Page 2 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 2
”ag. 2 DRUMUL SOCIALIS
PLENARA COMITETULUI TEAH DE PARTID CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA
(Urmare din pag. t) superiori a acestora, de tăţii de folosire judicioasă nerespectarea programelor
pregătire a personalului şi cu bune rezultate a do gregatele de bază şi frec La efectuarea ogoarelor- 13.00 Te!
de reparaţii capitale la a-
ţiunile frecvente de în muncitor la nivelul dotă tării tehnice în minerit, la 13,05 La
drumare şi control efec rii tehnice moderne, com care s-au referit vorbito ventele opriri accidentale, mir
cin
tuate de colective ale Co plexe, ceea ce a făcut ca rii, ca şi raportul pre care au condus la o func rui
mitetului judeţean de producţia' marfă realizată zentat, a fost acela al a- ţionare cu mult sub pu ritmuri intense, poi
partid şi de reprezentanţi la 1000 lei fonduri fixe tingerii parametrilor pro terea planificată a turbo- nul
ai unor organisme centra să fie sub plan şi sub iectaţi la noile obiective generatoarelor şi, ca ur art
le, măsurile concrete adop media pe ţară. puse în funcţiune. Deşi mare, înregistrarea unor pe tot parcursul zilei! tivi
tate şi aplicate operativ în Vorbitorii au relevat că s-au obţinut unele rezul restanţe la producţia de cîrl
producjie, conducerea fer în minerit — domeniu prio tate bune şi la acest capi energie electrică. Acestea Iar
mă
mă şi dinamică a întregii ritar al industriei judeţu tol, s-a arătat. că mai sînt au fost şi sarcinile stabili (Urmare din pag. 1} C.A.P. Sălaşu de Sus, unde
activităţi de către orga lui —, care a beneficiat lipsuri şi neajunsuri care te de plenară pentru co lucrarea este executată pe nu
bai
nele şi organizaţiile de şi în acest an de impor au făcut ca la I.M. L cei ea mitetele municipale de aproape 100 ha. Concentraţi cui
partid şi soluţionarea în tante fonduri, concretizate să se depăşească cheltu partid Deva şi Petroşani şi cooperativei, Mitucă Băiuţ, în tarlaua „Dealu Cucerii", Oa:
tLmp util a problemelor în principal în dotarea cu ielile materiale, la I.M. pentru organele colective Iosif Cimeniti, Ion Durcan, din brigada Măiaieşti, me- teii
mu
apărute au determinat creş utilaje, maşini, instalaţii Aninoasa să nu se dea în dc conducere din cele două Petru Furdui şi Mircca oanizatorii Miliai Gabor, lt,40 Oci
terea indicilor de utilizare şi echipamente specifice exploatare rezervele din importante unităţi ener Buzgaru îşi dădeau silinţa Sorin Nieulescu, Petru Po ca
IUI
la o serie de maşini şi activităţii de extracţie şi unele straturi de cărbune, getice — de a veghea cu să execute arăturile la a- pesc I, Adrian Cic şi Pe 19.00 Te
utilaje specifice, cu pon preparare a cărbunelui şi iar la zăcămîntul cuprifer maximă exigenţă şi răs dînci.mca prevăzută în teh tru Popesc II, coordonaţi 19.20 Te
dere în dotarea unităţilor minereurilor, Se manifestă de la Valea Morii—Brad pundere la funcţionarea nologii, încadrîndu-se, în de Vasile Băbuţ, inginerul (co
miniere, siderurgice şi e- o serie de lipsuri şi nea să fie prea mult aimînată tuturor grupurilor energe acelaşi timp, în vitezele de şef al cooperativei, se stră 10,13 Va
