Page 21 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 21
Echipele de control al oamenilor muncii-
PROLETAft! OW TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂI
sprijin de nădejde în perfecţionarea
activităţii economico-sociale
Create din iniţiativa se şi altele, echipele de con In acest an, echipele au
cretarului general al parti trol au adus şi aduc o efectuat 4 852 controale,
dului, tovarăşul Nicolae importantă contribuţie la din care au rezultat 3 125
Ceauşescu, 'echipele de îmbunătăţirea calităţii ser propuneri, un însemnat
control al oamenilor mun virii în comerţ şi unităţile număr de unităţi fiind con
cii reprezintă o expresie prestatoare de servicii, la trolate de două-lrei ori.
vie a democratismului nos modernizarea şi reprofila-' Este apreciabil faptul că
tru socialist, bogat izvor rea unor unităţi de alimen mai bine de 90 la sută
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA ALBl de iniţiativă civică, de taţie publică ş.a.m.d. De dintre propunerile prezen
îndrumate
şi
tate au fost puse în apli
asemenea,
concretă
acţiune
pentru
perfecţionarea activităţii e-
U
SI AL C O N S I L I U L U I EEE L A R J U D E Ţ E A N conomico-sociale în toate sprijinite îndeaproape, a- care, aceasta contribuind
la îmbunătăţirea activită
cestea şi-au lărgit sfera
localităţile judeţului. de activitate, acţionînd ca ţii unităţilor supuse con
în prezent, sub îndru un bun factor educativ şi trolului. în acest context
marea consiliilor locale ale este de remarcat că (115
Anul XXXVIII, nr. 9 013 VINERI, 7 NOIEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani F.D.U.S., în judeţ există şi acţiuni de control s-au
lucrează 1145 echipe de Expresie efectuat în cooperare cu
control, cuprinzînd 5120 a democraţiei inspecţiile specializate de
_____ — promotoare a unei membri, cărora le sînt re noastre socialiste stat, ceea ce a determinat
atît creşterea prestigiului
partizate 2 980 unităţi e-
conomico-sociale. Aceste şi autorităţii lor, cît- şi a
formaţii lucrează după un eficienţei activităţii aces
politici de dezarmare, pace program, după instruiri preventiv, pentru formarea tora.
unei largi opinii împotri
periodice de specialitate,
Exigenţă sporită a mani
după repetate întîlniri de va neajunsurilor şi com festat controlul faţă de ac
lucru cu cadrele de condu
tivitatea ce se desfăşoară
şi Înţelegere între popoare cere ale unităţilor supuse portamentului contrave în cantine, urmărind cali
nient intereselor societăţii.
controlului, cu jurişti, pu- Marea majoritate a echipe tatea şi diversificarea me
nîndu-se accent pe dezba lor manifestă grijă deose niurilor, respectarea gra-
VREM SĂ SE TINĂ SEAMA DE CEA MAI SUSJINEM PRIN terea şi cunoaşterea legi bită pentru modul în care majelor şi reţetarelor, dez
FIERBINTE DORINŢĂ A NOASTRĂ - FAPTE NOUA lor ce reglementează orga sînt gospodărite materiile voltarea gospodăriilor a-
prime şi materialele, ener
nizarea şi funcţionarea u-
nexe, aprovizionarea per
PACE PENTRU ÎNTREGUL PĂMÎNT ! INIŢIATIVĂ nităţilor socialiste, gestio gia şi combustibilii, cum manentă cu produse proas
narea bunurilor materia sînt recuperate şi rein pete şi asigurarea cantită
Cuvîntarea tovarăşului şi cheltuielilor militare, adop DE PACE A le, precum şi a sarcinilor troduse în circuitul pro ţilor necesare pentru pe
Nicolae Ceauşescu, secreta tată de forumul legislativ al ce le revin din documen ductiv materialele refolo- rioada de iarnă, îmbunătă
rul general al partidului, ţării noastre, înseamnă acel CONDUCĂTORULUI tele celei de a III-a Con sibile. în acest sens se ţirea activităţii în micro-
preşedintele Republicii, ros pas concret aşteptat nu nu ferinţe pe ţară a con remarcă activitatea desfă cantine, organizarea bufe
tită la recenta sesiune a mai de noi, românii, ci şi de NOSTRU IUBIT trolului oamenilor muncii. şurată de marea majori telor de' incintă.
