi volei, precum
ot de forfiiula marea. Jn astlel de locuri de acces către plaje, lo­ ^ şi o pistă de atletism •
eşul); ILIA : curi de cazare şi parcare,
irăganului (Lu- se pot vedea valurile i Formaţia condusă de
IIFLAUT ; Cîn- înspumate ale Mării Bal­ avînd in vedere şi alte a- • maistrul Nlcolae Popescu,
i o rîndunico tice, care asaltează am­ menajări şi obiective tu­ ţ din cadrul secţiei elec-
bele ţărmuri ale peninsu­ ristice, pentru ca un nu­ I tromecanice a I.P.S.R.U.M.
lei. măr cit mai mare de oas­ J Deva, din rindul căreia
Un adevărat magnet peţi să poată cunoaşte în ) s-au remarcat electricie-
MEA^
mmsmmjxscsa care atrage mii de turişti timpul sezonului acest colţ ( nii Vasile Keresteş, Pe-
in timpul verii il constituie minunat al ţării. i tru Giurgiu şi Alexandru
izi: Vremea va peisajul inimitabil, micro­ • Bulzan, a finalizat — în
■ral caldă, cu MARIA TOKARSKA,
abil, mai mult climatul plăcut şi plajele ţ numai 5 zile — o lucrare
i zona de cîro­ care se întind kilometri redactor la ziarul i deosebit de importantă
it vor cădea întregi, in plină mare şi pentru I. M. Moldova
abc. Vîntul va „Dziennik Baltycki"
general slab. pină la Golful Puck, pă­ din Gdansk - R.P. Polonă 1 Nouă : tablou de coman-
irilc minime durile de pini ce acoperă ^ dă pentru una din morile
•rinsc Intre mi- o parte o peninsulei, at­ i cu bile, in vederea creş-
plus 2 ^rado. Traducere de
naxime între 5 mosfera plină de formec a ) terii capacităţii de pre-
le. Frecvent se aşezărilor de pescari cit ANTON NICHEL \ parare a minereurilor. I
•e ceaţă.