Page 26 - Drumul_socialismului_1986_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM

Patria Patria-i pămîntul ce ne ţine
Limba română şi cuvintul de bine.
13.00 1
Patria-i-timpul pe care-l trăim, Patria-i aproape de fiecare- 13,03 L
>l-
Ziua libertăţii cu care ne mîndrim. E un întreg al zărilor clare. n . ti f;
\ Patria-i-dor întregindu-se-n \'.s, r<
p
t Gîndul din gînd, ca o floare deschis. Patria-i timpul privit spre viitor s<
ct
\ înălţată prin faptă de al ei Conducător. rr
Patria-i o inimă bună şi mare, n
i Grădinile ce rodesc sub tînăr soare. MIRON TIC JW
b
\ / d
n
Galeriile de Artă prin opere şi capodopere zi
riguros selectate din Gale­
îi
riile Naţionale, a oferit ti
publicului o privelişte ine­ m
Lucrurile sînt limpezi: terul unuia dintre elegan­ dită asupra picturii româ­ Mesaj< de pace in vechi scrieri româneşti n
•
un oraş, oricit de modern tele blocuri care „mobilea­ neşti a veacului XX. O 14,45 S.
sau de modernizai ar fi, ză" impunătorul bulevard dovedeşte chiar acum „Sa­ 10.00 T
dacă nu e dotat şi cu cele Decebal, spaţioase, aera­ lonul anual judeţean al Răsfoim filo din scrieri dc Rinduită în aceeaşi ordine 19.20 T
lo
de trebuinţă vieţii spiritua­ te, luminoase, Galeriile de artelor plastice"; o seamă demult. O facem cu respec­ de Idei, ne reîntoarcem cu gele se varsă pre păiiiînt ca ni
pîraele,
voinicilor
trupurile
le, cu acele spaţii cultu­ Artă au reuşit să se impu­ de opere, pictură, grafică, tul cuvenit celor care preţu­ gîndul la cea mai veche do­ zac ca snopii în vremea sece- ci
rale cerute de mersul vre­ nă de pe acum ca una sculptură, ceramică, prin iesc începuturile scrisului ro­ vadă do scriere românească, rii". m
mânesc săvîrşlt pentru înălţa­
din cîte au ajuns pînă la noi,
Şl
în acelaşi veac al XVII-lca
mii, rămine un oraş cu per­ dintre cele mai serioase care artiştii Filialei Hune­ rea la lumină a celor care „Scrisoarea Iui Neac.şu din se remarcă în ale scrisului 10,30 FI
sonalitatea neîmplinită, a- instituţii de cultură ale ju-- doara a U.A.P. se situea­ ne-au fost înaintaşi. Iar acum Cîmpulungul Muscelului că­ românesc „acest Dosoftei, ca­ (c
meninţat să vegeteze in deţului. Şi aceasta in ciu­ ză lără complexe şi cu o se cade sâ nu le Ignorăm şi tre jupan Ilaneş Begner, ju­ re era (. . .) prea învăţat, CC
numai pentru gîndul de pace
dele Braşovului" (1521), care
aria amorfă a provincia­ da timpului scurt de cind admirabilă conştiinţă a şi bună înţelegere pe care prin ştirile comunicate, pri­ multe limbi ştia (. . .) adine n(
ni
lismului. Graţie edililor există. Cum s-ar putea ex­ valorii lor, la nivelul ve­ l-au vrut_ştatorniclt între oa­ vitoare la pregătirile turcilor din cărţi grăia (. . .) în ţara ta
noastră pre aceste vremi nu
săi, care au înţeles că chilor centre de cultură, meni. de a porni la atac înspre ho­ o se afla om ca acela" (portret 20,5!» Fi
rămîne
tarele
lo
româneşti,
încercăm deci decupaje ilus­
viaţa culturală este unul in pas perfect sincronizat trative în acest sens, fără a concisă scriere de dezavuare realizat de cronicarul Ton Nc- cii
culce).
