Page 13 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 13
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
delegaţiile guvernamentale participante
la seisita a 42-a a Sesiunii
9 5
Consiliului de Ajutor Economic Reciproc
T o v a r ă ş u l Nicolae Dumaaghiin Sodnom, pre zentanţii ţărilor cc iau
Ceauşescu, secretar gene şedintele Consiliului de parte la actuala şedinţă a
ral al Partidului Comunist Miniştri al R.P. Mongole ; sesiunii C.A.E.R. în cali
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C n Român, preşedintele Repu Zbigniew Messner, pre tate de observatori : Sul
de
Consiliului
şedintele
tan Aii Keshtmand, pre
blicii Socialiste România,
a primit, marţi, 4 noiem
SI AL C O N S I L I U L U I UE O L A R J U D E Ţ E A N brie, delegaţiile guverna Miniştri al R.P. Polone ; şedintele Consiliului de
Miniştri" al R.D. Afganis
Gyorgy Lazar, preşedintele
mentale participante la Consiliului de Miniştri al tan ; Henry Ruiz Hernan-
şedinţa a 42-a a Sesiunii R.P. Ungare ; Nikolai Rîj- dez, ministrul colaborării
Anul XXXVIII, nr. 9 01T MIERCURI, 5 NOIEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani Consiliului de Ajutor Eco kov, preşedintele Consiliu economice externe, repre
nomic Reciproc, ale cărei lui de Miniştri al U.R.S.S.; zentantul Republicii Nica
lucrări se desfăşoară la Vo Chi Cong, prim-vice- ragua în Comisia mixtă
Bucureşti. preşedinte al Consiliului C.A.E.R, — Nicaragua ;
Constructorii din „ostrovul hărniciei" conduse de: Gheorghi A- de Miniştri al R.S. Viet Faraj Bin Ghanern, minis
Au participat delegaţiile
nam.
trul planificării al R.D.P.
A luat parte, de aseme
tanasov, preşedintele Con
siliului de Miniştri al R.P. nea, delegaţia guvernamen Yemen ; Addisour Tedla,
Ne aflăm în faţa depo re — ne declară ing. Flo „punctele vitale". La cen Bulgaria; Lubomir Strou- tală a Republicii Socialiste vicepreşedinte al Comite
zitului de materiale al rin Mandai, şeful brigăzii trala uzinei găsim o parte gal, preşedintele Guvernu Federative Iugoslavia, con tului Naţional pentru Pla
Brigăzii nr. 5 Ostrov — — avem concentrate, în din dulgherii conduşi de lui R.S. Cehoslovace; Car-- dusă de Ianez Zemliarici, nificarea Centralizată al
subunitate importantă a prezent, forţele principale Ciheorghe Compot, mai los Rafael Rodriguez, vice vicepreşedinte al Consi Etiopiei Socialiste; Tlion-
Antreprizei de construcţii de care dispunem, în sco mulţi fierari şi betonişti preşedinte al Consiliului liului Executiv Federal, gsavath Khaykhamphvil-
hidrotehnice Rîu Mare- pul finalizării tuturor lu din formaţiile lui Nicolae de Stat şi al Consiliului de care participă la'lucrări în houn, ambasadorul R.D.P.
Retezat. Cei 500 de oameni crărilor la 10 decembrie Sas şi, respectiv, Costache Miniştri ale Republicii conformitate cu convenţia Laos în România.
ai brigăzii Ostrov sînt răs- a.c., aşa cum s-a stabilit. Dănilă. „Cu noile tehnolo Cuba ; Willi Stoph, pre încheiată între C.A.E.R. şi La întrevedere au pnrti-
pîndiţi pe un tronson al Se execută lucrări de con gii şi noul program de lu şedintele Consiliului dc guvernul acestei ţări.