pri
nergetice. Relevante în a- junsuri în exploatarea lor, atingerea parametrilor, din tice la puteri şi randa avansare planificate. Aflăm duiau să se încadreze în 20,45 Fii
cest sens sînt rezultatele în punerea lor deplină în cauza unor deficienţe în mente cit mai ridicate şi că pînă la această dată au vitezele de lucru stabilite. „Si
obţinute de la începutul valoare, cu consecinţe di exploatarea în carieră şi în depline condiţii de si fost ogorite 90 de ha din La rândul lor, mecani 22.20 Te
acestui an de C.T.E. Min recte asupra îndeplinirii în activitatea de transport guranţă, 1a încadrarea în cele 148 lia prevăzute pen zatorii Silviu Maţi, Ghcor-
tia — la turbinele cu abur, prevederilor de plan. Fo-, de aici, în folosirea utila programele dc reparaţii ca tru această toamnă. ghe Popescu, Simion Bîl-
minele Lupeni şi Bărbă- losirea incompletă a com jelor de excavare şi a mij pitale şi curente la agre Inginerul şef al C.A.P. teanu şi Gheorghe Ra-
teni — la combinele de plexelor de susţinere şi loacelor de transport. gatele de bază, la finali Pui, Liviu Martinovici, a- coviţan, care executau a-
abataj şi de înaintare, tăiere mecanizată a cărbu Evidenţiind rezultatele zarea lucrărilor de dezvol răta că în paralel cu exe răturile adînci la C.A.P. BUCII
C. M. Deva (unităţile cu nelui, combinelor de aba bune obţinute în indus tare şi modernizare a gos cutarea arăturilor adînci, Rîu Alb, au finalizat, pînă dloprog
6,30 La
gestiune internă) şi I. M. taj şi de înaintare, fiabi tria siderurgică, partici podăriilor de cărbune, a în aceste zile se transportă ieri, lucrarea pe 76 dc Ha. agriculti
Hunedoara — la maşinile litatea scăzută a unora panţii la dezbateri au adus lucrărilor pregătitoare pen în cîmp îngrăşămintele or Remarcăm şi aici interesul nai; 7,3(
do încărcat şi excavatoa dintre aceste utilaje mo în atenţie şi unele greu tru perioada iernii. ganice, activitate la care pe care atît cei aflaţi cu responil
rele cu cupă mai mare de derne, de mare producti tăţi şi lipsuri care mai Participanţii la dezbateri sînt antrenate remorcile, tează ;
sei ; »,)
2,5 mc, C. S. Hunedoara — vitate, frecventele defec există în combinatele de s-au referit concret atît plugurile în brazdă, cît şi diilor ;
la bateriile de cocsificare, ţiuni electromecanice, 'ca ia Hunedoara şi Călan, în la unele realizări, cît, mai dar, mai cu seamă, atela Angcla Dragoş, _ inginerul ştiri ; f
laminoarele de 800 mm şi litatea necorepunzătoare a principalele verigi ale ac ales, la neajunsurile care jele unităţii şi cele ale şef al cooperativei, şi-l dă dio ; J
membrilor cooperatori. De
foicloru
650 mm, I.U.M. Petroşani unor reparaţii, la care se tivităţii productive şi în mai există pe linia utili pildă, pînă acum, au fost deau pentru realizarea umor u, erară
— la instalaţiile automate adaugă carenţe de organi mod deosebit în acela ex zării capacităţilor de pro lucrări de cea mai bună
şi semiautomate de sudură zare a muncii, de discipli trem de important al folo ducţie şi atingerea para transportate pe suprafeţele calitate.