dintre lactorii determinanţi cu evoluţia artelor plas­ rupe complexitatea conţinutu­ a tulburării liniştii mult rîv- a
Cu
spre
îndreptat
cuget
ai personalităţii oraşului, tice europene. N-o spu­ lui acestor însemnate docu­ nită de aceşti pămînteni: „Ipac vremi de pace ' şi de bună tl<
(iarăşi n.n.) să ştii (. . .) cum
Deva a reuşit să evite a- nem noi, a spus-o reputa­ mente culturale. f-au dat slobozie lui Ma- trăire între neamuri omeneşti, 22.20 T<
Intîia
semenea primejdii. După tul critic de artă Octavian toare se scriere exemplifica­ homet Beg pre unde-1 va fi acest prim mare stlhuitor de
leagă
de
numele
limbă românească ne-a lăsat
ce, in urmă cu mai bine plica performanţa ? Expli­ Barbosa, in cuvintul rostit domnitorului Neagoe Basarab, voia pren Ţara Românească semnificativele versuri: „Ci-
iară el să treacă (. . .) şi
de zece ani, s-a inaugurat caţia nu trebuie căutată cu prilejul vernisajului. Vor cel care, la început dc secol domniile voastre să vă păziţi ne-şi face zid de pace/ Tur­
monumentala Casă de cul­ prea departe. Ea std in urma desigur de acum al XVI-lea, a patronat impri­ cum ştiţi mai bine". nuri de frăţie/ Duce viaţa
marea primelor cărţi pe pă-
BUCI
tură, avem azi la Deva primul rind in faptul că înainte alte manifestări, mînt românesc „învăţăturile însoţind gîndul de pace, fără greaţă/ într-a sa bogă­ dioproj
ţie/ Că-1 mai bună demnreu-
şi un Palat al Culturii, in­ noua realizare reprezintă expoziţii tematice, de grup, lui Neagoe Basarab către fiul transpus în vechile noastre nă/ Viaţa cea frăţească/ Dc- 0,15 Sfii
stalat intr-unui dintre cele împlinirea unei vechi ne­ personale, retrospective său Teociosie", manual de c- scrieri, uneori lesne dedus şi cît arma ce destramă/ Oaste La ord
dintr-o atitudine de dezapro­
şi
politică,
ducaţie
morală
mai Irumoase monumente cesităţi. Publicul frecven­ ş.a.m.d., prin care Noile definit ca veritabil monument bare faţă de tot ce poate a- vitejească". cultură
Relevate electiv, cu riscul
de arhitectură veche; in tează apoi Galeriile pen­ Galerii işi vor impune tot literar românesc in limba duce războiul, solidară nă­ unei schematizări, aceste ge­ 7,30 A
Revista
această situaţie, cuvintul tru că - firesc şi lăudabil mai pregnant prezenţa ac­ slavă, povăţuieşte : „Şi de-ţi zuinţei de armonie, se enume­ neroase scrieri de început se rierul i
ra şi cunoscuta „Carte româ­
„palat" exprimă astiel o - s-a inţeles de la început tivă şi prielnică în viaţa va fi zis cl ţie cu mînie, tu-i nească de învăţătură" (Iaşi, potrivesc vechiului principiu lctin d
zi Iui cu blîndeţe, sau de-ţi
realitate şi nu o goală li- că rostul lor nu este să se spirituală a municipiului, va fi grăit cu scandal (. . .) 1513), dăruită de domnitorul roman „Ab actu ad posse va­
let illatlo" (din cele întîm-
gură retorică. Ne allăm la limiteze a li un simplu şi contribuind chiar la con­ tu să-l răspunzi cu cuvinte Vaslle Lupu „ca dar şi milă platc se poate deduce ce se tu.noai
ceasul lericit cind nu mai neutru spaţiu expoziţional. figurarea destinului său de pace (.,.), iar să nu iu­ şi pace şi spăsenie a toată va întîmpla), înşiruindu-sc Revista