rlului care va cuprinde, strucţii şi terasamente. cru — ne spune maistrul Miniştri al R.D. Germane; Au fost prezenţi repre (Continuare în pag. a 4-a)
în final, patru uzine hi Am trecut de două luni principal Traian Iosub„ şe
droelectrice. Prima, cea de la un program tip „foc ful punctului de lucru —
Ia Ostrovu Mic, a produs continuu" — în două am obţinut rezultate bune Tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu
deja cantităţi importante schimburi de cîte 12 ore şi ne vom înscrie în ter
de energie electrică. Care — fapt ce ne-a permis să menul fixat. Pe canalul
va fi următoarea capacita recuperăm rămînerile în de aducţiune, lung de 508 a primit pe tovarăşul Gurii I. Marciuk,
te de forţă şi lumină ? Un urmă şi să ajungem la sta rn. s-au finalizat, în ulti
fel de lămuriri în această diul de execuţie prevăzut ma săptămînă din octom
brie, lucrările de terasa preşedintele Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.
mente. Au fost atinse la
Ritm si calitate în realizarea depuneri şi „vîrfuri" de
cîte 8000 mc/zi, iar media Tovarăşa Elena Ceauşescu, indu-se că potenţialul teh- gresului tehnico-ştiinţific
INVESTIŢIILOR nu este niciodată mai mi membru al Comitetului nico-ştiinţific al ţărilor al ţărilor membre ale
că de 6000—7000 mc/zi. Politic Executiv al C.C. noastre, experienţa acumu C.A.E.R., pînă în anul 2000,
— Canalul de fugă — al P.C.R., prim viceprim- lată creează .noi posibili program care asigură dez
direcţie primim, mai intîi. in grafice. Am îmbunătă ne explică ing. Florin Mi- ministru al guvernului, tăţi de amplificare a co voltarea colaborării în pro
de la... autocamioanele ţit tehnologiile la operaţii rea, adjunct şef brigadă, preşedintele Consiliului Na laborării bilaterale în ve ducţie între aceste ţări.
grele care, vîrfuite cu di le de betonare, folosind co- responsabil cu lucrările la ţional al Ştiinţei şi învă derea dezvoltării unor ra S-a relevat rolul cres
verse materiale din depo fraje metalice şi panouri diguri şi peree — este rea ţământului a primit, marţi, muri prioritare ale econo când, de mare răspundere,
zit, îşi îndreaptă farurile prefabricate din beton, lizat în proporţie de 70 pe tovarăşul Gurii I. Mar miilor naţionale, acceleră al oamenilor de ştiinţă, cu
spre Ostrovu Mare. „Zil- obţinînd ritmuri bune de la sută şi se va finaliza ciuk, preşedintele Acade rii progresului tehnic în deosebire în actuala coti.
■ nic — ne declară magazi lucru. La 1 noiembrie am (cu finisaj şi peree) pînă miei de Ştiinţe a U.R.S.S., toate sectoarele de activi junctură internaţională, în
nera Lucia Diconi — li- atins cota plus 8,15 m, co la 30 noiembrie. preşedintele Comitetului tate. asigurarea utilizării celor
. vrăm din depozit zeci de respunzătoare sălii maşini La centrală şi la nodul C.A.E.R. de colaborare teh- Evidenţiindu-se cursul mai noi cuceriri ale ştiin
tone de materii prime şi lor din centrala uzinei, iar de presiune îi întâlnim şi nico-ştiinţifică. ascendent al colaborării ţei şi tehnicii, numai in
materiale necesare con în luna aceasta şi prima pe ceilalţi doi adjuncţi ai în timpul întrevederii dintre oamenii de ştiin folosul păcii, spre binele
strucţiei obiectivului ener săptămînă din decembrie şefului de brigadă — ingi au fost evidenţiate preocu ţă români şi sovietici — şi fericirea tuturor popoa
getic de la Ostrovu Mare. vom realiza montarea su nerii Ilie Bota şi Constan pările oamenilor de ştiin colaborare ce se înscrie în relor. In acelaşi timp, s-a
Cu puţin timp mai înain prastructurii centralei — tin Lăzărescu. Lucrează ţă români şi sovietici pc ansamblul bunelor rapor menţionat necesitatea ca
te am încărcat o maşină, din stîlpi, grinzi şi pa fiecare pe cîte Un schimb, tărîmul ştiinţei, dezvol turi de prietenie şi con oamenii de ştiinţă din în
cu ţeava pentru formaţia nouri prefabricate. Vor fi dar se întîlnesc de multe tării tehnologice, formării lucrare multilaterală din treaga lume să-.şi ampliii.
