Page 18 - Drumul_socialismului_1986_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULl

wotmm pn icutt rtwn.OTrn-viS'

20.00 Tcle
20,20 Viaţ
20* Mcn
tclor
* Ci<
Un „nucleu" şi iradierile sale Munca temeinic făcută - turii
rioa!
20,55 endi
lor)
Sectorul minier Troiţa tere de 14,5 la sută faţă fapt împlinit la Troiţa. Pot — menţionau minerii —
este un „nucleu" al Carie­ de prevederi. Cheltuielile fi date nenumărate exem­ înseamnă’cîştig de timp şi la baza depăşirilor de plan 21.10 Pag;
m a
rei miniere Veţel-Mintia totale la 1000 lei produc­ ple despre ajutorul concret de producţie I". „Să ai" nu (col;
— unitate fruntaşă pe ţa­ ţie marfă au fost reduse acordat de cadrele tehnice, înseamnă că trebuie să şi Ferma de legume nr. 3 — Secrete deosebite în 21,35 Con
trl
ră în întrecerea socialistă. cu 77,6 lei, iar cele ma­ dar nu acesta este scopul consumi aceste materiale a A.E.S.C.H. Deva, con­ realizarea producţiei de le­ * CI
Şi, se înţelege că succe­ teriale cu 173,4 lei I". Sînt reportajului nostru... fără rost, adică să faci ri­ dusă de ing. Nistor Giura gume nu există, aprecia preş
sele înregistrate de o uni­ rezultate de excepţie, care, Despre respectarea gra­ sipă. Noi am generalizat, Dorin, se înscrie şi în a- interlocutorul. Totul este 21,50 Telc
tate economică reprezintă împreună cu cele obţinu­ ficelor de revizii şi repa­ de pildă, armarea abataje­ cest an cu rezultate no­ ca oamenii să simtă cu a- 22.00 In cli
suma rezultatelor obţinute te de alte subunităţi, au raţii a utilajelor şi maşi­ lor cu stîlpi metalici, iar tabile în bilanţul activită­ devărat răspunderea ce le muli
de fiecare microcolectiv propulsat Cariera minieră nilor din dotare ne-a vor­ pentru susţinerea rostogoa- ţii. Colectivul de muncă revine, să facă . lucrările
în parte, de oamenii sec­ Veţel-Mintia pe prima bit Ioan Ancău, miner şef îelor folosim, parţial, bol- al acestei ferme a reuşit, la timp şi de calitate.
ţiilor, atelierelor, sectoa­ treaptă a podiumului în­ de echipă la pregătiri (lo­ ţari din prefabricate. Prin printr-o muncă bine orga­ Ferma noastră şi-a creat
relor şi altor subunităţi. trecerii de la începutul cul II în întrecere). „între aceste măsuri economisim nizată şi coordonată cu un asemenea colectiv, din
..Experienţa înaintată" cris­ acestui an. Şi, totuşi, în ce altele — ne declara inter­ circa 25 mc de lemn pe pricepere, să transpună în care se evidenţiază lucră­
talizată la nivelul carie­ constă experienţa acumu­ locutorul — la staţia de lună, ceea ce „cântăreşte" viaţă imperativele noii re­ tori permanenţi sau sezo­ BUCUE
rei menţionate cuprinde, greu în sporirea eficienţei voluţii agrare. Ca dovadă, nieri ca: Nicolae Poienaru, dioprogr:
implicit, şi ceea ce s-a economice, în reducerea producţia totală do legume Maria Silaghi, Petru Cor- 6,15 Sfati
La ordin
acumulat mai bun, de-a Sectorul minier Troiţa costurilor de producţie". a fost depăşită cu peste lătcanu. Ioan Breb, Dorel cultură;
lungul anilor, în „nucleul" Am observat că toţi in­ 350 tone, veniturile reali­ Dud, Gavrilă Silaghi, Ma­ 7,30 Azi,
de mineri harnici şi ini­ lată de „nucleul Troiţa" ? pompe, la perforatoare, la terlocutorii cînd ne vor­ zate sînt mai mari decît tei Mircca, Emilian Gă- Revista
rierul m<
moşi ai sectorului Troiţa. „în primul rînd — ne-a maşinile de încărcare se beau despre abatajul lor, letin de
Ar mai trebui arătat de declarat minerul şef de e- asigură, întotdeauna, o re­ despre locul propriu de pundem
ce am ales tocmai „Troiţa", chipă Gheorghe Jigmon zervă de piese de schimb. muncă, o făceau cu atîta Ferma nr. 3 a A E.S.C.H. Deva 10.00 Bu
10.05 Suc
în loc de explicaţii, să (locul I în întrecerea so­ Acesta este un lucru foar­ cunoaştere şi dragoste ca 10,45 PI
dăm cuvîntul tovarăşului cialistă desfăşurată pe pri­ te bun, ţinînd seama că în şi cînd ne-ar fi vorbit Buletin
prevederile cu peste 40 do
ing. Ionel Lazăr, şeful mele 10 luni) — noi pu­ sectorul nostru se va pune despre gospodăria proprie. procente, în care sînt in­ man, Sabin Frcnţ — con­ Reportaj