11.00
biţi răzmeriţele şi războaiele,
avem nici un motiv să ne încă de la inaugurare, Ga­ cultural propriu. E mult,, e şi nici să vă ducă mintea “să seminţia românească", din marelui rînd de scrieri româ­ Din ţăi B
care desprindem: „Ce caste
îndoim că, din aproape in leriile de Artă au devenit loarte mult. Important e să vă bateţi cu dînşii. Măcar de frica războiului ! două oşti neşti care au preamărit gtn- Modal u
aproape, cu inteligenţă, un spaţiu de cultură, un nu coborim de acum sub v-ar îndemna cineva şl din stau împotrivă cu arme în- dul păcii. rius
cu tact şi competenţă, toa­ loc dc reculegere, de re­ cota de înaltă valoare a priatenii voştri spre vrajbă tr-armaţl, săbiile strălucesc, Prof. MARIA BASARAB, la 1 la
mieră
te dezideratele culturale flecţie şi, nu in ultimul începutului. Şi să devenim voi să nu-l ascultaţi". săgeţile acopăr soarele, sîn- Muzeul judeţean Deva Şlagăre
22.00
vor deveni in cele din urmă rind, de iniţiere in speci­ nişte familiari ai Galerii­ raport; I
împliniri. Exemplul cel mai , ficul actului de creaţie ar­ lor, să fim mindri de ele, cale d
la indemină ni-l oferă noi­ tistică. A dovedit-o minu­ sâ le iubim şi să le res­ te; 23,
le Galerii de Artă. Insta­ nata expoziţie „De la Lu- pectăm. 23,10 f
23,55—2
late in plin centru, la par- chian la Ciucurencu", care, RADU CIOBANU ştiri.
K2T-N3
N°tei<;>ctură Mijta j Drăgănescu: ORTOFIZICA SBtw3
DEV.
Printrs . realizările de perei constă în corelarea blul lor, adaugă lucrării I-II (I
deosebită valoare si im­ celor mai valoroase cuce­ calitatea unei mici enci­ şl doi
riile I
portanţă în viaţa noastră riri ale fizicii secolului nos­ clopedii a ştiinţei contem­ NE DO/
culturală, merită să - fie tru cu o concepţie filoso­ porane, făeîndu-ne cunos­ grăbesc
menţionate operele savan­ fică proprie, în care se re­ cute cuceririle acesteia atît Âventi
(Modei
tului Mihai Drăgănescu : cunosc ca premergători : pe plan naţional, cît şi pe nul FI
„Profunzimile lumii mate­ Vasilc Conta, Lucian Bla- cel mondial. Fapt
riale", „Ştiinţă şi civiliza­ ga şi Constantin Noica. „Ortofizica" savantului PETHC
ţie" şi „Ortofizica". De asemenea, mai 'sem­ Mihai Drăgănescu, încu­ r"o (
r
Subtitlul acestei ultime nalăm . că o p e r a ne nunare a unei vieţi asiduu ! .
lucrări — o continuare şi edifică şi asupra noilor închinată ştiinţei şi filo­ nlrea);
o completare desăvîrşită a date şi concepţii din sfe­ sofici, rămîne o operă re­ tacus -
(ural);
celei dinţii — este edifi­ ra biologiei. Astfel, lectu­ t.orii dc
cator, consemnîncl că re­ ra lucrării face să ne sim­ prezentativă, prin valo­ LONE/
prezintă: „încercare asu­ ţim în atmosfera intimă roasa contribuţie ce şi-a şi arde]
pra lumii şi omului din şi specifică a gîndirii ştiin­ propus şi realizat în expli­ NINO.A
lante (
perspectiva ştiinţei con­ ţifice contemporane, în carea lumii şi a omului. CÂNI:
temporane". Parcurgînd totalitatea ei. Noutăţile a- VICTOR ISAC z.at); I
conţinutul lucrării, ne dăm cesteia, ca şi termenii noi seară
rAştii
seama că nu este vorba corespunzători originalită­ trla); !