de confecţii metalice. Se terminate şi închiderile ori pertru a stabili îm şi perfecţionării pregătirii tre partidele, ţările şi po ce conlucrarea şi să acţio
munceşte temeinic, cu ho- centralei, folosind aceeaşi preună mersul construcţii cadrelor pentru cercetare, poarele noastre —, în neze în strînsă unitate
tărîre. Afirm aceasta în tehnologie rapidă. Simul lor. Tot pe cele două proiectare şi celelalte ra timpul întrevederii s-a
trucât şi de aici, de la de tan, acţionăm şi în cele schimburi sînt repartizaţi muri de activitate. Au pentru oprirea cursei înar
mărilor, îndeosebi a celor
pozitul nostru, se simte lalte puncte vitale pentru excavatoriştii Vasile Cio- fost evocate principalele subliniat importanţa rea
pulsul viu al lucrărilor punerea în funcţiune a u- obiective ale cercetării şti lizării în cele mai bune nucleare, pentru pace şi
înţelegere între toate na
ce se execută în cadrul zinei hidroelectrice . MARIN NEGOIŢA inţifice din România şi condiţii a obiectivelor Pro ţiunile lumii.
11
brigăzii”. împreună cu şeful bri Uniunea Sovietică, apreci- gramului complex al pro
„La U.H.E. Ostrovu Ma- găzii am vizitat cîteva din (Continuare în pag. a 2-a)
ROMÂNIA - PROMOTOARE A UNEI
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA POLITICI DE DEZARMARE, PACE
iii
Eforturi susţinute pentru fertilizarea Şl ÎNŢELEGERE ÎNTRE POPOARE
ogoarelor şi încheierea arăturilor adinei RAŢIUNEA Şl LUCIDITATEA TREBUIE SUSŢINEM
în unităţile agricole ce gricultură ştim foarte bine O altă formaţie de. trac SĂ ÎNVINGĂ PRIN FAPTE
aparţin C.U.A.S.C. Orăştie, că pămîntul, pentru a da toare de la S.M.A. Ghelari
transportul în cîmp şi ad roade cit onai mari, are a lucrat la efectuarea a- Lucrind cu stăruinţă pentru climatului de linişte pc pă- NOUA INIŢIATIVĂ
ministrarea îngrăşăminte nevoie să fie fertilizat răturilor adînci pe ogoa îndeplinirea exemplară a mint.
lor naturale, ca şi efec cum trebuie, să fie arat rele C.A.P. Dineu Mare sarcinilor ce-i revin din do Ca şi România, toate ţă DE PACE
tuarea arăturilor adinei în conformitate cu teh şi C.A.P. Jelcdinţi. Ca ur cumentele Congresului al rile şi popoarele au pro
de toamnă, sînt activităţi nologiile stabilite — ne mare a acestui fapt, la Xlll-lea al partidului, colec grame pentru înfăptuirea că Sub conducerea înţeleaptă
ce cunosc o puternică mo spunea Dumitru Petre, in prima din cele două uni tivul de lăcătuşi, electricieni, rora lucrează cu sirguinţă a partidului, poporul nostru
bilizare de forţe umane şi ginerul şef al C.A.P. Măr- tăţi au fost ogorîte 160 ha, strungari, sudori şi de alte spre a înainta viguros pe îşi edifică o patrie toi mai
mecanice. Cooperatorii, me tineşti. De aceea acordăm iar la cea de a doua, a- meserii din sectorul electro calea progresului şi civili
canizatorii şi specialiştii fertilizării şi arăturilor a- răturile adînci se apropie mecanic al Întreprinderii mi zaţiei înalte. Tot acest e- bogată, işi croieşte o viaţă
— însufleţiţi de orientările dînci de toamnă maximă de încheiere. niere Barza urmăreşte cu în lort de muncă creatoare, tot nouă, fericită. Pentru a îm
şi îndemnurile cuprinse în atenţie. Bine se acţionează, atât grijorare uriaşa acumulare ce a creat omenirea de-a plini aceste măreţe idealuri
cuvântarea secretarului ge la fertilizări cît şi la arat de armament, clasic şi nu lungul secolelor se allă acum - limpede definite in Progra