ducători de formaţii de
zică uşo;
sectorului: „în perioada nem la baza succeselor un accent deosebit pe me­ Este, credem, poate cel dc ştiri;
care a trecut din acest obţinute în muncă disci­ canizarea operaţiilor din mai important aspect ce cluse şi primele ce se cu­ lucru, tractorişti sau oa­ colului i
prim an al celui de-al plina, buna organizare a subteran. Abia atunci, cînd trebuie subliniat la acest vin pentru depăşirea pro­ meni din echipa de iri­ de copii
ziunii ; :
8-lea cincinal, colectivul activităţii. Echipele de vom avea o mecanizare colectiv fruntaş. îl adău­ ducţiei, iar beneficiile su­ gaţii. Retribuirea în acord ra folclc
nostru de muncă a reuşit mineri au fost repartizate complexă, vom trage fo­ găm celorlalte experienţe plimentare sînt do 1,6 ori global, după producţiile la l la :
inieră ra
să-şi depăşească toate sar­ pe abataje, în funcţie de loasele maxime din expe­ relevate de eroii reporta­ mai mari decît cele pla­ obţinute, constituie un pu­ citai de
cinile de plan aferente. La conţinutul geologic al a- rienţa acumulată pînă în jului nostru — cu convin­ nificate. Aceste rezultate ternic factor stimulator Odă ilml
minereu extras s-au obţi­ cestora, în scopul realiză­ prezent pe linia reparării gerea fermă că ideea „lo­ reflectă desfăşurarea unei pentru o muncă bine pres­ Radiojuri
nut în plus 2 100 tone, lu­ rii unor ritmuri bune de şi utilizării fondului de cul nostru de muncă — activităţi eficiente, obţine­ tată. în soluţionarea unor ţa 4 io
crările de pregătire au fost lucru şi îndeplinirii sar­ maşini şi instalaţii". gospodăria noastră" me­ rea şi valorificarea produ­ probleme acute s-a simţit In :ci
de
depăşite cu 35 la sută, iar cinilor. De asemenea, se Alţi doi mineri, Gheor­ rită o tratare separată, pe selor la calităţi superioa­ din plin şi ajutorul Comi­ ta econo
lucrările geologice de bu­ asigură asistenţa tehnică ghe Trif şi Vasile Dumi- care o vom face I — con­ re. Din relatările şefului tetului municipal de partid apăr şi
get cu 7 la sută. La me­ pe fiecare schimb şi cînd trache, au apreciat că cluzionând că „nucleul fermei am reţinut că la Deva.- în unele cazuri, mea. Pr
18.00 Ori
toate sortimentele de le­
tale stăm şi mai bine. De avem nevoie de un ajutor buna aprovizionare a lo­ Troiţa"' iradiază permanent gume ce s-au cultivat, pentru a livra operativ DA liotă
pildă, la zinc ne-am înder îl primim imediat". curilor de muncă cu ma­ hărnicie, pasiune şi devo­ produsele, s-au folosit mij­ mul di
plinit planul anual şi chiar Şeful sectorului, adjunc­ terialele necesare consti­ tament în muncă, respon­ cu o singură excepţie — loacele proprii şi s-au fă­ 19.00 Bu
19.05 Ajt
1-n.m depăşit cu 25 tone tul său — sing. Nicolae tuie unul din principalele sabilitate faţă de dotarea la ardei, s-au depăşit pro­ cut transporturi direct la ţii ; 20,f
ducţiile
planificate.
între
în procente, producţia Opri.ş — şi maistrul spe­ argumente ale succeselor tehnică şi baza de mate­ beneficiar, deşi această 20,a' - Cil
marfă suplimentară repre­ cialist Francisc Szekely în producţie. „Să ai în riale. Adevărate calităţi altele, este de menţionat sarcină nu revenea fermei. bucureşt
sugestia
zintă 30,14 la sută, iar sânt repartizaţi, fiecare, pe alo muncitorului nostru de că s-au obţinut recolte me­ Am mai notat şi faptul într-o o
dii de peste 18 tone ceapă
productivitatea muncii cîte un schimb de lucru, subteran, cînd îţi trebuie, azi — proprietar, produ­ uscată la hectar, 20 tone că, aşa cum ne spunea in­ poetic ;
lemnul de brad, carburan­
cător si beneficiar I
muzicală
(calculată la acest indica­ alături de mineri. Asisten­ tul sau piesele de schimb MARIN NEGOIŢA cartofi timpurii, 27 tone terlocutorul, producţia pu­ letin de
tor) a înregistrat o creş­ ţa tehnică este, deci, un tomate, 22 tone ţelină etc. tea fi mai bună dacă în­
treaga recoltă s-ar fi strîns
Pentru a dobîndi aseme­ la timp şi se valorifica
AUTOAPROVIZIONAREA nea realizări, întregul co­ fără nici un fel de pier­
lectiv de muncă al fermei deri.