Uuletin
ctc. nă tehnologică, ca .şi greu sirii capacităţilor de pro metrilor proiectaţi şi în ce urmează a fi plantate Şi la C.A.P. Sălaşu de IJe pe
Creşteri ale indicilor de tăţi de natură geologico- ducţie cu tot ceea ce im alte unităţi industriale din cu cartofi . peste 230 tone Jos se muncea la executa ţării ; l
de gunoi de grajd, la ^lu
• Rădic
utilizare a maşinilor-unel- minieră au făcut ca pla plică acest domeniu. Ncfo- judeţ, în investiţii şi trans crarea respectivă eviden- rea ogoarelor. Dar aici erau vanpren
te, faţă de plan, se înre nul la extracţia de căr losirea la randamente co porturi, făcînd propuneri mobilizate La lucru doar 15,15 Mi
gistrează la I.M.M.R. Si- bune să nu fie realizat, respunzătoare a agregate concrete de îmbunătăţire a ţiindu-se prin hărnicie me două tractoare cu pluguri. 15,30 Ol
meria — în secţiile de bază cu repercusiuni asupra in lor, maşinilor şi instalaţii muncii, asigurîndu-se în canizatorul Adrian Codea Mecanizatorii Petru Tudo- 16.00 II
Români
şi în sculării, la I. M. C. dicatorilor economico-fi- lor din dotare — îndeosebi deplinirea sarcinilor de şi cooperatorii Petru Ma ran .şi Petru Mihuţ îşi fă trial ec
Deva, „Marmura" Simeria, nanciari. Aceasta dove a furnalelor şi bateriilor plan din acest prim an nea şi Romuluţ Bălăban. ceau cu conştiinciozitate Uuletin
minele Vulcan, Paroşeni. deşte slaba preocupare a. de cocsificare —, numărul al noului cincinal şi pu- Arăturile adînci ' de datoria, dar nu puteau să Muzică
Uricani — în secţiile indi unor organe şi organizaţii mare de defecţiuni şi o- nîndu-se bază trainică toamnă sc executau în realizeze vitezele de avan 18.00 Oi
letin di
rect productive. O atenţie de partid, a consiliilor oa priri accidentale, calitatea producţiei anului viitor. La brigăzile Ruşor şi Băieşti. sare planificate. ,-aîna p
deosebită s-a acordat, pe menilor muncii din unită slabă a lucrărilor de revi I.U.M. şi I.P.S.R.U.E.E.M. Cei care se aflau la dato Cum situaţia amintită am r internaţ
lingă exploatarea raţională ţile carbonifere ale Văii zii şi reparaţii, nivelul scă Petroşani, la U.U.M.R. Criş- rie, adică mecanizatorii întîlnit-o şţ în alte unităţi informa
Radio ju
a maşinilor, utilajelor şi Jiului pentru asigurarea zut al pregătirii profesio cior şi T.P.S.R.U.M. Deva Părtenie Popa, Cornel Ce- din consiliul unic respec gestla i
instalaţiilor — şi activită condiţiilor de introducere nale a unor muncitori gre se cere acordată o atenţie uţă. Dorel Muntoanu, Con tiv, este necesar ca în zi Jurnal;
Momen
ţii de întreţinere, revizii in subteran a utilajelor a. vează a-supra bunului mers deosebită creşterii indlci- stantin Tluţuţue şi alţii, lele. următoare să se con zică de
şi reparaţii, ca factor de mintite — respectiv execu al activităţii C.S.V. Călan, lor de utilizare a maşini- munceau cu răspundere, stituie, aşa cum sînt indi Buletin
terminant al prelungirii tarea, conform graficelor, iar comitetul de partid şi lor-unelte şi îmbunătăţirii timpul lor de lucru mă- caţiile, formaţii puternice
timpilor de funcţionare şi a săpării lucrărilor minie consiliul oamenilor muncii activităţii de revizii şi re surîndu-se în ziua-lumină. de tractoare cu pluguri,
siguranţei acesteia, impli re, reparării şi reciclării pe combinat nu reuşesc să paraţii, atît a celei din Şi ei au reuşit să realizeze care să acţioneze pe ogoare
cit al realizării unor pro complexelor —, ca şi pen soluţioneze aceste stări de propriile unităţi, cît şi a ogoarele pe jumătate din zi-luimină şi chiar în schim
ducţii superioare. Volumul tru exploatarea lor co lucruri care generează ne- celei prestate pentru di suprafaţa planificată. buri prelungite, pentru a DEVA
lucrărilor de reparaţii ca rectă, revizuirea şi repara realizări de plan. verşi beneficiari din mi Ritmuri susţinute la o- încheia lucrarea la terme bră (P
pitale executate în acest rea la tlm,p şi de bună ca Sub nivelul posibilităţi nerit. In întreprinderile gorît se înregistrează şi la nul stabilit. (Arta);
an la utilaje şi agregate litate. Toate acestea au lor tehnice, al bazei mate constructoare de maşini, Piraţii
se ridică la 595 milioane făcut ca indicele de folo riale existente, al pregăti de materiale de construcţii
lei, unităţi ca I.R.E. Deva, sire a utilajelor miniere de rii şi experienţei profe şi de prelucrare a lemnu Ct.vTS
I. A. C. R. S. Hunedoara, bază să fie mai mic decit sionale a colectivului se lui, în cele de reparaţii Mister u
(Flacăr;
1
r. F. E. T., I. E. E. L. I. F„ cel. planificat, să nu se situează şi realizările colec şi ale industriei uşoare, seară (
T.A.G.C.M. şi I.I.C. Deva, poată realiza cu mijloace tivului C.S. Hunedoara. ca şi în organizaţiile de ŞA NI ?