neral al partidului la şi la C.A.P. Pricaz, în aso clear, ce are loc in în sub semnul ameninţării cu
marea adunare populară C.U.A.S.C. Orăştie ciaţiile economice inter- treaga lume, evoluţia situa distrugerea, căci un conflict mul făuririi societăţii socia
din municipiul Slatina cu cooperatiste din Orăştie şi ţiei internaţionale, echilibrul militar, in condiţiile existen liste multilateral dezvoltate
prilejul „Zilei recoltei" Beriu, unde lucrările se instabil al forţelor de pace ţei armelor nucleare, ar ni şi 'înaintarea Românie spre
* 1
— sînt hotărâţi să asigure — In ce stadiu au a- apropie, de asemenea, de şi ai celor ce forţează cursul mici totul. însăşi fiinţa iz comunism — naţiunea noas
tuturor lucrărilor o des juns cele două lucrări ? sfîrşit. Arăturile sînt în- periculos al evenimentelor. mana. De aceea, iniţiativa
făşurare corespunzătoare — Am transportat în tîrziate, în comparaţie cu De aceea am primit cu bu României de a reduce cu tră are nevoie de linişte in
şi un nivel calitativ ri cîmp şi am administrat unităţile menţionate, la curie Cuvintarea tovarăşului 5 ta sută armamentele, elec lume, de o atmosferă inter
dicat. 1 500 tone îngrăşăminte C.A.P. Ocoliş, C.A.P. Orăş- Nicolae Ceauşescu, secretarul tivele şi cheltuielile militare, naţională guvernată de pace.
Referind u-ne la fertili naturale. Mai avem de tioara de Sus, C.A.P. Orăş- general al partidului, rostită asupra căreia întregul nostru lată de ce salutăm cu de
zarea cu îngrăşăminte or transportat cam tot atâ tioara de Jos şi C.A.P. la recenta sesiune a Marii popor este chemat, la 23 no
ganice a ogoarelor men tea. In cc priveşte ogoa Sibişel. Consiliul unic a- Adunări Naţionale şi adop iembrie, să se exprime răs plină satisfacţie noua iniţia
ţionăm că, pentru buna rele. lucrarea s-a încheiat groindustrial Oru.ştie a tată ca document programa picat. va întruni cu deplină tivă de pace a României
desfăşurare a acesteia, zilele trecute. Aş vrea să luat măsuri de redistribui tic al politicii externe a certitudine adeziunea unani socialiste, a secretarului ge
S.M.A. Orăştie a organi menţionez aici sprijinul re a tractoarelor, de la României socialiste. Ea ni mă a întregii noastre naţiuni. neral al partidului, preşedin
zat trei formaţii, fiecare primit de la S.M.A. unităţile unde lucrarea s-a se înfăţişează ca o reală şi Credem cu tărie că exem-
dotată cu agregat de în Luncoiu de Jos în efectua încheiat sau se apropie de nouă acţiune de pace iniţia tele Republicii, tovarăşul
cărcat, cu mijloace de rea arăturilor adînci de sfîrşit spre cele rămase în tă de ţara noastră chiar în ION CHIŢU, Nicolae Ceauşescu.
transport şi MIG-uri, care toamnă. O formaţie alcă urmă. A început, la Măr Anul Internaţional al Păcii, preşedintele Comitetului
trec din unitate în uni tuită de 17 tractoare ale tineşti. Dineu Mare, Oră.ş- menită să stimuleze efortu sindical de secţie CORNEL STOICA,
tate şi execută îngrăşarea unităţii amintite a lucrat tie ş.a. şi efectuarea ară- rile forţelor progresiste din de la sectorul inginer şef
terenurilor ce vor fi cul timp îndelungat pe ogoa lume consacrate dezarmării, electromecanic
tivate în primăvara vii rele C.A.P. Mărtineşti, a- TRAIAN BONDOR colaborării, înţelegerii şi în al I. M. Barza al C.A.P. Şoimuş
toare. rînd o marc suprafaţă de crederii intre naţiuni, pentru
— Ccâ ce muncim în a teren. (Continuare în pag. a 2-a) însănătoşirea generală a (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)