M.A.N., care a fost adop popoarele din întreaga lume: în municipiile Deva, Pe tate a echipelor din muni Importante propuneri a
tată de forumul legislativ al Sintem deplin convinşi că împreună cu toţi membrii troşani şi Hunedoara, ora cipiile Deva, Hunedoara şi prezentat controlul cu pri
ţării ca document programa noile iniţiative ale României, cooperatori, mecanizatorii şl şele Orăştie, Vulcan, Lu- Petroşani, oraşele Brad, vire la îmbunătăţirea ac
tic al politicii externe a ale preşedintelui Nicolae specialiştii care muncesc pe peni, Brad, Simeria, comu . Călan şi Haţeg, comunele tivităţii unităţilor coope
României socialiste, a găsit Ceauşescu vor avea forţa ogoarele cooperativei noas nele Zam, Dobra, Geoagiu Pui, Baru, Certej, Romos. ratiste, a celor din eco
şi in inimile noastre, ale si- unui exemplu demn de ur tre agricole am simţit o a- nomia locală şi micii indus
derurgiştilor hunedoreni, un mat pentru toate statele şi dincă satisfacţie cind tova trii producătoare de bunuri
larg ecou, o unanimă apro popoarele iubitoare de pa răşul Nicolde Ceauşescu, de consum, repartizarea,
bare. ce. Numai prin eforturi u- statornic luptător pentru mai judicioasă â reţelei în
In condiţiile in care cursa nite vom opri definitiv cursa cauza dreaptă a păcii şi în teritoriu, în special în
aberantă a înarmărilor spo spre autodistrugere a ome cartierele mărginaşe din
reşte cu fiecare zi pericolul nirii, numai Împreună oa ţelegerii între popoare, a Hunedoara, Petroşani şi
declanşării unui război de menii îşi pot cuceri dreptul deschis prin propunerea fă Deva, în localităţile rurale,
vastator, se impune mai mult fundamental la viaţă. cută de la tribuna Marii între care Geoagiu, Criş-
ca oricind necesitatea tre Toţi cei ce muncim in Adunări Naţionale o cale cior, Ghelari, Dobra.
cerii liotărite la acţiunea de Combinatul siderurgic Hune nouă pe linia dezarmării, O recentă plenară a
reducere a arsenalelor mi doara ţinem să contribuim menită să ducă la măsuri Consiliului judeţean al
litare, de instaurare a unui prin faptele noastre de mun concrete de oprire a cursei F.D.U.S., care a analizat
climat internaţional de încre că la creşterea continuă inarmărilor, de eliminare activitatea echipelor de
dere reciprocă. S-a afirmat a prestigiului Întreprinderii treptată a armelor nucleare, control al oamenilor mun
şi se afirmă ideea că tre noastre, atit in ţară cit şi a stărilor de încordare in cii, a relevat şi existenţa
buie acţionat in direcţia li-, peste hotare. Prin mobiliza lume. unor lipsuri, chemînd con
chidării armamentului nu toarele sarcini de plan pe
clear, precum şi a reducerii care ni le-am propus să le ANTON DARADICI, siliile teritoriale să acţio
neze în continuare cu lio-
celui convenţional. Pină a- brigadier tărîre pentru perfecţio
cum insă, prea puţin semni MARIN BURTICĂ, la C.A.P. Cristur întreprinderea mecanică Orăştie. Strungarul borverghlst narea activităţii acestora.
ficative au fost ‘înfăptuirile laminator şef, Cornel Fornndc la locul de muncă.
pe plan internaţional. lată Laminorul de 800 mm (Continuare în pag. a 2-a) Foto N. GHEORGHIU CORNEL FIERARU
de ce, Legea privind reduce din C.S. Hunedoara
rea unilaterală cu 5 la sută
a armamentelor, efectivelor (Continuare in pag. a 2-a)
Răspundere maximă, ordine şi disciplină, mobilizare din partea
Sarcinile constructorilor — tuturor factorilor la realizarea sarcinilor din zootehnie
la niveluri superioare recent o mare cantitate de te cele patru unităţi agri
Stabulaţia animalelor este considerată — pe bu tăiţei de sfeclă, procurată cole trebuie să se manifeste
• In prim-plan — predarea integrală a blocuri nă dreptate — o perioadă propice desfăşurării în maximă grijă pentru gos
lor de locuinţe; • Volum sporit de l u c r ă r i în zootehnic a unei activităţi de bună . calitate ce tre prin grija Consiliului popu podărirea furajelor. Spu
V alea Jiului ; • Buna organizare şi disciplina muncii buie să se reflecte în sporirea continuă a produc lar al municipiului Hune nem aceasta, deoarece' la
— reguli generale, permanente Ia fiecare obiectiv; ţiei' animaliere. Cu o condiţie însă: organizarea şi doara. Aceştia însă au fost
• Industrializarea şi mecanizarea — necesităţi obiec desfăşurarea în cele mal bune condiţii a progra introduşi în hrana anima Boş, la Peştişu Mic şi
Nandru, în baza furajeră
tive, nu scopuri în sine. mului de grajd, hrănirca animalelor în funcţie de lelor aşa cum au sosit, fă există multe grămezi de
ră să fie amestecaţi cu co
Participanţii la aduna vizionarea ritmică şi în producţia fiecăruia, întronarea ordinii, disciplinei şi ceni de porumb sau cu furaje, iar la Peştişu Ma
rea generală a reprezen cantităţi suficiente .cu conştiinciozităţii în rîndul tuturor celor ce lucrează paie, deoarece bucătăria re, cu ocazia tocării coce
tanţilor oamenilor muncii unele materiale, de utili în zootehnie. In raidul organizat miercuri, 5 noiem furajeră n-a fost încă pusă nilor de porumb se face
din cadrul Trustului de zarea incompletă o dotării brie a.c., împreună cu Aurelia Iordan, inginer princi în funcţiune. La Boş, Peş- multă risipă.