doar de o „înccrcare'\ de­ ţii concepţiej filosofice a în 1985, la sfîrşitul edi­ — Nicolac I’era, de cîţi pescu şi ale Luciei De- dv., Cristina şi Adriana, ca nţ ă
plin reuşită, ci de o con­ autorului, provoacă o a- ţiei a V-a a Festivalului ani urcaţi treptele scenei ? metrius despre evoluţia cu reale înclinaţii spre tea­ GIU-B/
cepţie filosofică originală parentă dificultate în par­ naţional „Cîntarea Româ­ — De peste 30 de ani. in rolul Ion din „Năpasta": tru. tobuzu]
ră): ir
ce aruncă o nouă rază de curgerea şi înţelegerea niei", formaţiei de teatru In această perioadă am ju­ „Aţi făcut un Ion de ex­ — Da, alături de ele am din la,
lumină pe urma căreia pă­ conţinutului. a Căminului cultural din cat diverse roluri, multe cepţie. Cît veţi trăi, să nu jucat în colective de tea­ Cîntecc
trundem spre o mai pro­ Autorul vine in spriji­ Geoagiu i s-a atribuit me­ dintre ele dificile, cu gîn­ vă lăsaţi de teatru. Cazul tru, montaj literar-muzical, Prieten
de eu
fundă înţelegere a originii nul cititorului prin: „Note dalia de aur, locul I şi dul de a-mi încerca pute­ dumneavoastră este rar în brigada artistică. Iar Ma­ Din pr
şi a evoluţiei universului, şi referinţe bibliografice" titlul de laureat pentru rile. Teatrul îmi este atît rîndul amatorilor". ria, soţia mea, mă ajută te (Mi
a vieţii şi a omului. la fiecare, capitol şi „Glo­ prezentarea într-o manieră de drag, mai drag ca orice — Intr-adevăr, m-am la confecţionarea costuma­ patru c
Temeiul şi specificul o- sar" final, care, în ansam­ de excepţie a piesei „Ce­ altă îndeletnicire. îmi a- bucurat de astfel de apre­ ţiei de scenă. , CIIEEA
pentru
tatea de piatră" de Dan .mintesc cu plăcere de cî- cieri din partea multor — Din cîte ştim, aveţi iul).
Tărcbilă. Distincţia se a- teva dintre rolurile care critici, regizori .şi actori şi alte pasiuni artistice.
Tangoul, veşnic tînăr dăuga unui alt titlu de —- Meseria mea este a-
laureat şi loc 1 acordat în ceea de zugrav-vopsitor,
Există pasionaţi şi pasiuni. presionat de veşnicia şi stră­ 1981 pentru piesa „Cel din care am încercat să
Pasiuni de o viaţă, care, cu lucirea mereu tînără a unor clintii înaintea zeilor" de fac mai mult dccît o me­ Numi
trecerea anilor, sporesc, de­ piese devenite şlagăre, că­ Mihai Georgescu, altor lo­ L a u r e a ţ i i n o ş t r i serie, practicînd-o cu pa­ tragere.
vin mai puternice. între pa­ rora le-au trăit fiorul gene­ curi fruntaşe obţinute în­ siune. In timpul liber pic­ 19S6 :
FAZA
sionaţi, căutătorii de fru­ raţii de-a rindul. Cine nu-şi tr-o perioadă îndelungată tez, fac sculptură în gips. Extr.
mos artistic se constituie aminteşte şi nu poate fredo­ de timp. Rezultatele evi­ In lucrările de pictură ar., 15, G6,
Extr.
intr-o categorie aparte, la na, la rindul său, ,,Zaraza", denţiază starea de spirit încercat să scot în relief 57, 83,
care nu e suficientă doar „Astăzi e ziua ta", „Mină favorabilă unei permanen­ mi-au adus mare satisfac­ profesionişti. Dar aceste minunatele peisaje ale lo­ FAZA
pasiunea in sine, ci e ne­ birjar", „îmi pare rău", „In- ţe teatrale, cunoscute deja ţie: Ion („Năpasta" de I. Ii. aprecieri consider că s-au calităţii Geoagiu, lucrări Extr.