ÎN~ ALIMENTAŢIA PUBLICĂ s-a mobilizat exemplar pe Acum colectivul de mun­
toată durata ciclului de că al fermei este preocu­ DEVA
De li deziderat la realitate producţie, lucrînd în spi­ pat de pregătirea unor I-II (P£
rit de ordine şi disciplină
şi doi
în vederea respectării teh­ baze temeinice producţiei riilc I-i
în alimentaţia publică an sau începutul anului nologiilor specifice cultu­ dc legume din anul viitor. NEDOAI
grăbesc
organizată prin sistemul viitor. La aceasta se a- rilor, pregătirii şi fertili­ Sînt cultivate 10 hectare Aventur
cooperaţiei de producţie, daugă 1 200 de păsări ouă- zării corespunzătoare a te­ cu legume-verdeţuri şi a (Modern
achiziţii şi desfacerea măr­ toare şi 200 de iepuri de renului, încadrării în pe­ început de pe acum să fie nul Fio
Fapt
furilor, autoaprovizionarea casă. rioadele stabilite a acţiu­ recoltat şi valorificat o PE'i
nu este o noutate. — Cu aceste efective, nilor. de semănat, plantat rllor (F
multă ci
Apariţia legii privind conchide Remus Dara, şe­ parte din spanac. Conco­ bric); S
autoaprovizionarea terito­ ful unităţii şi secretar ad­ şi întreţinere, de'' comba­ mitent se continuă efec­ nirca);
rială a dat un conţinut nou junct al comitetului de tere a bolilor şi dăunăto­ tuarea arăturilor adinei dc tacus —
acestei noţiuni, astfel că partid al cooperativei, in­ rilor, asigurării densităţi­ toamnă şi se va trece la tural);
tătorii
efortul propriu al lucră­ tr-un viitor apropiat nu lor optime la fiecare cul­ fertilizarea terenului cu I-1I (Li
torilor ce desfăşoară o ac­ vom mai lua de la fondul tură, aplicării cu răspun­ îngrăşăminte organice, pre­ NEA: i
tivitate în alimentaţia pu­ de stat nici un kilogram dere a udărilor. în acelaşi mise importante pentru luţiei (
LA:
blică devine hotărî tor ; ei de carne. resc); 1
Fabrica do producţie in dustrialâ mică şi prestări ser­ timp s-au produs răsa­ creşterea producţiei la
vicii Brad. Muncitoarea Sînzla na Coraş este cea mai har­ duri de calitate pentru puri de
nică lucrătoare din atelierul presare-ambutisare, fapt ce i-a hectar în anul viitor. BRAD:
C.P.A.D.M. Orăştie asigurat locul I in întrecerea socialistă. vărzoase, ţelină şi cono­ (Steaua
pidă. N. TiRCOB BARZA
(Mineri
întunec
trebuie să producă drept — Cum aţi reuşit orga­ chetaril
materie primă o parte din nizarea unei asemenea gos­ căra);
ceea ce oferă spre con­ podării anexă ? Pisicuţ;
sum. — Cu efort propriu şi „Dialogul imnedorean“ la el acasa de cui
Veşnic
în sistemul C.P.A.D.M., cu sprijinul conducerii BRAZI
o experienţă bună în acest cooperativei şi, bineînţeles, Zilele trecute, în sala combinat ţin la prestigiul folk de la uzinele nr. 7 şi şi interpreţi, aceştia fiind tina ;
statuii
sens a oferit cu prompti­ al organelor locale. Efecti­ clubului „Siderurgistul" din unităţii şi mai ales nu uită 5, soliştilor vocali de mu­ mesagerii cîntecului şi dan­ cultură
tudine cooperativa de la vele matcă ni le-am achi­ Hunedoara a avut loc o că sînt autorii unei ini­ zică uşoară Florica Onciu sului naţional cu bogate deţi c
Brad. Iată însă că de vreo ziţionat astfel ca să ne trecere în revistă a forma­ ţiative frumoase care, de-a (uzina 1), Gabriel Karoly valenţe educaţionale, pa­ (Mureş
2—3 ani, la materializa­ asigure un nivel relativ ţiilor artistice ale combi­ lungul anilor, a dobîndit (uzina 5), de muzică popu­ triotice. Şi în ee priveşte tru ori
rea acestei idei contribuie constant al numărului por­ natului siderurgic în ca­ temeiul tradiţiei. Şi, deo­ lară Aurelia Pis şi Lau- brigăzile artistice, grupurile
tot mai convingător şi cilor. Adăposturile şi ţar­ drul „Dialogului hunedo- potrivă nu uită că aten­ rean Gosta (uzina 8), Dan dc satiră şi umor, acestea