întreprinderea de bere Ha mecanizate producţiile sta. Atît la capacităţile mai construcţii şi în unităţile (Pariu g
ţeg şi altele depăşindu-şi bilite. vechi, cit şi la cele aflate de transporturi, eforturile — serii
brie); 1
sarcinile la acest indica Plenara a considerat eu in curs de realizare a pa se cer concentrate spre dar (U
tor. Importante lucrări de este de datoria Comite rametrilor proiectaţi, pro exploatarea şi întreţinerea Canton»
revizii şi reparaţii s-au tului municipal de partid ducţiile sînt inferioare judicioasă a maşinilor, a- ral) ; V
din Un
efectuat şi la C.T.E. Min Petroşani, a comitetelor de prevederilor de plan. în ..gregatelor şi instalaţiilor, Ml (!
tia şi U.E. Paroşeni, la partid orăşeneşti şi a celor deosebi la oţelăriile Sie creşterea indicilor de utili NEA :
unele unităţi miniere, in din întreprinderile miniere, mens Martin şi electrice, zare, aprovizionarea ritmică rul); A
Express
siderurgie, construcţii, a consiliilor oamenilor la laminoarele de profite cu materii prime şi mate URICAT
transporturi, în alte sectoa muncii, de a acţiona ferm mijlocii, uşoare şi de sîr- riale, ridicarea permanen rul şi a
re. şi responsabil pentru im mă. în această mare uni tă a pregătirii profesionale BRAD :
Rezultatele pozitive obţi pulsionarea activizării- şi tate industrială a judeţului a personalului muncitor, gaz
oraşt
nute în utilizarea capaci punerii în funcţiune a şi a ţării, comitetul de întărirea ordinii şi disci multă >
Cu căi
tăţilor de producţie, îm tuturor capacităţilor de partid şi consiliul oameni plinei muncii. căra) ;
preună cu alte măsuri teh producţie existente în uni lor muncii, organele colec Plenara Comitetului ju Ci pri an
nice şi organizatorice au tăţi, urmărirea sistematică tive de conducere de la ni deţean de partid a apre seriile
condus la creşterea pro a exploatării şi întreţinerii velul uzinelor nr. 3, 4 şi 5 ciat că organele şi organi tură) ;
ducţiei marfă în cele nouă lor, a respectării riguroase trebuie să acţioneze mai zaţiile de partid din în trulea
cadcr
luni din acest an cu 6,6 la a graficelor de revizii şi stăruitor pentru moderni treprinderile industriale, Comoai
sută faţă de perioada co reparaţii, în scopul mate zarea capacităţilor de pro din investiţii şi transpor bra se
respunzătoare din 1985, iar rializării neabătute a pro ducţie existente, atingerea turi, consiliile oamenilor cultura]
ţi un ea
a celei de export cu 3,8 gramului stabilit de condu parametrilor proiectaţi la muncii şi comitetele sindi reşul):
Ia sută, inregistrîndu-se cerea partidului pentru oţelărin electrică nr. 2, catelor au capacitatea de a Pacific
sporuri, pe aceste căi, şi creşterea producţiei de laminorul de sînmii nr. 3 analiza cu discernământ şi LARI:
!a uncie produse fizice : huilă în trimestrul IV a.c., şi laminorul de semifabri responsabilitate stările de Ic I-II
de 2,1 la sută la Huila netă, in anul 1987, în întregul • cate nr. 2, pentru utiliza lucruri negative care in
12,3 la .sută ia huilă pen cincinal actual. rea cu randamente supe fluenţează asupra îndepli
tru cocs şi serhicocs. 3,5 îrr buna funcţionare a rioare a tuturor agregate nirii prevederilor de plan,
la sută la fontă, -1,2 la capacităţilor de producţie lor şi instalaţiilor din do de a dispune măsuri ferme,
Nume
sută la oţel, 44,7 la sută din unităţile miniere ale tare, efectuarea la terme imediate, pe linia utilizării tragere;
la ciment. Văii Jiului sint implicate, nele planificate a revizii capacităţilor de producţie, brie 19;
Dezbătlnd problemele su cu răspunderi majore şi lor şi reparaţiilor, asigu a tuturor mijloacelor teh Extr.