voie de aptitudini deosebi­ tiiul ghiocel", „Tu eştr sin­ şi apreciate pe măsură, Caragiale), Mihai Viteazul adresat deopotrivă colegi­ cu care vreau să mă pre­ 90, 45,
te. Meseria lui Emilian Tar- gura mea iubire", „Drum însuşi autorul „Cetăţii de („Cetatea de piatră" de lor mei din formaţia de zint în Festivalul naţional
novetzki a fost aceea de bun"... piatră" şi-a încredinţat Dan Tărchilă), Avram Ian- teatru, mai vechi sau mai „Cîntarea României".
impiegat de mişcare în sta­ Poate că oameni ca Emi­ personal piesa interpretu­ cu („Legenda lui Avram noi: prof. Vasile Crişan, — Cu ce piesă sc prezin­
ţia C.F.R. Deva. Acum este lian Tarnovetzki ar trebui lui, sufletul colectivului Ian cu" de Dan Tărchilă), ing. Vasile Radu, Vaier tă formaţia de teatru a
pensionar. Dar continuă să mai bine cunoscuţi. Pasiu­ artistic din Geoagiu, Ni- Burebista („Cel dinţii îna­ Berian, secretarul consiliu­ căminului cultural în ac­ Peni r
va fi r
activeze in taraful Casei de nea lui e necesar să fie colae Pera, despre care a intea zeilor" de Mihai lui populai’ comunal, prof. tuala ediţie a „Cîntării rlabll,
cultură Deva, unde rămine transmisă şi altora, mai ales afirmat că „rareori s-a Georgescu) ş.a. Ioan Duda.ş, eleva Silvia României" ? noaptea
unul dintre interpreţii de celor tineri, care şi-ar îm­ putut vedea pe scenele ar­ — Şi spic marea satis­ Groşan, actualmente ingi­ — încercăm să montăm Vîntul
bază la vioară. Cunoaşte nu bogăţi cunoştinţele lor mu­ tei amatorilor un interpret facţie, în toate aceste crea­ ner agronom în zona Ha­ scenic piesa „lancu la Hăl- modera'
izolate
numai vioara, ci şi instru­ zicale, uneori axate doar atît de dotat, capabil să ţii, ţinuta, mişcarea, nu­ ţegului, prof. Nicolae Su­ magiu" de Paul Everac. O oră din
mentele de sullat, acordeo­ pe muzica disc o, care, ori­ joace roluri dintre cele anţarea, vocea, dicţia, în­ san, prof. Ioan Marcu, înv. piesă grea, cu multe per­ Tcmper
nul şi, mai ales, zeci şi zeci cit de pasionantă ar fi, la mai complexe, niciodată treaga dumneavoastră evo­ Mihai Murg şi soţia sa sonaje. Sperăm să duce.m vor fi i
de tangouri şi valsuri pe un moment dat nu-ţi poate complexat de personalita­ luţie au vădit frumoase Maria Murg, ing. Mircea mai departe cu succes fru­ nus G
cele m;
care le-a adunat, le-a în­ oferi trăirea, nicicind de­ tea profesioniştilor cunos­ calităţi interpretative, re­ Stănescu, Teodora- Cismaş, moasa tradiţie teatrală lo­ grade.
drăgit şi le transmite cu pa­ suetă, a tangoului ori val­ cuţi pentru creaţia de ex­ marcate de specialişti. E prof. Nicolae Pa.ştiu ş.a. cală. produci
timă şi neasemuită Irumu- sului. cepţie în rolurile respec­ suficient să amintim cu­ — Nu aţi pregetat ca la sol.
seje. Ascultindu-I, rămîi im­ b. cătălin tive". vintele lui Romulus Vul- in scenă să urcaţi şi fiicele MINEL BODEA servici u