C.P.A.D.M. Orăştie. 12 U- curile le-am făcut parţial rean“, iniţiativă născută ţia tuturor colectivelor u- Griguţă (uzina 4). Au fost au abordat aspecte concre­
nităţi de alimentaţie pu­ cu materiale din demolări în perimetrul acestui colos nităţilor economice din ju- evoluţii frumoase care vor- te din uzinele în care ar­
blică funcţionează în ca­ şi cu meseriaşii coopera­ industrial, generalizată la tiştii amatori activează ca
drul acestei cooperative. A tivei şi cu o parte din for­ nivelul întregului judeţ, ce oameni ai muncii. Penti
asigura prin producţie pro­ ţa de muncă asigurată de asigură permanenţa actului Clubul „Siderurgistul" Hunedoara Demnă de remarcat este fi rece
prie o mare parte din car­ unitate. artistic în mediul urban în prezenţa la toate manifes­ senin
nea necesară într-o ase­ — Dar hrana, furajele etapa de masă a Festivalu­ tările artistice de acest se vi
dinspre
menea reţea nu e un lucru cum le asiguraţi ? lui naţional „Cîntarea Ro­ deţ este îndreptată asupra besc despre grija pentru gen a unor bogate standuri doua
uşor. — Unitatea a primit lot mâniei". Au urcat treptele lor şi, ca atare, trebuie să calitatea pregătii" i artisti­ de carte cu vînzare, etala­ lui lc
Primatul în materie în în folosinţă, pe care-1 cul­ scenei doar o parte dintre fie permanent un model de ce atît din partea artişti­ te de librăria nr. 21 din munte
tul va
cadrul cooperativei îl de­ tivăm cu sfeclă furajeră colectivele artistice şi in­ seriozitate în tot ceea ce lor amatori, cit şi a unor municipiu, care întregesc derat,
ţinea popasul „Izvorul rece“ şi cartofi, culturile fiind terpreţi — oameni ai mun­ întreprind. instructori inimoşi, cum ar fericit astfel de momente nord ţ
de la Aurel Vlaicu. O ex­ întreţinute de către noi. cii —, potrivit modului de Aşadar, „Dialogul liune- fi Marin Dîrvă, Ion Mânu, de spiritualitate. rile
perienţă la scară -largă a- Oamenii muncii din ca­ organizare stabilit de co­ dorean" la el acasă! In Dorin Pop, Stela Ghiţă, „Dialogul hunedorean", vor fi
nus 6
cumulcază însă acum res­ drul unităţii au lucrat şi mitetele de partid şi de sin­ ambianţa unei săli arhipli­ Petrică Lupaş, Mircea Go- aşa cum se desfăşoară el iar cei
taurantul „Mioriţa". Pînă la C.A.P., la diferite munci, dicat din combinat, restul ne aproape o mie de spec­ ian, cu toţii prezentaţi căl­ la Hunedoara, rămîne o ne înt
nu demult „zestrea" gos­ şi astfel am avut posibili­ evoluţiilor fiind înşiruite tatori au aplaudat evoluţia duros publicului, prezen­ modalitate artistică stimu­ Diminc
podăriei sale anexe era tatea să achiziţionăm o pe o durată de maj multe brigăzilor artistice, grupu­ tare dm caro n-a lipsit u- latoare care oferă certitudi­ La i
destul de săracă. Acum luni, asigurînd acel element rilor de satii'ă şi umor de morul fin al unor memen­ nea unei prezenţe presti­ fi rec
numără peste 60 de porci, parte din furajele ce ne ce trebuie să caracterizeze la uzinele nr. 5, 6 şi 7, ta_ to aduse de Tiberiu Bor- gioase a municipiului în noura
doua
inclus'v efectivul matcă, sînt necesare. mişcarea artistică de ama­ dan. actuala ediţie a Festivalu­ lui va
iar cei ce se îngrijesc de Simplu şi convingător. tori — continuitatea şi, nu ralului şi formaţiei do dan­ lui naţional „Cîntarea Ro­ care
gospodărie speră să ridice Dar. desigur, cu muncă şi în ultimă instanţă, calita­ suri populare de la uzinele A impresionat, în aceeaşi rfl. (N
efectivul la 150 de capete permanentă preocupare. tea pregătirii. Pentru că nr. 2 şi 3, grupurilor mix­ măsură, * calitatea reperto­ mâniei". viciu
pînă la sfîrşitul acestui ION CIOCLEI factorii educaţionali din te do la servicii, grupurilor riului abordat de formaţii MINEL BODEA