puse atenţiei în spirit cri I.U.M. şi r.P.SsR.U.E.E.M. rarea cantitativă şi în nice din dotare, în vederea 84, 64,
tic şi autocritic, plenara a Petroşani, in ceea ce.pri structură a materiilor pri ridicării nivelului cantita Extr.
subliniat că, in ansamblu, veşte ridicarea nivelului me, respectarea tehnolo tiv şi calitativ al produc 1, 21,
Fond
realizările de pî-nă acum, tehnic' şi calitativ al uti giilor de lucru, a discipli ţiei, realizării integrale a 878 697 J
la producţia fizică şi valo lajelor, echipamentelor şi nei de producţie şi a sarcinilor pe acest an şi lei rep
rică, la uiţi indicatori de pieselor dc schimb pe care muncii. asigurării tuturor condiţii
plan, sînt sub nivelul posi le realizează, ca şi al re Intr-lin alt important lor de. abordare a anului
bili lăţiloi şi condiţiilor paraţiilor prestate in în domeniu al industriei ju economic 1987.
existente, al potenţialului treprinderile carbonifere. deţului — energetica. —, în problemele supuse
tehnic, material şi uman După cum, sarcini şi răs cei care au luat cuvîntui dezbaterii, plenara a adop I.M.M.R. Simeria. In atelierul piese <le schimb al sec Pentr
din întreprinderi. Şi a- punderi majore .ie revin au apreciat eforturile şi re tat măsuri pentru îmbu ţiei întîi do reparat cisterne sc simţea nevoia unul ştand fi în r
ceasta datorită in marc- In diversificarea gamei de zultatele obţinute de colec nătăţirea în continuare a adecvat pentru verificarea semJcuplărllor la* vagoane. Prin cer raa
tul va
parte lipsurilo: şi neajun utilaje şi piese de schimb, tivele termocentralei Min activităţii. contribuţia specialiştilor de la atelierul inecano-cnergetie, derat c
surilor manifestate în acti in activitatea proprie de tia şi Uzinei electrice Pa- în încheierea lucrărilor acest ştand a fost realizat cu doi ani ţn urmă prin auto- peratur
vitatea de utilizare a ca folosire a maşinilor-unelte ro.şeni în amplul - proces plenarei a luat cuvîntui uiilare, devenind o dotare eficientă a acestui atelier. In minus
pacităţilor de producţie,,de şi instalaţiilor, ai căror de modernizare a grupu tovarăşul Radu Bălan, Imagine, lucrătoarca I.cnuţa iiuta verifică un nou lot de iar cel
7 la 12
asigurare a bazei materia indici de utilizare pot şi rilor energetice, indicele prim-secretar al Comitetu semicuple. duce c
le necesare funcţionării trebuie să crească. corespunzător de utilizare lui judeţean Hunedoara al va fl 1
continue şi la parametri Un alt aspect al activi a acestora, dar au criticat P.C.R.