antrepriză generală pentru tehnice, a forţei de muncă pal la Laboratorul de control al calităţii furajelor, şi tişu Mare şi Nandru nu
construcţii-montaj Deva, şi a timpului efectiv de Ioan Moldovan, medic principal la Inspectoratul sanitar REPRODUCŢIA —
consacrată analizării sarci lucru, de colaborarea între veterinar, în unităţi din Consiliul unic agroindustrial au fost întocmite încă ra PE POST DE...
nilor de plan pe 1987 şi toţi factorii care concură Hunedoara, am urmărit cum se înfăptuiesc dezide ţiile furajere, iar progra CENUŞĂREASĂ ?
stabilirii măsui'ilor cores la realizarea programelor ratele respective, cum se acţionează pentru sporirea mele de grajd se respec Un aspect ce l-am ur
punzătoare care să asigure de investiţii —, asupra răs continuă a producţiilor din zootehnie. tă doar... pe hîrtie. în toa- mărit cu deosebire în rai
îndeplinirea lor, s-au re punderilor care le revin în dul nostru este reproduc
ferit în mod obiectiv la înlăturarea acestor nere- A AVEA FURAJE ţia animalelor — indicator
A LE DRĂMUI CU GRIJĂ EE esenţial în realizarea pro
NU ÎNSEAMNĂ A ' LE
RISIPI. DIMPOTRIVĂ:
ducţiilor de lapte şi carne
Adunările generale ale oamenilor muncii — a planificate. Trebuie spus
expresie a democraţiei şi autoconducerii Un aspect se cei'e preci că la nici una din uni
zat încă de la început! tăţile cuprinse în raid a-
muncitoreşti Toate cele patru unităţi UNITĂŢILE AGRICOLE DIN BOS, cest indicator nu s-a atins.
agricole cuprinse în raid PEŞTIŞU MARE, PEŞTIŞU MIC Şl NANDRU Iată, o situaţie statistică
— C.A.P. Boş,' C.A.P. Peş- referitoare la această ’ pro
dimensiunea deosebit de guli şi îmbunătăţirea sub tişu Mare, C.A.P. Peştişu blemă :
mobilizatoare a prevede toate aspectele a activităţii Mic şi C.A.P. Nandru — de nutreţuri este împrej
rilor anului viitor, au fă din şantiere. şi-au asigurat pentru ac Unitatea . Nr. de viţei Nr. de viţei realizat
cut propuneri concrete Participanţii la dezba tuala stabulaţie a anima muită, la C.A.P. Peştişu planificat la perioadă
vizînd modalităţile de ac teri ; Mircea Chirilă — de lelor furaje suficiente pe Mic, marea majoritate a pe an
ţiune pentru înfăptuirea la brigada 1, Ioan Galici care le-au depozitat, în ge finului este depozitat în
lor integrală, în condiţii — de la brigada 2, Petru neral, în bune condiţii. fînare. Şi la C.A.P. Nan C.A.P. Boş 167 146
de calitate superioară şi Drăghici — de la brigada Din acest punct de vedere, dru sînt furaje multe. Dar Peştişu Mare 136 100
eficienţă ridicată. Vorbi 3, Gheorghe Bu.şagă — de merită menţionate unită acestea sînt depozitate, în Peştişu Mic 102 86
torii au adus în atenţie la brigada 5 au recunoscut ţile agricole din Peştişu majoritate, sub cerul liber, Nandru 46 26
şi unele realizări pe care că, printr-o mai bună mo Mare, Peştişu Mic şi Nan iar la brigada din Valea
le-au obţinut de la înce bilizare a tuturor munci dru, care şi-au depăşit Nandrului căpiţele de fîn Situaţia relevă, fără nici tor, se fac puţine însă-
putul anului curent — su torilor la punctele de lu necesarul la fibroase şi nu sînt clădite cum tre un dubiu, atenţia insufi mînţări artificiale la vaci
perioare celor din 1985 —, cru şi o aprovizionare co grosiere — acoperindu-se buie. La C.A.P. Boş, baza cientă ce se acordă repro şi juninci, efectuîndu-se
însă au accentuat, aşa cum respunzătoare cu toate ma- lipsa de la suculente —, furajeră nu este împrej ducţiei animalelor. La Boş exclusiv monta naturală.
era firesc, asupra neajun precum şi grija ce se a- muită, astfel că vitele — n-am găsit evidenţe lim
surilor care se mai mani DUMITRU GHEONEA cordă păstrării acestora în care mai sînt scoase peste pezi ale stării de gestaţie TRAIAN BONDOR
festă în activitatea din cele mai bune condiţii. La zi la păşune — trec pe lin a animalelbr.. Aici, deşi
şantiere — ţinând de apro- (Continuare in pag. a 2-a) C.A.P. Peştişu Mare baza gă clăi... Tot aici a sosit există operator-însămînţă- (Continuare în pag. a 2-a)
